4 zile la San Remo

TIPĂREȘTE

De mult timp mi-am dorit sa ajung si la San Remo, asa ca dupa ce ne-am cazat la Hotel Nyala, unde ne-am petrecut 5 nopti din concediu, primul lucru a fost sa-mi iau pliante informative, de la receptie. Era o masa plina cu astfel de pliante si reclame.

Prin San Remo ne-am plimbat atat cat ne-a permis caldura care se instalase asupra zonei. In ultima zi petrecuta acolo, nu am mai simtit chiar asa de tare, ori ca ne-am obisnuit, ori ca nu mai era chiar asa de cald.

San Remo, e un oras, pe Coasta Ligurica, superb, plin de cladiri vechi, cu o arhitectura foarte interesanta si frumoasa. Se mai numeste si Orasul Florilor, este plin de flori si palmieri, cactusi. Dealurile si muntii din zona sunt plini de maslini si vita-de-vie.

La iesirea de pe autostrada, respectiv la intrarea in statiune, in timp ce cobori, intalnesti multe sere, unde se vand tot felul de flori si palmieri, de toate felurile si marimile. Mie mi-a placut, foarte mult, un maslin, dar nu puteam sa-l cumpar. Unde sa-l mai pun si acela? Masina era plina de bagaje si in plus urmau cumparaturile pe care urma sa le facem la intoarcerea acasa.

Strazile si circulatia

E o nebunie curata. Strazile, in afara de cele principale, sunt foarte inguste, unele cu sens unic, altele nu, iar pe acestea din urma e o aventura sa circuli. Dupa ce ca sunt foarte inguste, unele urca in serpentine, unele si de 180 grade. Nu vezi nimic, doar iti apar masini in fata, greu pot trece una pe langa cealalta. Am pozat putin si drumul dintre hotel si plaja. Dupa cum spuneam, in review-ul trecut din cauza distantei mari, mergeam cu masina la plaja. Dar, nu ar fi asta o problema, ca te intalnesti cu alta masina, ci scuterele, care efectiv te innebunesc. Cand ies de pe o strada, nici nu se uita, te depasesc, iar apoi se pozitioneaza in fata ta, trebuie sa franezi, trec de pe o banda, pe alta aiurea, pe o parte ai scutere, pe cealalta ai scutere, din fata vin scutere, mai ies in fata ta de pe te miri de unde, merg pe mijlocul drumului, etc, etc. E groaznic, tot timpul trebuie sa fi atent la ei. Cine umbla cu scuterele? Toata lumea. Daca la Rimini, vedeam mai mult tineri, aici la San Remo vezi cum umbla persoane de toate varstele. Doamne si ce persoane in varsta am vazut, cu catei pusi in cosuletele speciale. Asta e modul cel mai simplu de a te deplasa prin San Remo, din cauza stradutelor inguste, din cauza aglomeratiei si din cauza usurintei cu care gasesti un loc de parcare.

In intersectii, cum aveam noi una, cand mergeam la plaja, nu te lasa nimeni [sa treci], poti sta sa admiri masinile si scuterele, pana imbatranesti, ca nu vei fi lasat. Dar daca intri, in intersectie, cu tupeu, nu te claxoneaza nimeni, atunci intradevar te lasa sa mergi, altfel... Pe mine, desi nu eram la volan, de la hotel si pana in centru ma lua cu transpiratii, palpitatii, senzatii... Cam toate masinile, cred ale localnicilor, sunt lovite, zgariate, indoite, chiar si parapetii si gardurile din curba au niste urme...

Parcarea.

Cu parcarea e problema. De fapt, in toata Italia e asa, mai ales in statiuni, unde hotelurile si casele sunt una intr-alta, inghesuite. Parcari multe intalniti de-a lungul falezei, nu sunt cu plata sau cel putin noi n-am platit, n-am vazut nicaieri scris asa ceva, doar ca sunt cam pline. Noi am mai lasat masina si in 2 parcari subterane. Sunt in centru amandoua, unul in fata la Mc Donald, e o statie de autobuse, parca, iar desupra ei e un parc frumos, iar cealalta e putin mai incolo, unde am crezut ca e ceva mall, dar de fapt nu e nimic. Acestea sunt cu plata, nu mai tin minte, dar nu scump, cred ca 1 euro pe ora. De obicei in aceste parking-uri, primul nivel, e destinat celor cu abonament sau garaje.

Desi e nebunia asta, in San Remo se circula destul de bine, n-am vazut blocaje sau stat la un semafor prea mult timp. Sa nu mai vorbim despre trecerile de pietoni. Iti era frica sa treci strada. Cand m-a lasat o masina de Romania, sa trec strada, imi venea sa ma duc sa-i multumesc.

Magazinele

In prima zi, cand am ajuns, inainte de a merge sa vedem cum e plaja, trebuia sa ajung, neaparat, la un supermaket pentru a ne mai lua apa, suc, fructe. Asa ca gps-ul ne-a dus la un mall, care de fapt nu era nimic. Bun, am zis, du-te inapoi, pana la intersectia cu straduta care duce la hotel, deoarece acolo am vazut un COOP. Zis si facut. Greu am gasit un loc in parcarea lor micuta, iar pe cand sa intram, atunci un angajat inchidea usile. Era ora 8 seara. Am umblat ca disperatii si nu am gasit nimic deschis. Ma credeti? Acolo, in San Remo, toate magazinele se inchid la ora 19, maxim 20. Aceasta chestie n-am putut-o intelege. In celelalte parti, la ora aceea se deschideau. In Bellaria, pe Coasta Adriatica, ziua, majoritatea magazinelor din statiuni, erau inchise. Si nu ma refer la alimentare, ci la magazine cu haine.

Asta ne-a fost invatatura. Cand ieseam la plimbare, prima data luam la rand magazinele, iar apoi incepeam cu ce aveam de vizitat.

Dar, sa-i vedeti si in centru, cum la ora 19, toti trageau gratiile jos si inchideau, pe strazi ramanand doar negrii aceia fiorosi, care veneau sa-ti vanda tot felul de nimicuri, se tineau scai de tine, la un moment dat iti era frica. In unele zone, ale orasului, parca si turistii dispareau.

Magazine sunt peste tot, cele mai multe in centru, dar sunt foarte scumpe. Putine lucruri ne-am cumparat din San Remo. Am cautat mai mult haine de copii, dar toate erau Armani si D&G si alte firme. Pentru copii, dupa parerea mea, nu se merita. Daca le-ar fi bune mai mult timp. Si niste preturi enorme. Tricouri de la 50 euro in sus. De exemplu mi-am cautat un costum de baie, dar sub 100 de euro, nu am gasit. Am intalnit, in centru, pe o straduta, un magazin, care parea a fi cu preturi mai accesibile, dar era full inauntru.

Ceea ce m-a atras pe mine, a fost, o zona unde erau numai magazine dedicate animalelor de companie. Cred ca erau vreo 10, unul langa altul, dar ce preturi... O simpla agrafa era 20 de euro. Si niste hainite de catei... Eu de obicei, de pe unde umblu, ii iau catelusei mele o agrafa, o rochita, ceva... Dar aici... Rochita D&G CU 80 DE EURO? Dar am si vazut niste catei la un coafor... imbracati... coafati... Mda.

Souveniruri erau si ieftine si scumpe.

Faleza e foarte frumoasa. De-a lungul ei sunt plantati palmieri imensi, seara sunt luminati foarte frumos, flori peste tot. In zona, unde mergeam la plaja, era un parculet, pe unde ne plimbam, de obicei seara cand era putin mai racoare. Si aici sunt palmieri, banci, flori, e o minunatie.

Printre pliante am descoperit si o harta cu trasee pentru biciclisti. Este desenat traseul intre statiuni, locul de unde se inchiriaza biciclete, unde gasesti parcari, atractiile turistice, baruri. Si aceste piste de biciclisti sunt bine puse la punct.

Sunt multe de vazut in San Remo, nu am reusit sa vedem prea multe si din cauza caldurii. De la 11 pana pe la 4 stateam in camera si atunci cand plecam undeva, nu ne mai venea sa ne dam jos din masina, asa de cald era.

Intr-una din zile, am vizitat si Parco Alfredo Nobel, o gardina situata in zona portului turistic, plina cu palmieri de toate marimile si soiurile, mai mici, mai mari, mai desi, ghivece cu flori plasate din loc in loc, iar in mijloc o fantana arteziana, interesanta. E un loc linistitor si frumos.

Portul turistic l-am vizitat in a doua zi. Ce ambarcatiuni si yachturi... Foarte luxoase, mobiliere moderne. Sunt alei intregi cu astfel de barci, alei pe care ne-am plimbat si noi, putin, timp in care admiram multitudinea de pesti, mari, din apa, care-si faceau veacul pe langa aceste barci. Toate ambarcatiunile erau foarte ingrijite, curate. Multi turisti veneau sa le admire.

Intr-o zi am pornit la plimbare, putin, prin centru istoric. In aceasta zi ne-am plimbat pe strazile mai aglomerate cu magazine, iar in ultima zi, am vizitat si un pic din portiunea de centru mai vechi, sa-i spun asa, unde nu intalnesti asa magazine.

Masina am lasat-o in parking-ul din fata statiei de autobuse si am pornit pe jos, pe pietonalele inguste, cu cladiri vechi, magazine moderne la parter, tarabe, terase, baruri. De obicei, seara, aici mancam. Ba cate o pizza, paste, care imi plac la nebunie, piadina, preturile sunt si mari, dar am intalnit locuri unde am mancat si destul de ieftin.

Aceste stradute, de obicei, sunt foarte aglomerate.

Teatrul Ariston, dupa cum spunea si pepsi70ro nu e o cladire impresionanta. E situat pe o pietonala, nici macar sa fie o cladire separata, ma asteptam si eu sa fie ceva mai...

Cu cat te afunzi mai tare spre centru cu atat stadutele sunt mai inguste, dar si aici vanzatorii se incapataneaza si-si expun marfa in fata magazinului, creand o mai mare aglomeratie.

In fiecare seara, dupa orele 21, in centru se tineau diferite spectacole, concerte, la care din pacate nu am mers. Eram cu copilul, asa ca... Pe un pliant era trecut programul, locatia, unele se plateau, altele nu. Cele mai multe concerte erau cele ale Orchestrei simfonice din San Remo. Aceste concerte se tineau in diferite piete din San Remo.

De la hotel am luat si o harta a centrului vechi. Vizitarea lui am rezervat-o pentru ultima seara a sederii noastre in San Remo.

Centrul vechi este foarte frumos, am reusit sa vedem si noi o particica. Fiind cu caruciorul, minune mare ca a mai stat copilul in carucior, nu am reusit sa urcam chiar pana sus la Gradina Regina Elena si Santuario Madonna della Costa. Pe harta acesta este punctul terminus. Dar, dupa ce am trecut de turnul Bastione della Ciapela am intrat in aceasta cetate, de fapt este o cetate, cu stradute mici, cladiri inghesuite, ne-am continuat traseul pe Via Morardo, am urcat pe niste scari cu cladiri vechi, ziduri pline cu flori, din loc in loc am intalnit cate un magazinas cu antichitati, terase micute, iar deasupra magazinaselor sunt locuinte, cladirile s-au pastrat destul de bine, e o placere sa te plimbi pe acele stradute, tunele, piatete. De pe Via Palma am urcat niste scari care ne-au scos pe Via del Pretorio, de unde am ajuns in Piazza dei Dolori, o piateta micuta, iar intr-o parte e Fantana Sociala.

Din Piazza dei Dolori am intrat printr-un tunel interesant, plin cu picturi pe pereti, icoane, gemuri cu flori, dar si cu gratii. Acesta se numeste Rivolte San Sebastiano. Dupa acest tunel am ajuns si in Piazza Cassini unde intalnim Chiesa di Santo Stefano, iar apoi Piazza Alberto Nota, dupa care ne-a prins foamea, asa ca am pornit in cautarea unui loc unde sa luam cina. Ne-am oprit la o terasa draguta, unde am mancat cele mai bune paste si o pizza delicioasa, timp in care negrii aceia despre care vorbeam, ne stresau incontinuu cu cesurile lor si ce obiecte mai aveau de vanzare.

Daca sunteti in cautare de distractii, in San Remo, nu cred ca veti gasi, desi seara cand ne intorceam la hotel, vedeam fete aranjate si foarte sexy, mergand pe scutere sau gasti de tineri, care numai ei stiau unde se duc sa petreaca.

Cazinoul l-am vazut doar in trecere, nu ne-am oprit, nu am intrat inauntru.

Hotelurile sunt sau par a fi niste cladiri vechi, cu o arhitectura interesanta, dar daca mergeti sa nu va cazati la Hotel Villa SYLVA, e graznic, urat, nerenovat, fara parcare, fara balcoane. Mie nu mi-a placut deloc. Si vroiam sa ne luam bilet aici, era mai ieftin, bine ca nu am facut-o.

In concluzie, desi e scump la San Remo, e locul ideal de cazare pentru a putea face excursii pe Coasta de Azur sau in alte locuri unde e si mai scump.

San Remo e frumos.

---

VIZUALIZĂRI: 14252 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI