Superb oras

TIPĂREȘTE

In primul rand, daca nu stiti acest lucru despre noi, am fost cununati in urma cu 20 de ani de unchiul si matusa mea de cetatenie si greci si romani cu adresa de pe buletin in Thessaloniki dar locuiesc si in Romania in cartierul Colentina.

Povestea lor este scurta si o spun aici ca sa stiti despre ce e vorba: Ea nascuta din parinti emigranti greci, comunisti in Tecuci si apoi crescuta la Braila pana cand la 21 de anisori l-a cunoscut pe printul inginer constructor de instalatii venit din Bucuresti in stagiatura. S-au placut si s-au casatorit, au avut si un baietel iar la 1 an dupa aceea au plecat in Grecia unde viata era destul de grea in ‘83 dar parca mai libera. Acolo si-au facut un rost, si-au luat un apartament, au intemeiat o firma, au venit si parintii ei care si ei si-au cumparat un apartament in acelasi bloc, au mai avut o fetita si acum duc o viata fericita si plina, de familie intre cele doua tari pe care le considera pe amandoua: ale noastre.

Ei ne-au invitat mereu in Grecia, sa venim la ei ca ne duc peste tot in decursul acestor ani, insa si lipsa banilor si comoditatea si lipsa informatiei ne-au facut sa nu luam in calcul aceasta vizita pana in 2007 sfarsit de sptembrie perioada in care Cris sotia mea implinea o varsta frumoasa si rotunda, iar impreuna 20 de anisori de cand ne cunosteam. Am profitat de aceste doua aniversari si am luat cateva nopti de cazare in Halkidiki si cand au auzit nasii au sarit repede: venim si noi si dormiti la noi o noapte, doua – noua cate vreti si vizitati si Salonicul si mergem impreuna sa vedem tot pe acolo, si nu am putut sa refuzam oferta tentanta. Am plecat cu masina nostra toti 4 si ne-am intors tot cu ea peste 7 zile.

Primul contact cu orasul a fost in momentul cand autostrada incepe sa coboare spre oras si am vazut marea Egee intaia-si data si pentru prima oara si orasul asternut in fata noastra, mi s-a parut imens, asa pare doar pentru ca are foarte multe suburbii, toate fabricile si magazinele uriase gen Mall-uri, Metro Carrefour au fost scoase din oras si contribuie si ele alaturi de alte magazine mari de materiale de constructii sau de tot felul la impresia create asupra marimii orasului.

Unii spun ca ar avea 700. 000 de locuitori, altii spun ca ar avea 1400. 000 dar cu tot cu suburbii, cert e ca am gasit aici un oras aproape la fel de mare ca Bucurestiul dar parca mai intins. Salonicul are o istorie indelungata pe care o stiti cu totii din review-urile anterioare, asa ca o sa pun accentul pe ce am vazut acolo la prima vizita si impresia lasata.

Nasii locuiesc foarte aproape de autostrada, efectiv de la intrarea in oras nu faci mai mult de 10 min pana in fata blocului cu 4 etaje de pe o straduta mica si inghesuita din apropierea garii. Problema cea mare precum stiti este parcarea masinii, am cautat un loc cam 45 de minute cu mare calm si am gasit pe strada garii cam la 1 km distanta. Se parcheaza cam peste tot si foarte ingramadit, pe trecerea de pietoni peste tot unde e interzis insa noi nu am riscat. Impresia creata in timpul cautarii locului de parcare: oras super inghesuit cu blocuri mici si stradute foarte inguste, totul e altfel de cum stiam, nici un mastodont de beton, nici un hypermarket, in plus magazine mici peste tot, la noi au disparut, si ce m-a socat foarte mult oamenii stau pe strada, dupa 18. 00 incepe nebunia, toata lumea iese afara la o caféa se spune, insa numai cafea nu e aia. Toata lumea iese la aer defapt, la distractie, la plimbare in multele parcuri sau pe faleza ori la cumparaturi. Cu cat noaptea avanseaza parca aglomeratia se accentueaza, terasele, tavernele, restaurantele, cofetariile si barurile sunt pline ochi de oameni care manaca, beau, danseaza intr-un cuvant se distreaza si traiesc cu frenezie viata la maxim.

Noi prima data am vizitat cu nasul impreuna o mica parte pe jos si apoi am facut un tur cu masina. Am cercetat zona dimprejurul blocului lor foarte draguta cu magazinase mici la demisol sau parter, cu de toate efectiv, ei nu se duc la Carefour niciodata pentru ca, cumpara tot de la vecinii lor, parcuri mici cu iarba si pomi din loc in loc unde se strang seara diverse comunitati. Am intrat in cateva magazine sa vedem si noi preturi ceva si ne-am dat seama ca sunt pentru nivelul urmator nu pentru noi. A doua zi de dimineata am plecat spre centrul istoric insa in drum am intrat in Biserica Agios Panteleimonas aflata in apropiere de apartament. Biserica foarte frumoasa impunatoare insa in reparatii interioare, am putut face poze asa ca o sa o vedeti alaturi. De langa biserica am luat 32-ul un autobuz pentru care am cumparat bilete de 0. 55 Euro de persoana si care are valabilitate 70 de minute insa poate fi folosit in maxim 4 mijloace de transport in cele 70 de min si trebuie compostat de fiecare data. Cu acesta am mers pana in piata Aristotelous (square). Aici e capatul cursei si de aici l-am luat si inapoi. Chiar aici incepe o alee pietonala foarte lata pana la marea Egee care e intersectata / intrerupta de diverse strazi si bulevarde circulate.

Cum am intrat pe aleea pietonala nasul ne intreaba: vreti sa vedeti piata veche? Normal sigur asta e principalul obiectiv pentru mine raspund si intram. Mi-a placut foarte mult inchipuiti-va un amestec intre marele bazaar din Istanbul si piata Obor a anilor 70, cam asa ceva e aici, sunt multe magazine cu de toate de mancat si multe tarabe cu produse diverse insa si taverne, se vinde orice e de mancare fructe, peste, carne de miel, porc, ied, vaca, masline in foarte multe sortimente, dar si crude, ulei de masline si multe multe alte produse pe care le-am uitat intre timp. Din cand in cand un vanzator urla langa tine sa-l auda clientii blalalalalabalalabla... ceva in greceste…. Si unchiul traduce: Luati de la mineeeee! am peste proaspat cu 2 euro kg si daca veniti la mine vi-l si curat de solzi si matze pe tot! Fiecare isi face reclama pe cale orala, e un scandal acolo in special dimineata.

Am iesit de acolo din nebunia si imbulzeala specifica unei piete centrale si am parcurs aleea pietonala pana la mare pe faleza, admirand cladirile inalte si ciudate pentru noi, impunatoare in acelasi timp, si cafenelele sau terasele de pe margine care isi asteptau clientii, porumbeii care dormeau la soare treziti de cate un batran care le arunca paine sau seminte. In capat pe stanga e o statuie a lui Aristotel cu care am facut si noi o poza, iar vis-a-vis e un Starbucks care atunci nu exista si la noi. Am stat un pic ne-am intalnit si cu varul Cristi (Hristo) nascut in Romania dar crescut aici si am mers inapoi sa ne luam catrafusele si sa purcedem spre hotel si in sfarsit spre plaja si apa...

Pe drum am facut un ocol si am putut admira mai multe obiective din oras, am vazut printre altele Arcul lui Galeriu, Universitatea, stadionul de fotbal unde se dau batalii epopeice si dramatice in teren si pe langa el intre suporteri, mai ales cand vine aici o rivala din Athena.

Minunat orasul desi pare foarte aglomerat si plin de masinute mici si mii de scutere sau motociclete se merge acceptabil mult mai bine ca in Bucuresti desi peste tot sunt sapaturi pentru Metrou. Aceste sapaturi au dus la descoperiri arheologice care normal au oprit lucrarile la Metrou.

Am vazut ceva care m-a frapat: statii de benzina la parter de bloc, asa ceva n-am mai vazut si stiam ca nu e voie asa ceva, insa nasul mi-a spus ca statia de benzina are autorizatie de multi ani acolo, dinaninte de a se face blocul.

Daca inca nu ati vazut Salonicul, nu ezitati si veniti aici aveti ce vedea probabil cel mai modern si frumos oras din Grecia.

---

VIZUALIZĂRI: 5969 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI