GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Văzut mai de-aproape, Taiwanul îți apare ca o insulă de mandarini chinezi cu gusturi mai rafinate și cu un număr mare de transfugi politici, miliardari și oameni de cultură, pentru care Marele Zid a devenit prea apăsător. Pentru aceștia, o reîntoarcere la locurile de baștină ar fi o adevărată strămutare în timp, motiv pentru care orice tendință autoritaristă venită dinspre Bejing le creează fiori.
Sunt în plin centrul unei metropole ce vuiește ca un vulcan în plină fierbere, izvorât din adâncurile apelor. Trec pe lângă Daan Park, Chiang Kai-shek Memorial Hall, Muzeul Aborigenilor Shung Ye și zăresc de departe Taipei 101, turnul care, cu o siluetă de pagodă, privește sfidător lumea de la cei peste 860 de metri. Mă îndrept spre străzile laterale ce au fie forme liniare, fie labirintice când te poartă prin timpii istorici marcați de piețe, edificii, mirosuri, tonalități, voci și sunete străine pentru oaspeți. Conversațiile scurte din magazine, muzee sau din plină stradă, își păstrează aerul tonic și ospitalier care îți confirmă siguranța și plăcerea de a-ți continua explorarea necunoscutului pe cont propriu.
În fața Memorialului Eroilor, o starletă locală face o ședință de shooting profitând de celebritatea locului-când zecile de aparate de filmat ale turiștilor încep să ia câteva cadre, li se spune politicos că nu au voie să se apropie; de nicăieri, apare un “echipaj de asalt” Italian care preia toată coloana sonoră a zonei, cu gesturi largi, spre mirarea asiaticilor care nu înțeleg de ce oamenii se contrazic atât de zgomotos într-un mediu pașnic; dacă japonezii parcă au un aer mai protector, ca și pentru o fostă colonie, chinezii se simt ca peștele-n apă pe străzile Taipeiului; undeva alături, un grup de tineri aborigeni prezintă un dans tradițional al soarelui; câțiva militanți, cu pancarte, cer mai multe drepturi pentru libertatea presei și a circulației prin lume; alte grupuri de protestatari vor autonomia totală față de China; printre ei, se strecoară ciorchine de europeni care le preiau din mers mesajele spre lume-o lume care urmează să constate că și într-un mic paradis oceanic mai e câte ceva de făcut.
În rest, impresia generală a străzilor pare tipică unui ținut binecuvântat, cu un microclimat de seră și având o coregrafie liniară, predictibilă, dar și plină de siguranță, în care o eventuală piruetă ideologică poate strica armonia unei vieți încântătoare.
Este ora zece dimineață. Sunt aproape de suburbia Wanhua... Dacă părțile centrale ale Taipeiului erau dominate de zgomotul motoarelor, al scuterelor și al tonalităților ridicate, tipice turiștilor, cele marginale, pe care le parcurg acum, își duc viața la un ritm mai scăzut, peste care fâsâitul grătarelor și plăcerea mâncării își impun definitiv dominația. Intersecțiile sunt și mai aglomerate dar nimeni nu pare a fi certat cu timpul.
Peste tumultul leneș al mahalalei, se aude un fel de clinchet de picături de stropi de ploaie căzând peste o masă de cristal... îmi aud bătăile inimii... fac ochii mari ca și când rotirea unei scene de teatru m-ar duce într-o lume făcută anume pentru încântarea sufletului... când deodată disting inconfundabilele note din Fur Elise, îndepărtându-mă definitiv de lumea asiatică și înălțându-mă într-o armonie dintr-un nou univers-cel al pasiunii pe care Beethoven pare s-o fi trăit cel puțin pentru una din muzele sale (sunt minimum trei posibile muze) simbolizate de numele Elise. Mă uit în jur și constat că sunt cam singur în extaz din grupulețul ce așteaptă la semafor... brusc îmi pun posibilitatea unui scurt circuit major cauzat de climă. Dar spectacolul de-abia începe. Cu cât mă apropii mai mult de zona Huxley Market, sunetele se întețesc și parcă se revarsă dinspre mai multe piane, timp în care continui să plutesc între realitate și confuzie...
În sfârșit, mi se confirmă că încă funcționez normal... mica mea dramă se risipește la următoarea intersecție iar explicația este pe cât de originală, pe atât de neobișnuită: în ideea de a-i sensibiliza pe taiwanezi să-și compartimenteze deșeurile casnice pe categorii, în cei cincisprezece saci de culori diferite primiți de la stat, primăria a hotărât să instaleze pe mașinile de deratizare stații muzicale, prin care locuitorii să-și pună în acțiune spiritul civic pe acorduri plăcute ce mai aduc și bună dispoziție. De două ori pe zi, în cinci zile pe săptămână, proprietarii și chiriașii Taipeiului predau, pe acordurile muzicii lui Beethoven, sacii, care nu trebuie să atingă pământul, unor oameni în salopete sosiți punctual la punctele marcate de întâlnire.
Este bine, este rău? Poate, pentru asiatici, da. Avem, în schimb, o singură certitudine: Taipei este unul dintre cele mai ecologice locuri din lume.
Trimis de glcitizen in 24.12.16 11:13:02
- A fost prima sa vizită/vacanță în ASIA - ALTE LOCURI
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (glcitizen); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Taiwan, destinații diverse #" (deja existentă pe sait)
@glcitizen:
Frumos articolul de Craciun, mi-a placut,
Sarbatori cu bine si multe impliniri!
@glcitizen: Pai cum sa nu-mi placa articolul mai ales cand ma pot lauda si eu ca AmFostAcolo. Ce-i drept, asa, pe repede 'nainte, ca am avut doar o zi la dispozitie si atunci foarte clar am avut ca obiectiv Taipei 101.
Insa am mai dedicat ceva timp si parcului Daan, atat de placut si de linistitor si unde am admirat mult timp pasarile din diverse specii ce se tot invarteau in jurul nostru.
Parca a venit Mosul cu cadouri si cu acest articol. Felicitari, votat cu mare placere si Craciun Fericit!
@glcitizen:
Multumesc, Mishulica si va urez si eu tuturor Craciun Fericit!
Dupa Taiwan, vor urma trei destinații exotice, ultima fiind Alaska... daca ai ajuns si acolo inaintea mea, nu-mi ramane decit sa-mi scot palaria!
@glcitizen: Imi pare sincer rau, insa nu avem furnizori in de materii prime inAlaska, asa ca am ratat, insa cu ocazia asta am aflat ca voi citi niste articole superinteresante in curand.
Craciun Fericit!
Ai fost deja sau vei merge în 2017 în Alaska? te vei opri vreodata din calatorit? eu cred ca nu! e în sânge, nu-i asa?
Abea astept urmatoarele rw-uri.
Sarbatori fericite comunitatea AFA!
@Yolanda:
Multumesc pentru intrebarea foarte grea... mai am de prezentat Vietnamul si India. Apoi, Alaska.
Va trebui sa descopar locuri noi si interesante intr-o lume prea mica.
La MUlti Ani tie si comunitatii noastre de calareti pe fusul orar.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2016 La dans cu Amis, tribul oceanic — scris în 28.01.17 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Dincolo de nuanțe — restaurantele tematice din Taipei — scris în 21.01.17 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Nuanțe taiwaneze — scris în 14.01.17 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2016 O scrisoare din inima Pacificului — scris în 10.12.16 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Oct.2014 Mica experiență Taiwan — scris în 30.12.15 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Feb.2012 Taipei- episodul 4 si ultimul — scris în 12.03.12 de MCM din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Feb.2012 Taipei - episodul 3 — scris în 12.03.12 de MCM din BUCURESTI - RECOMANDĂ