GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Spuneam ca daca iti doresti sa umbli pe carari de munte vei gasi un traseu potrivit. Si noi am gasit traseul si aveam si dorinta, asa ca dupa ce am lasat bagajele, echipati cat de cat, pornim la drum. In fata cabanei, numa bine ce am plecat, gasim un panou cu traseul „Povestea muntelui 2” si care ne convine. Marcat cu punctul punct albastru vom avea grija sa nu-l pierdem sau sa-l transformam in crucea albastra.:).. desi o bucata de drum coincide.
Deci pornim catre Pietrele Doamnei, dar inainte de a va spune cum a fost imi permit sa va redau cate ceva dintr-o legenda legata de acest loc.
Pe aceste meleaguri se afla muntele Teodorescu care in vremea domnitorului Petru Rares, a devenit muntele Rarau, iar printre pietrele inalte s-ar fi ascuns doamna Elena, sotia domnului moldovean si fiul acestora, pe cand dadeau navala turcii. Doamna, a luat cu ea fiul si averea domneasca si s-a adapostit intr-o pestera, iar cand navalitorii i-ar fi descoperit o parte dintre pietre s-au pravalit peste dusmani, dar si peste avere. Asa se face ca sub Pietrele Doamnei se afla si in zilele noastre o comoara, dar cea mai mare comoara este neascunsa si fiecare dintre noi o poate vedea, admira si incarca „desaga „ sufletului cu parti din ea.
Gata cu povestile cu domnite si domni si la munca... ;)
Traseul nu este greu si daca l-am facut eu, sigur poate oricine. Incepem pe o poteca prin padure, apoi fara poteca, urmeaza grohotisul si ajungem la baza pietrelor. Imi fac curaj (e pentru prima data cand trec de acest punct!) si drumul continua. Trecem cu grija printre pietre, admiram peretii inalti de stanca din stanga noastra, apoi gasim o floricica si dam de un spatiu ingust si niste trepte din piatra, dar nu ne oprim. Nu e greu, mergem mai departe si ajungem la zona cu lanturi despre care aflam ca va fi locul cel mai dificil.
Heeei, pana aici mi-a fost. Cum sa ma catar eu pe lanturi? Cautand raspunsul, desi mai ca renuntasem, noi fetele, coboara un tanar care imi spune ca dupa ce voi vedea cine coboara sigur am sa urc. Il ascult si vad ca apare o doamna bine (sotia domnului), cu destul de multe kg in plus dar foarte vioaie, apoi apare un copil cu mana in ghips si legata de gat. Deci nu se poate sa abandonam si iata-ne pe lanturi, campioane la catarat. Efortul de a ajunge sus a fost pe deplin rasplatit cu peisajul de vis ce ni se intindea in fata ochilor. Nu iti vine sa crezi ca poate exista atata frumos!
Am poposit cateva minute aici pe platou, am facut poze, am admirat frumoasa noastra Bucovina si incet, cu grija, pe lanturi inapoi. Drumul continua caci ne-am propus povestea nr. 2. Ajungem pe o pajiste plina de flori, ne minunam de „diamantele „ de roua ce inca sunt pe frunze si tot asa din floare in floare iata-ne la cel mai inalt punct, 1649 de metri. Si aici vom face un popas pentru odihna si energizare. In preajma noastra s-au aciuat doi caini ce pareau a fi de ai locului. Avand „musafiri”, placintele le-am impartit in 8, nu in 6... :))
Odihniti si energici, pornim spre cabana. Drumul ce trece pe langa statia meteorologica e usor de parcurs, iar peisajul este mirific si parca e pacat sa nu zabovesti o vreme si pe aici. Intram apoi in padure si nici nu prindem de veste cand ajungem in fata cabanei. Traseul nu este greu, nu dureaza mult si peisajele sunt de vis!
Ziua nu e gata si pana la masa mai avem timp si de Piatra Soimului, aflata in apropierea cabanei si de unde avem o panorama frumoasa asupra varfului Gimalau, a culmilor si vailor impadurite.
Pe o poteca ce porneste din apropierea cabanei (exista indicator) ajungem in cateva minute la platforma de... ”frumoasa vedere”! Citisem ca acesata platforma va deveni una foarte moderna, tip acvariu, cu podea din sticla cum vazusem la case mai mari, dar pana in veacul urmator ne bucuram de ce avem...:( Cu grija, pasim pe pietre, ne strecuram unii pe langa altii sa ajungem intr-un loc mai in fata, ne rotim priverea sa prindem toata frumusetea, tragem cateva cadre si facem loc la altii.
Tara frumoasa avem!
Pentru masa din aceasta seara am facut rezervare la Casa Baciu (Fundu Moldovei), dar despre bucatele de acolo v-am mai spus si nu mai vreau sa fac victime...
Urmatoarea zi, duminica, au plecat sa exploreze zona, doar baietii si s-au avantat pe varful Giumalau. La intoarcere, programul a devenit iar comun si toti sase, am plecat spre Manastirea Sihastria Raraului, un colt de rai coborat din cer sau mai frumos spus de „cristina. eu”, ”locul unde raiul coboara din munte, pe raul vindecator”.
Pentru a ajunge la manastire, am plecat cu masinile de la cabana spre drumul modernizat”Transrarau”, dar ne-am abatut pe un drum ce face dreapta si care are un indicator de interzis.
Drumul este interzis, dar se circula „ca-n codru”, adica toata lumea vede semnul si trece mai departe. Este drum nemodernizat, dar accesibil si pentru masinile cu garda mai joasa. Drumul este numai prin padure si peisajele sunt superbe! Ajungem in poarta manastirii unde exista o mica parcare, dar se poate intra si in curte si aici parcarea este mai incapatoare.
Trecem de poarta si patrundem intr-un loc de vis. Linistea strapunsa doar de fosnetul brazilor pune stapanire pe cei ce pasesc cu sfiala spre lacasul gatit ca de sarbatoare. Peretii albi impodobiti cu picturi ale sfintilor, florile din curte si verdele brazilor din jur creeaza un tablou minunat, din care faci parte si tu, turist sau pelerin ce treci de poarta acestui loc atat de benefic pentru suflet.
Cateva minute petrecute in „raiul coborat” te incarca cu energie pozitiva si sigur iti vei dori sa revii.
Daca ajungeti in zona nu pregetati sa treceti si pe la Manastirea Rarau si Sihastria Rarau. Nu veti regreta si veti fi mult mai bogati!
Sa aveti vacante de vis!
Trimis de DOINITA in 23.11.18 19:05:05
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în M-ȚII RARĂU-GIUMALĂU.
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (DOINITA); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@DOINITA:
Foarte frumoasa drumetie ati facut! Un traseu spectaculos si dificil. Stiu, dupa ce il bifezi, nu recunosti dificultatea!
Ai savarsit-o si p-asta cu lanturile! Cum e acolo sus pe varf? Ce senzatii traiesti acolo sus?
Superba floricica galbena intre stanci!
Tara frumoasa avem! Tu ai spus-o! Confirm! Si multi sustin asta! Sa o descoperim si sa impartasim tuturor frumusetile patriei noastre!
Te felicit sincer pentru articol si poze! Bravo! Numai bine! ????⛰
@Dan&EmaAprecierile venite de la tine ma onoreaza si-mi da
incredere ca am reusit sa transmit putin din trairile avute.
Acolo sus, e minunat, e minunat pentru ca iti dai seama ca ai reusit ceva ce pana atunci nu-ti inchipuiai ca poti. Am fost de multe ori pana la cabana (si in vremurile trecute), am fost de multe ori pana la baza Pietrelor Doamnei, dar niciodata atat de sus. E minunat!
Multumesc mult pentru ragazul de a citi insiruirile mele si pentru aprecieri! Vacante frumoase!
@DOINITA:
Trairile care le transmiti cititorilor sunt farmecul si comoara articolelor.
Da. Acolo sus. E inaltatir. Mai ales cand parcurgi sau invingi o bariera sau o dificultate sau o provocare.
Si cand vezi ca orice ai in jur e situat mai jos decat stai tu si cand ai vizibilitate sa admiri panorama este... de vis.
Te felicit pentru articol inca o data. E sublim!
Abia astept sa mibse aseze gargaunii din cap sa vad catre ce poteci sa ma mai indrept!
Raraul mi-a placut, l-am cunoscut relativ recent cand am si scris despre urcarea pe proaspata sisea alpina si de drumetia pe care am marcat-o acolo!
Numai de bine! ????
Frumoasă poveste! Când citesc asemenea reviewuri este mai pregnant regretul că nu mai am vârsta să mă încumet la drumeţii deosebite. La Pietrele Doamnei am fost de două ori, pe Giumalău, nu. Cum pe atunci făceam poze numai pe hârtie şi astea nu erau multe, amintirile s-au şters. În orice caz nu erau nici lanţuri, nici clădirea albă în care aţi stat.Cât m-am lăudat eu că am străbătut ţara în lung şi în lat, mi-au rămas foarte multe locuri necunoscute pentru care mi-ar mai trebui o viaţă. Cine ştie? Data viitoare.
@Michi: Multumesc din suflet pentru rabdarea de a citi randurile mele! Niciodata nu avem timp destul pentru a le face pe toate, dar ar trebui sa multumim tot timpul, pentru ceea ce am facut si avem.
Sa fim fericiti pentru ziua de azi, sa privim cu speranta spre ziua de maine...
Va imbratisez cu drag!
@DOINITA: Felicitari pentru aceasta splendida drumetie! Locurile sunt intr-adevar deosebite si merita vazute de cate ori e posibil. Articolul acesta imi aminteste ca pe-acolo nu am fost inca, dar nici nu prea mai am nadejde ca voi ajunge acolo vreodata. Cand ne-am intors din concediul din Bucovina, deja planificasem urmatorul concediu din anul urmator, care ar fi insemnat 10 zile la Vatra Dornei, din care una sau doua pentru Giumalau - Rarau si altre trei sau patru pentru manastirile din judetul Neamt. Dar vremurile nu au mai tinut cu noi, (decesul socrului, imbolnavirea sotiei si a fratelui ei) iar vizita in Bucovina si Moldova nu a mai avut loc pana acum. Cum soferul care ne-a condus prin Bucovina ne-a parasit in 2014 pentru o lume mai buna excursii mai lungi nu au mai devenit posibile.
Norocul meu cu cei care reusesc sa ajunga in locurile frumoase din tara si povestesc despre drumetiile lor.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Imi pare rau pentru cele intamplate, dar uneori viata ne ofera alte momente decat calatoriile, de care sa ne bucuram. Sper sa ai puterea de a vedea mereu partea plina a paharului, chiar daca se intampla ca uneori, destinul 'sa ne "rastoarne"paharul. Viata poate fi frumoasa chiar daca calatorim virtual si multi dintre noi o fac. Nu toti ajungem acolo unde ne dorim si atunci incepe "calatoria alaturi "de cei care povestesc.
Multumesc mult pentru aprecieri si iti doresc numai bine!
@DOINITA: Daca nu as fi fost o fire mai vesela, sau mai zbanghiee (Zana Zbanghie, nu uit ca mi-ai furat rangul!?!) si m-as fi aplecat dupa toate paharele care mi-au fost rasturnate, azi as fi fost de mult oale si ulcele si nu ati mai fi avut, aici pe AFA, pe cine certa pentru nebunia de a iubi natura si a pleda pentru pastrarea ei. Toate necazurile (si au fost din belsug) le-am luat ca pe o gluma proastra si le-am tratat cu cat umor am fost capabil. Asta nu inseamna ca sunt insensibil la problemele altora si de multe (familia zice ca de prea multe) ori am preferat sa consider ca altii au mai mari nevoi decat mine si am zis: Doamne fereste de mai rau!
Dar de ajuns cu melancolia!
Va astept pe noi carari de munte, mai ales in tara, pentru ca sunt atat de multe de vazut.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Sa ne bucuram cu toții de sărbătorile ce vin!
@Michi: Nu pot sa ma fac ca nu am citit acest ecou. Si eu sunt Stan Patitu' in materie de excursii. Ma laudam cu sute de excursii facute in tara, dar nu spuneam ca mai mult de jumatate au fost pe Transfagarasan. Nu spuneam ca toate excursiile mele in perioada 1965-1989 au fost cu ONT -ul, cu autocarul, microbuzul, sau CFR si apoi microbuz. Asa ca au foat pe repede inainte, la obiective foarte apropiate de sosea, pentru a ma putea incadra in timp. Dupa revolutie am mai fost in excursii cu autoturismul unor prieteni sau rude. Faptul ca nu am si nici nu am avut vreodata autoturism se pare ca a limitat foarte mult posibilitatea de a vizita, mai ales de a drumeti pe munte, asa cum mi-as fi dorit. Acum, la varsta pe care o am, am cam ramas singurul care mai doreste sa drumeteasca pe munte. Prietenii si rudele prefera sa se deplaseze numai cu masina, iar pe jos cat mai putin. De mers in excursii cu autocarul, nici atat.
Dar asta e!
Numai bine si calatorii placute!
Ce peisaje superbe. Frumos articol. Minunate poze. O zi bună vă dorim!
@ungureanica: Multumesc pentru vizita si aprecieri!
Zi frumoasa si voua, oameni dragi!
@DOINITA: Frumoasă drumeție, nu știu dacă mă pot încumeta pe lanțurile alea, îmi place să mă cocoț dar parcă am îmbătrânit oleacă
Foarte frumoase pozele, felicitări!
@krisstinna: Niciodata nu esti prea batran pentru a incerca ceva!
Multumesc de vizita si aprecieri!
@DOINITA: MINUNAT!
Felicitări pentru drumeții si fotografiile splendide și articol!
Ce sportiva ești!
Vrem să ajungem și noi pe la Pietrele Doamnei cât de curând.
Călătorii plăcute și sigure... vezi lanțul ajutator... cam mari bolovanii , oare băiatului meu ii ajung picioarele sa pășească pestd ei?
Pe curând! Te pup!
@Dana2008: Cu siguranta, fiul tau, va fi in fruntea grupului!
Oi fi eu "sportiva", dar nu pot sa concurez cu tine, care ai un atu in plus, varsta!
Multumesc frumos pentru aprecieri, dar sa stii ca si articolele tale sunt pentru mine o incantare si o sursa de inspiratie, desi nu pot tine pasul cu tine!
Vacante minunate si drumetii pe masura!
Daca ajungi in zona ar fi placut sa iei cazare, macar pentru o noapte la "Moara" sau la "Luisenthal" (vezi impresii)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2020 Rezervația Pietrele Doamnei, minunatele forme calcaroase din M-ții Rarău, jud. Suceava — scris în 08.09.20 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Mănăstirea Rarău, vatră de monahism autentic — scris în 26.09.18 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Pietrele Doamnei (Munţii Rarău) — scris în 08.04.16 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Aug.2014 Pietrele de pe Rarau: Pietrele Doamnei si Piatra Soimului — scris în 27.09.14 de Testosu' din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2014 Ce minunatie a sculptat natura! – Pietrele Doamnei - Rarau — scris în 02.09.14 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2014 Pe Rarau-Giumalau la inceput de 2014 — scris în 11.01.14 de elena_iasi din IASI - RECOMANDĂ
- Aug.2012 Pe crestele munților Rarău — scris în 27.12.15 de traian.leuca † din PLOIEșTI - RECOMANDĂ