ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 24.02.2020
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
OCT-2019
DURATA: 3 zile
prieteni
"ECHIPA" A INCLUS:
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
90.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Suceava și împrejurimile

Repere în cartierul armenesc din Suceava

TIPĂREȘTE

Plimbările prin municipiul Suceava din toamna anului trecut mi-a oferit ocazia de a vedea câteva elemente armenești, adevărate repere istorice, spirituale și turistice ale acestei înfloritoare comunități.

Existența unei comunități armenești într-o așezare era echivalent în epoca medievală și modernă cu prosperitatea. Domnul Moldovei Alexandru cel Bun îi va îndemna pe armeni să se așeze în orașele țării sale, înlesnindu-le acest lucru prin scutire de dări astfel că circa 700 de familii de armeni s-au stabilit la Suceava.

În Bucovina sunt documentați la mijlocul veacului al XIX-lea circa 2400 de armeni, mulți ocupânduse cu negustoria de tranzit sau negoțul de vite. Pe lângă negustori sunt și mulți meșteșugari uniți într-un sistem de bresle, remarcându-se armurierii, tăbăcarii, pictorii, fabricanții de săpun și lumânări, blănarii și alții. De o apreciere deosebită se bucură măcelarii armeni care pregăteau la Suceava cârnați uscați și afumați din carne de vită și oaie („sugiuc” sau „potcoava”) și pastramă de vită sau oaie.

Comunitatea armenească și-a construit casele, prăvăliile, biserica și școala într-un perimetru bine delimitat în urbea Sucevei. Coloana vertebrală a cartierului armenesc din Suceava îl constituie strada Armenească având în capete două biserici armenești și cartierul vechi Zamca. Această stradă și-a păstrat denumirea de-a lungul veacurilor fiind pavată cu bârne de lemn încă din epoca medievală. La începutul secolului al XX-lea se aflau în Suceava circa 200 de familii de armeni numărând aproximativ 1300 de suflete.

Biserica „Sf. Simion” („Turnu Roșu”)

Moștenirea culturală armenească se poate vedea la biserica purtând hramul „Sf. Simion”, restaurată în ultimii ani prin intermediul unui proiect. Monumentul istoric datează din anul 1513 fiind ctitorirea comunității armenești din Suceava aflată în plină dezvoltare economică în acea epocă. Ansamblul a fost completat la 1551 cu turnul-clopotniță, care din cauza culorii cărămizii utilizate la construcție a căpătat supranumele de „Turnu Roșu”.

Biserica are dimensiuni reduse și împărțire clasică (pronaos – adăugat ulterior, naos și altar). La exterior nu există elemente decorative deosebite, doar câțiva contraforți, ferestre mici cu ancadramente de piatră și o turlă pe naos. Turnul-clopotniță are o formă pătrată și circa 28 m înălțime.

În curtea lăcașului de cult a fost ridicată o clădire cu rol de punct de informare și muzeu, curtea a fost amenajată peisagistic, iar mai multe lespezi funerare armenești sunt expuse într-un lapidarium în aer liber.

Strada Armenească și casele sale

Pașii ne-au purtat de-a lungul străzii atestate încă de pe la 1500 și ceva încercând să ghicim care dintre construcții și-au mai păstrat arhitectura originală. Puține! Savantul Nicolae Iorga descria astfel casele de pe strada Armenească: Aceste case au acoperişuri de şindrilă, cu stâlpi formând o balustradă la faţadă, aceste case văruite cu ferestre mici pătrate, frumos rânduite, alcătuiesc un şir de clădiri model. Am reușit să mai surprindem și noi vreo câteva exemplare purtând amprenta acelor vremuri, dar specificul armeneasc se pierde treptat, chiar accelerat în ultimele decenii.

Ceea ce e interesant în această zona este întrepătrunderea etnică, cartierul armenesc fiind pigmentat la un moment dat de mai multe „inserții” germane. Astfel că întâlnim o serie de construcții de la începutul veacului al XX-lea ridicate de familii germane.

Am reușit să identificăm câteva din casele observate în timpul plimbării: la nr. 19 se află Casa Hopmeier (germană, de pe la 1900), transformată mult față de original – doar foișorul mai e specific. Tot o casă de sorginte germană vedem la nr. 27, fațada fiind tratată într-un stil arhitectural bogat ornamentat, chiar cu câteva basoreliefuri reprezentând un chip uman. La nr. 29 se află o altă clădire cu un fronton interesant, este Casa Zavulovici, un cunoscut compozitor și muzician cu studii la Cernăuți și Viena.

Biserica „Sfânta Cruce”

Construită la doar câțiva ani diferență de lăcașul de cult din celălalt capăt al străzii, la 1521, edificiul religios marchează cumva întinderea cartierului armenesc din orașul Suceava. În curtea bisericii „Sfânta Cruce” a existat în veacul al XIX-lea o școală primară armenească, iar în secolul următor o cafenea dedicată comunității.

Biserica e simplă, cu asemănări arhitecturale moldovenești, fără decorații (doar o turlă cu ocnițe oarbe). Ne atrage atenția din nou turnul-clopotniță având câteva lespezi funerare prinse în zid și un contrafort zdravăn drept sprijin lateral.

Mănăstirea Zamca

În dimineața plecării spre București am decis să mă abat puțin și pe la ansamblul monahal situat la doar vreo 750 m depărtare de Biserica „Sf. Simion”, în capătul străzii cu același nume – Zamca (cuvânt provenind din limba polonă și având semnificația de „fortificație/cetate”). La ora 7.30 eram deja prezent în preajma zidurilor de piatră observând întregul complex doar de la exterior.

Construit la începutul anilor 1600 de ctitori armeni ansamblul era format din biserica, capelă, turn-clopotniță, chilii și reședință episcopală. Zidurile de piatră și fortificația din pământ au fost ridicate de polonezii lui Sobieski după anii 1690-1691.

Am dat ocol mănăstirii fortificate privind spre zidurile din piatră pe care se văd liniile restaurării, ramele ornamentate din piatră ale ferestrelor, ancadramentul porții de acces. Te poți cocoța pe valul de pământ care înconjoară ansamblul monastic pentru a observa detalii.

Concluzii. Armenii au jucat un rol important în viața economică a Moldovei, o parte din memoria locurilor păstrând urme ale civilizației lor. Monumentele care au străbătut veacurile au fost incluse pe lista clădirilor istorice de patrimoniu îmbogățind zestrea multiculturală a României.

Vacanțe frumoase!


---
Trimis de tata123 in 24.02.20 15:39:22
Validat / Publicat: 24.02.20 19:36:22
VIZUALIZĂRI: 248INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ROMÂNIA.
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 38000 PMA (din 40 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

5 ecouri scrise, până acum

CATAAS [28.02.20 19:23:04] »

@tata123: Ce surpriză și ce bucurie să mă delectez cu astfel de review! Mai ales că locuiesc alături de mănăstirea Zamca și drumul meu spre servici trece pe strada Armenească! Felicitări și votat cu mare drag!

tata123 [28.02.20 19:43:45] »

@CATAAS: Mi-a plăcut zona, mai ales că am fost cazat în apropiere de toate aceste obiective. Am ținut să ajung până sub zidurile Mănăstirii Zamca chiar dacă era la prima oră a dimineții și eram conștient că nu voi găsi deschis. Apropo, care este regimul mănăstirii armenești? Știi în ce condiții e deschisă pentru vizitare?

Mulțumesc pentru aprecieri.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
CATAAS [29.02.20 07:41:25] »

@tata123: Din păcate, e mereu închisă și nu se poate vizita. Cu vreo 9-10 ani in urma se putea vizita. Acum se ține slujbă o dată pe an, de hram, in luna august, din câte știu eu. A fost și refăcută biserica și zidul exterior, tot cu 9-10 ani in urmă, era și un paznic. Nu înțeleg decizia de a o ține închisă pentru public dar și pentru slujbe bisericești.

mishu [11.04.20 20:47:47] »

@tata123

Armenii au jucat un rol important în viața economică a Moldovei,

cred ca nu numai, si este interesant de vazut toate aceste locuri si povesti din viata comunitatii.

Felicitari, votat cu mare drag. ​

tata123 [12.04.20 11:21:32] »

@mishu:  Armenii au constituit cu adevărat o pârghie importantă în procesul dezvoltării economice din teritoriile românești. Buni meșteșugari, comercianți și industriași armenii au „creat” cartiere și aproape că au crescut economic anumite orașe.

Suceava deține valori arhitecturale și culturale importante ale comunității armenești. Mi-ar face plăcere să găsesc la un moment dat Mănăstirea Zamca deschisă și să aflu mai multe despre armenii suceveni. ​ 

​Mulțumesc pentru vizită.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
CATAAS, mishu, tata123
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.109169006348 sec
ecranul dvs: 1 x 1