Prin Muzeele din Suceava - partea I

TIPĂREȘTE

Voi părăsi mănăstirile sucevene, vezi impresii, dar voi rămâne în oraș pentru a vedea niște obiective pe care îmi place să le văd și încerc să nu le ratez în excursiile mele. Este vorba despre Muzee, cele din Suceava fiind alături de Case Muzee și Case Memoriale componente ale Muzeul Național al Bucovinei.

Cu o tradiție de peste 120 de ani, muzeistica din Suceava a pornit de la Societatea „Muzeul” înființată cu scopul de a păstra şi valorifica pentru public vestigiile istorice ale oraşului, trecând prin mai multe etape și denumiri, a ajuns la sfârșitul secolului 20 la denumirea actuală, iar în secolul 21 și la forma actuală, cuprinzând azi 7 muzee, 4 case memoriale și 2 case muzeu.

Are sediul în Strada Ștefan cel Mare, 33, site, muzeulbucovinei.ro, mail și telefon, dar nu are un tichet de intrare pentru toate obiectivele ce le administrează, are doar pentru o parte din ele, fiecare având program și tarif de vizitare propriu.

Muzeul de Istorie unul dintre cele mai importante muzee din Suceava, unul dintre cele mai moderne muzee din țară, a fost primul pe care l-am văzut, acolo ne-a lăsat taxiul, vezi impresii.

Funcționează în clădirea unde se află administrația Muzeul Național al Bucovinei, o clădire monument istoric, fosta Prefectură în perioada austriacă, construită la începutul secolul 20 ce îşi păstrează faţada aproape neschimbată, interiorul suferind numeroase transformări de-a lungul timpului, mai ales din momentul în care a devenit sediul Muzeului de Istorie. Ultimile modificări și dotări au fost realizate între anii 2014 şi 2016, în cadrul proiectului european O clădire de patrimoniu-muzeu pentru mileniul III când clădirea a fost modernizată total, spaţiile pentru public au fost mărite, s-a deschis o nouă expoziţie permanentă conform cerinţelor muzeografiei de astăzi unde obiecte de patrimoniu expuse sunt explicate în contextul lor istoric cu ajutorul touchscreen-urilor existente în întreaga expoziţie, iar Sala Sfatului Domnesc a fost mult îmbunătăţită căpătând o nouă identitate vizuală. Astăzi Muzeul are trei secții, Expoziția Permanentă, Sala Sfatului Domnesc și Tezaurul.

Are pagină pe site-ul Muzeului Bucovinei, muzeulbucovinei.ro/obiect ... istorie-suceava, cont pe FB, telefon și fax, se vizitează de marți până duminică de la 10 la 18, între 1 aprilie și 31 octombrie, și de la 9 la 17, în rest. Bilete de acces costă 12 lei de persoană, pensionarii achită 6 lei, iar elevii și studenții 3 lei de persoană. Are și o Vitrină cu trofee la parter. Tot aici este și Sala Ion Nistor amenajată în memoria lui Ion Nistor, istoric și academician, luptător activ pentru Unirea Bucovinei cu Țara și deținut politic la Sighet, născut în Bucovina, sală reconstituită cu piese de mobilier și obiecte personale de la mansarda din București în care a locuit după ridicarea titlului de academician și eliberarea de la Sighet. Impresionantă!!

Am urcat apoi la etaj și am mers la Expoziția Permanentă, amenajată în 27 de săli, ce prezintă cronologic istoria Bucovinei începând cu Paleoliticul inferior până la Evenimentele din 1989, în care sunt expuse cele mai valoroase podoabe, arme, monede, vase, textile, scrieri, documente, descoperite în regiune.

În Sala 1 Noțiuni generale de arheologie privirea mi-a fost atrasă de „Stratigrafia verticală” a zonei, interesant mod de abordare a dezvoltării culturii, nu aveam cunoștințe despre noțiune, dar am continuat plimbarea prin Sălile 2,3 și 4, Civilizația Cucuteni, cultură preistorică misterioasă nu doar ca mod de viață ci și prin dispariția ei care a lăsat în urmă mii de vase și figurine de ceramică pictată, unice în Europa, dintre acestea multe sunt expuse în aceste săli. Mai văzusem astfel de exponate, mai interesante mi s-au părut „Tronul Miniatural"/ Altarul de cult de la Lipcani, bijuterie din lut cât palma unui om și „Atelierul cucutenian pentru producerea ceramicii” . Au urmat Sălile 5 și 6, Epoca Bronzului și Epoca Fierului, unde am văzut printre altele artefacte găsite în „Necropolele Tumulare din zona Rădăuți” și informații despre „Rituri şi practici funerare în epoca fierului” .

Am trecut mai repede prin următoarele săli și m-am oprit în Sala 10, Locuitorii Sucevei, unde am admirat și pozat „cahlele” , plăcile de teracotă cu diferite reprezentări, scene de la curte sau religioase, animale fantastice sau din fabule, fiecare cu mesajul ei. Frumos colorate cahlele împodobeau sobele sucevenilor de odinioară. Mi-au plăcut Sala Armelor și Domnia lui Ștefan cel mare, Sălile 12 și 13, dar mai mult Sala 14, Mode și Veșminte în Moldova. Ne-am oprit în Sala 19, Bucovina în Marele Război; de la bătălia imperiilor la Unirea cu România, apoi în Sala 23, Bucovina între Dictatul Stanulis și războiul sfânt, „Noi vrem la România” . A urmat perioada socialistă, m-a impresionat Sala 24, Celulă din fostul penitenciar Suceava, iar Sala 27, Începutul sfîrșitului: să strângem cureaua, să punem o haină în plus arată printre altele o „Alimentară cu de toate” din acea perioadă.

Am văzut apoi Sala Sfatului Domnesc, cea mai importantă şi somptuoasă încăpere a Curții Domneşti de la Suceava, locul unde se afla simbolul puterii politice şi al dinastiei, dorit, râvnit, visat, pentru care se vărsa sânge şi se încheiau alianțe nebănuite, Tronul Țării Moldovei. Aici se întâlneau marii boieri moldoveni ai Sfatul domnesc cu domnul lor şi hotărau politica internă şi externă a țării, chibzuind până târziu la lumina lumânărilor fiecare cuvânt din textul vreunui tratat sau al unei scrisori către o putere a vremii.

Aici i-am întâlnit și noi pe Marele Ștefan cel Mare cu fiul lui Bogdan III și soția Maria Vochița, Mitropolitul Moldovei, mari boieri cu importante funcţii de conducere, soli din mai multe părți ale lumii, tălmaci, grămătic, oșteni. Atmosfera de epocă realizată în sală la care se adauga vocea marelui actor George Calboreanu cu patrioticul fragment din piesa de teatru „Apus de soare” a lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea făceau ca totul să pară real…. bing.com/videos/search?q= ... tail&FORM=VIRE.

Cu vocea lui Ștefan încă răsunându-mi în urechi am coborât la demisol unde este păstrat Tezaurul Muzeului de istorie. Tezaurul este încuiat, se deschide numai când sunt vizitatori, noua ne-a deschis o doamnă din personalul muzeului. Sunt expuse în ordine cronologică începând cu Artefacte datate în secolul 6 î. Hr. descoperite în Necropolele Tumulare din zona Rădăuți până la Inelele de sigilare din secolele 16 – 17, o piesă foarte valoroasă fiind „Inelul Domnitorului Lațcu” cu inscripția Allah, realizat în secolul 14, găsit în mormântul domnitorului din Biserica Sf. Nicolae din Rădăuți.

Mulțumindu-i doamnei care ne-a însoțit am părăsit după aproape două ore muzeul continuând plimbarea până la numărul 22 de pe Strada Ștefan cel Mare, dar nu pe stradă ci prin Parcul Central în care se află Muzeul de Științele Naturii, al doilea muzeu pe care voiam să-l văd.

Are pagină pe site-ul Muzeului Bucovinei, muzeulbucovinei.ro/obiect ... iintele-naturii, cont pe FB, telefon și fax, se vizitează de marți până duminică, cu același orar ca Muzeul de istorie. Bilete de acces costă 8 lei de persoană, pensionarii achită 4 lei iar elevii și studenții 2 lei de persoană.

Am achiziționat biletele de la standul ce oferă și pliante, vederi, magneți, ceramică, pietre semipreţioase și ne-am îndreptat spre Sala Cristalelor ce prezintă frumoase şi valoroase eşantioane de flori de mină. Am admirat și pozat „Trandafirul Saharei” un adevărat trandafir din Gips, mai multe geode, scorburi în roci căptușite cu varietăți de Cuarț, cea cu „Ametist” fiind cea mai frumoasă, mi-au plăcut feliile de Agat, iar Fosilele expuse parcă erau pictate.

A urmat Expoziția Ecosisteme din Bucovina unde lumea animală și vegetală este prezentată atât prin vitrine și nișe, cât și prin Diorame din care se remarcă „Turma de mistreți” , „Ursul brun din Bucovina” , „Boncănitul cerbilor” , „Haită de lupi - iarna” . Expoziția mai cuprinde câteva Acvarii și la demisol un mic Vivariu cu păsări exotice și animale mici. Pe circuitul expozițional sunt amplasate monitoare și alte mijloace audio pentru a reda animalele prezentate în diorame în mediul lor natural.

Pentru grupuri organizate se fac vizionări de videodocumente în Sala de conferințe, unde pot avea loc simpozioane, sesiuni științifice, conferințe.

Am părăsit Muzeul și după 3 – 4 minute eram în Strada Ciprian Porumbescu, numărul 5, la Muzeul Etnografic Hanul Domnesc, amenajat în fosta casă a lui Miron Barnovschi, domnitor al Moldovei prin anii 1630. Clădirea cu parter cu ziduri groase din piatră, etaj și pivnițe a fost donată de voievod Mitropoliei Sucevei pentru a fi transformată în han și a folosi fondurile obținute.

Are pagină pe site-ul Muzeului Bucovinei, muzeulbucovinei.ro/obiect ... c-hanul-domnesc, cont pe FB, telefon și fax, se vizitează de marți până duminică, cu același orar ca cele două prezentate. Bilete de acces costă 6 lei de persoană, pensionarii achită 3 lei iar elevii și studenții 1,50 lei de persoană. Ce prețuri mici și tot nu se înghesuia lumea să le viziteze. Am fost singurii doritori, am vizitat în liniște.

Am achiziționat biletele de intrare și am mers mai întăi la „Han” parterul fiind reconstituit la începutul secolului 21 ca un han din secolul 18 ce găzduia oaspeţi de seamă, dregători, negustori, ce se opreau în târgul Sucevei.

Am trecut prin Gangul central în care sunt expuse piese de harnașament, obiecte legate de transport și vânătoare, chiar și o căruță. Din el se pătrunde în patru camere ce au portale în arc semicircular, pardoseli de cărămidă, tavane boltite și ferestre supraînălțate de arcuri semicirculare, toate fiind împodobite cu ștergare, covoare….

Intrând în Salonul de Oaspeți privirile mi-au fost atrase de „Căminul” ornat cu cahle verzui, dar și de mobilierul de lemn sculptat. Interesante sunt piesele de porțelan, sticlă și metal, rastelul cu puști de vânătoare, panoplia cu pistoale și pumnale, chiar și blănurile de mistreț. De aici am mers în Sala de Han, destinată servirii mesei, mobilată cu mese cu laițe și scaune, poliță cu vase din ceramică, blidare, butoiașe, balerci, colțare. Am văzut apoi Camera de Odihnă cu sobă de încălzit și cu cele necesare înnoptării, pat, banchetă, jilț, scrin, cufăr pentru haine, lavoar cu oglindă cu cană și lighean de porțelan și la final Bucătăria cu un cuptor cu plită și cu alte obiecte specifice zonei Rădăuți, mobilier (masă, blidare, laiță, lingurare), vase pentru mâncare (oală pentru sarmale, chiup pentru borș, tăvi, tigăi, oale, căni) și alte ustensile (lopată, clește, cociorvă, piuă pentru sare, linguroaie).

Am părăsit Hanul pentru a merge la „Muzeul” amenajat în cele patru încăperi de la etaj, separate de două coridoare în formă de cruce. Sunt expuse valoroase piese de etnografie și artă populară din Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung Moldovenesc, Dorna, frumoase și importante zone etnografice. Am văzut frumoase „Țesături” , ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, „Haine de blană” , cojoace și cojocele, pieptare și pieptare cu poale, „Ceramică” neagră de Marginea sau smălțuită de Rădăuți, diverse alte „Podoabe” , salbe de aur, ornamente de mărgele, „Cornuri pentru praf de pușcă” . Poze, priviri admirative, comentarii și am coborât în Gangul central și de aici în Pivnița ce are două încăperi cu tavane boltite, legate între ele printr-un culoar și el boltit. În prima încăpere sunt expuse „Butoaie” pentru băuturi și pentru alimente, iar în a doua este amenajată o „Cramă” cu mese și laițe, cu obiecte din lemn și ceramică.

Plimbarea prin cele două muzee am făcut-o în circa o oră și jumătate, trecuse destul de când plecasem de la Casa Bucovineană, gazda noastră în Suceava așa că am făcut o pauză și mă voi opri aici dar voi posta mai multe poze ….

Am văzut trei muzee care au ce arăta și știu să arate, cu exponate bucovinene deosebite, fiecare în stilul și în domeniul lui: Muzeul de istorie modernizat audio-video, Muzeul de Științele Naturii cu multe diorame și Muzeul de etnografie cu atmosfera lui medievală.

Am mai spus, îmi place să văd muzee, să citesc despre ele, de scris îmi este mai greu dar sper ca pozele postate să mă ajute, să dea mai multe informații, să arate valoarea și frumusețea celor văzute, și împreună să convingem cât mai mulți din cititorii acestor rânduri să le viziteze. Mergeți acolo și nu veți regreta!

Muzee deosebite, Muzeul de Istorie, un muzeu modern, european, Muzeul Etnografic Hanul Domnesc, superbă clădire...

Muzee ce prezintă istoria, cultura și obiceiurile bucovinene...

---

VIZUALIZĂRI: 555 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI