Plajele din San Remo

TIPĂREȘTE

Dupa ce ne-am instalat la Hotel Nyala si dupa ce am umblat ca disperatii sa gasim un magazin deschis (voi povesti si despre chestia cu magazinele in alt review), eram nerabdatori sa vedem cum este plaja. Stiam de acasa ca nu vom gasi plaje frumoase si de aceea nu mai aveam rabdare.

Prima dorinta, cred, a oricarui turist, cand ajunge la mare, e sa mearga pe plaja, nu? Asa am facut si noi.

Pentru a merge la plaja, in fiecare zi ne-am folosit de masina. Spuneam ca hotelul este situat la aproximativ 1 km de plaja, n-ar fi o problema, dar drumul era in serpentine si abrupt. Si am zis ca in jos, mergem rapid, dar la intoarcere, cu copilul, obositi de pe plaja, cel putin eu sunt lesinata dupa o ora de stat pe plaja (asta-s eu, nu suport o asemenea caldura), drumul era foarte greu si in caldura aceea... Si asa, in fiecare zi mergeam cu masina.

Bun, era in seara cand ne-am cazat, asa ca am gasit o parcare destul de mare, am parcat, eu deja mai ca nu mi-am luat sandalele in mana, pentru a calca pe nisip, iar cand ajungem la plaja, SURPRIZA. Toate plajele erau inchise cu garduri, porti, nu aveam acces. De ce? Inteleg ca sunt plaje private, am intalnit peste tot, dar nicaieri nu erau inchise, te puteai plimba in voie la orice ora doreai.

Acesta a fost un soc pentru noi. Copilul tot urla "PAAA... PAAAA", asa-i spunea la apa, vroia la apa si noi nu aveam acces.

Asa ca, fiind deasupra marii si a plajelor, pe faleza, am pornit la plimbare sa le studiem. Fiecare au denumire, sunt ca niste stranduri, sunt frumoase, unele mai dotate, altele mai putin.

In acea seara, una ne-a facut cu ochiul, de fapt sotului, care se uita daca pe acea portiune sunt valuri sau nu. Ne era dor de o mare cu valuri. In ultimii ani n-am prea avut noroc de asa ceva.

Aceasta era aproape de portul turistic, asa ca ne-am hotarat ca dimineata sa venim aici. Apoi am mers pe o terasa a unui hotel, pentru a manca o PIADINA, preferata mea. Terasa aceasta, nu mai stiu cum se numeste, era pe faleza si tin minte ca era un canar imens, intr-o cusca, iar turistii erau avertizati ca e foarte nervos, musca, in concluzie e periculos. In timp ce ne servea chelnerita, am intrebat-o despre plaje. Am intrebat-o daca exista o plaja deschisa unde sa avem acces oricand. A zis ca nu stie exact, sa incercam in partea cealalta, dupa port, adica mai spre Italia, nu spre Franta, unde eram noi.

Prima zi de plaja a fost groaznica. Am mers la plaja aceea despre care vorbeam, la care ne-am hotarat cu o seara inainte, dar am avut o mare dezamagire. Am platit 3 sau 4 euro sezlongul, dar nu puteam pasi, nici pe plaja, nici in apa. Era plin de pietre, copilul nu vroia nicicum, nici in apa, nici pe nisip. Pana la urma, i-am curatat un loc pe mal, unde l-am asezat si s-a jucat cu galetuta. La un moment dat, l-am trimis pe sot la masina sa-mi aduca o pereche de slapi, mai stabili putini, mai de munte, cu care sa pot umbla sau chiar sa stau in picioare langa copilul care trebuia pazit permanent.

In acest timp am si facut ceva poze si am studiat putin zona. Plaja era ingusta, de fapt cam toate sunt asa, plina cu pietre, sezlonguri verde cu galben, un bar la intrare, unde am consumat o cafea buna ca in Italia, dar baile si garderobele nu erau erau asa de curate, ca si pe cele pe care le-am gasit mai apoi pe alte plaje, si dus cald si rece.

In prima zi nici nu am prea stat pe plaja, valuri nu prea erau, cum spera sotul, care se tot certa cu mine ca unde l-am adus, ca el a dat atatia bani, sa ce?

Cand am iesit de pe acesta plaja, am dat inca un tur de recunoastere, acum uitandu-ne cu alti ochi. Daca cu o seara inainte ne uitam dupa valuri, acum ne uitam dupa nisip fin.

Si am gasit una, la care am fost in 2 zile si anume PEPE BEACH. Am uitat sa specific orarul, care e de la 9 la 19. Aici, la Pepe Beach, am platit mai mult, parca 8 euro pentru un sezlong, dar a meritat, copilul s-a distrat de minune, ne-am plimbat si prin apa si pe mal, era un nisip fin... Deci se poate, nu?

Tot la Pepe Beach, intrarea in apa e lina, nisipul nivelat frumos, cam toate au loc de joaca si pe uscat, terase, la intrare, unde de obicei serveam a doua cafea, inainte de a ne intoarce la hotel, terase pline cu flori, pe aceasta plaja sunt si canapele albe, foarte frumos.

Toate plajele au salvamar. Dusurile le-am folosit des pe plaja, apa marii e putin cam sarata si daca se usca pe piele, te strangea, asa ca dupa ce ieseam din apa, mergeam la dus. In Spania e mult mai sarata apa, iar pe Coasta Adriatica e mai putin ca si cea din Marea Ligurica.

Pe aceasta plaja, am avut ocazia sa cunosc o romanca, care lucreaza de vreo 8 ani in Italia. Ne-a auzit ca vorbim romaneste si a intrat in contact cu noi. Mi-a povestit ca este din Suceava, avea cam cincizeci si ceva de ani, Ca lucreaza de 8 ani la o batrana, pe care o ingrijeste, merg in 3-4 concedii pe an, in foarte multe locuri a umblat, ca se plictiseste cateodata, astepta sa mearga in Romania in concediu. Imi tot povestea cum batranii de acolo nu au nici o grija, batranei i-a murit sotul, ii trebuia o prietena si in acelasi timp, o persoana care sa o ingrijeasca, merg peste tot impreuna si ca este bine. Deci, sunt si romani norocosi, care chiar o duc bine.

Am vazut si eu batranii, care nu au griji, merg in vacante, erau cred ca de 80 de ani, se plimbau prin apa, am vazut 2 persoane in varsta, au intrat in apa, una dintre ele era nevazatoare si pentru asta tot nu s-a abtinut sa nu inoate in larg. Am ramas paf. Cealalta persoana a ghidat-o doar pana ce au trecut de stancile puse in apa. Si toti sunt fericiti, dar la noi? Eu cred ca si daca batranii nostri ar avea atatia bani, tot nu ar merge. De exemplu tatal meu nu o poate convinge pe bunica mea, nici in ruptul capului, sa mearga la bai in Ungaria. Ma rog, asa sunt crescuti si au niste conceptii, cam toti, de altfel.

Dupa cum spuneam, 2 zile la rand am venit pe aceasta plaja, iar in ultima noastra zi, ne-am trezit mai repede, la ora 8 si ceva, dupa micul dejun luat in fuga, eram deja pe faleza. Dar, la ora 9 cand trebuia sa se deschida plaja, nu era nimeni, nu a deschis nimeni, am mai stat ce-am mai stat, ne-am enervat, deja nu mai puteam de cald, asa ca ne-am dus la alta Bagno, cum o numesc ei.

Aici am platit si mai scump, vreo 11-12 euro, dar a fost si mai frumos.

Pe acesta plaja, sezlongurile sunt bej, se incadreaza perfect in peisaj, marea in acesta zona, e cu valuri, intrare lina in apa, nisip fin si curat si in apa si pe mal, bai moderne, dusurile, un mini tobogan pe malul apei, cafea si inghetata buna.

Toate plajele sunt destul de inguste, asta am vazut si de acasa, pe Google Earth.

Parcari sunt de-a lungul falezei, pana aproape de port, doar ca sunt cam pline.

Plajele din San Remo, dupa parerea mea, totusi arata mai bine ca si ce am vazut eu pe Coasta de Azur, la Nice, de exemplu, chiar numai pietre sunt, eu acolo nu am vazut nisip.

Din ce am vazut, De fapt si statiunea mi-a facut putin cu ochiul, este Menton, din Franta. Voi povesti separat.

Marea, cat timp am stat in San Remo, a fost impanzita de iachturi si altfel de ambarcatiuni, mai ales in week-end.

Mancarea, pe plaja, nu stiu cum e, nu am consumat nimic, era prea devreme.

In concluzie, plaje gasiti multe in San Remo, dar aveti grija si studiati, inainte de a intra, pentru a nu avea surprize ca noi, mai ales cum am avut in prima zi, primul contact cu marea...

Nici nu stiu ce nota sa dau. Pentru ca pana la urma a fost destul de OK.

---

VIZUALIZĂRI: 11153 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI