Rotterdam in martie 2020

TIPĂREȘTE

Cum sa te gandesti in ianuarie ca va fi interdictie de calatorie, ca va veni virusul, ca ne vom ascunde care pe unde pute?!? Am gasit preturi bune la avion si am luat bilete cu destinatia Olanda, pentru luna martie. Cazare tot atunci, pentru a fi siguri ca suntem ok pentru o plecare.

Cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, aproape ca am stiut cand am urcat in avion de la Otopeni, pe 12 martie, ca nu va fi cel mai fericit drum, dar cartile erau deja facute.

Zbor placut, lin, cer senin, vedere perfecta spre sol pe tot parcursul zborului, aterizare perfecta la Eindhoven. Se poate merge pana in Rotterdam cu tren sau cu autocar, ambele cu schimbare. Depinde foarte tare de ora la care ajungi. Pana la Rotterdam, destinatia finala a zilei respective, nu mai aveam decat 100 km, ajungand relativ repede.

Dupa cazarea care a avut loc in cele mai rapide si bune conditii, evident am iesit pe strazile din oras pentru primele impresii. Despre hotel si conditiile de cazare voi scrie un review separat.

Prima constatare a fost pe pielea mea si anume ca 8 grade de acasa nu erau la fel cu 8 grade in Rotterdam. Rece, vant taios, vant continuu, vant oriunde. Aici am fost prinsa pe picior gresit, insuficient pregatita pentru frig-martie, aprilie, mai – oricand cred, trebuie haine groase ca este frig.

Strazile, cladirile sunt curate, frumoase, impunatoare. Peste tot sunt piste de biciclete, foarte multi biciclisti, de toate varstele si culorile, copii de cativa ani pedaleaza imposibil, cu capetele descoperite si parul lor blondut in bataia vantului. De foarte mici am observat ca nu au capul acoperit cu nimic, nici macar cu o gluga. Sumar imbracati, relativ subtire, am concluzionat ca sant extrem de adaptati la frig.

Pentru ca incepuse sa se insereze si sa se aprinda luminile, am preferat sa vedem seara podul Erasmus. Am ajuns relativ usor, aveam niste harti salvate in telefon, plus ca am primit si de la hotel o harta cu partea centrala a orasului. De o parte si de alta a raului Maas, peste care trece podul, se afla cladiri inalte si foarte inalte, una mai frumoasa decat alta. Luminate, cu podul luminat, cu multe luminite de o parte si de alta a raului, nu stiai daca esti la Rotterdam sau la New York. Superb!

Am strabatut podul pe jumatate, are cam 900 m, ne-am incantat privirile cu forfota de pe pod de oameni, masini, tramvaie, si sub pod de vapoare, vaporase sau watertaxi/taxiuri pe apa, cu preturi ametitoare.

Dupa niste ore bune de colindat, am trecut si pe langa ceea ce era expus exterior la Maritim Museum, revenind la hotel cu planuri mari pe a doua zi.

Dimineata, in jur de ora 8, nu misca nimeni pe afara, sau aproape nimeni chiar daca de la fereastra camerei se vedea o artera importanta si mare a orasului. Cum curiozitatea si dorinta de a vedea si a ne incanta era maxima, dupa o gura de cafea, am plecat in cautare de noi frumuseti.

Hotelul fiind pozitionat central, ne-a fost usor sa ajungem la casele cubice, nefolosind nici un fel de mijloc de transport. Constructie superba, aproape de neexplicat cum poate sa se locuiasca partial aici, sau cum pot sta in echilibru perfect niste case in forma de cub, stand pe un colt sau pe o latura, casele cubice sant de o maiestrie arhitecturala aparte. Ca de altfel foarte multe din cladirile pe care le-am intalnit. Fiecare deosebita, fiecare diferita, nu erau 2 asemanatoare. Arhitectura noua, curajos abordata, incantatoare privirii, fac din Rotterdam un oras deosebit de interesant.

Langa casele cubice exista Markthal. Este o cladire foarte mare si curioasa, ovala la exterior. Practic invelisul este format din apartamente, iar centrul este o piata cu de toate, cu supermarket la -1, iar -2 si -3 parcari. Parcarile sant foarte multe, si foarte scumpe, 3,5 euro pentru 30 minute sau 17,5 euro pe 24 ore. Nu exista masini oprite pe strazi, numai in parcari platite, parcarile de suprafata fiind cu vreo 10 centi mai ieftine decat cele organizate pe etaje.

In apropiere se afla singura biserica ramasa din vechiul oras medieval, Biserica Sf Laurentiu, care este o biserica protestanta si se poate vizita pentru suma de 3 euro. Hai sa mergem sa vedem si celalalt pod, Willem.

Nu foarte departe de Erasmus, ne-am incumetat sa il strabatem pana pe malul celalalt, desi vantul era la fel de nemilos. Am ajuns pe malul celalalt, din nou pe sub pod au trecut multe ambarcatiuni, ei chiar folosesc transportul fluvial din plin, am admirat multimea de cladiri noi si vechi, intentionand ca intoarcerea sa o facem pe podul Erasmus. La un moment dat am constatat ca partea de uscat pe care eram nu avea continuitate pana la celalalt pod, ca practic se prezenta ca o insula in mijlocul raului si ca trebuia sa facem cale intoarsa de unde am venit.

Obositi si infrigurati, masa de pranz a fost o binecuvantare. Se poate manca de pranz cu 30-40 euro pentru 2 persoane. Poti alege meniu european sau asiatic, sau ceva specific, mai greu cu specificul, ca nu stau foarte bine la acest capitol.

Cum peste 2 zile urma sa plecam la Amsterdam cu Flixbus, cu rezervari facute de acasa, am cautat gara Rotterdam central, pentru a sti cum si de unde se pleaca. Gara este o constructie superba, foarte mare si luminoasa. De aici pleaca trenuri care fac legatura cu alte orase ale Olandei dar si ale Europei.

Cum am ajuns intr-o perioada nefavorabila noua, toate muzeele fiind inchise, ne-am orientat spre zonele cu magazine. Magazinele sant foarte mari, luminoase, branduri cunoscute, foarte multe zone cu fast food, preturi ca pentru buzunarele lor si mai rar cate ceva accesibil. De altfel mai toate preturile sant conform nivelului lor de trai, adica mari. Una peste alta cred ca se poate trai ok cu putina organizare chiar daca preturile sant cu peste 30% mai mari ca la noi, dar si salariile sant pe masura. Toata lumea pe strada avea pungi in maini, adica se cumpara.

Foarte mari sant si preturile la chirii, la care se adauga depozite. Fabuloase din cate am vazut.

A treia zi, fiind si ultima dedicata Rotterdamului am mers sa vedem ce ne mai era permis, turnul Euromast si parcul Het, care sant in aceeasi zona. Cu ajutorul hartii dar si ale aplicatiilor din telefon, am gasit usor locatia.

Turnul este un turn de observatie, inalt de 185 m care poate fi vizitat in zilele normale, oferind de sus o priveliste asupra orasului, contra sumei de 10,25 euro. Parcul este mare, linistit, ingrijit –un paradis al pasarilor si al florilor.

Dupa amiaza am dedicat-o din nou zonei centrale a orasului. De mentionat ca incepand cu vineri dupa amiaza si pana duminica dupa pranz incepe petrecerea de sfarsit de saptamana, mai pe romaneste pus praf in cap, bautura, galagie distractie pe intelesul lor chiar si in hotel.

Duminica dupa amiaza, pustiu, curatenie si pregatire pentru o noua saptamana de munca.

Rotterdamul l-am perceput a fi un oras cosmopolit, cu foarte multe nationalitati de pe toate continentele, cu cladiri superbe, un oras in continua miscare, cu mii de biciclete pe strazi, cu oameni prietenosi, curat, unde te simti in siguranta si unde ne-ar placea sa revenim.

---

VIZUALIZĂRI: 2420 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI