Mihai Eminescu – periplu la 175 de ani de la naștere

TIPĂREȘTE

În contextul împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu anul 2025 a fost declarat de către Academia Română și Academia de Științe a Moldovei drept Anul Eminescu. De asemenea, în ziua de 15 ianuarie, dată care marchează nașterea „poetului nepereche” , a fost instituită prin lege Ziua Culturii Naționale.

În decursul timpului am fost în mai multe locuri care au legătură cu Mihai Eminescu și familia sa; pe majoritatea le-am prezentat în articole postate pe AFA. Pentru a marca acest moment vreau să trec în revistă, pe scurt, obiectivele eminesciene vizitate, trecând oarecum cronologic prin viața Poetului.

Mama lui Eminescu și Joldești

Vreau să încep cu obârșia maternă a lui Eminescu, cu Raluca Iurașcu – „dulcea mamă” , născută în Joldeștii Botoșanilor. Un sat situat la circa 27 km de municipiul Botoșani, loc unde în prima jumătate a veacului al XIX-lea Vasile Iurașcu – bunicul lui Mihai Eminescu – îndeplinea funcția de administrator al moșiei Joldești. În curtea conacului Balș (azi Școala „Raluca Iurașcu” ) se află o clădire în care se spune că a locuit familia Iurașcu. Detalii despre zonă în articolele din rubrica specifică: amfostacolo.ro/hotel9.php ... tosani&id=24777.

Am avut privilegiul de a copilări în acest sat, de a vedea dealurile ce străjuiesc cursul lent al râului Siret, luncile foșnitoare, cerul înstelat, pădurile Voronei și mănăstirea omonimă (vezi impresii), câmpurile roditoare etc. Toate frumusețile acestea au fost transmise poetului Eminescu prin mama sa, legături sufletești, povești spuse la lumina opaițului.

Botoșani și Ipotești

Centrul vechi al orașului Botoșani impresionează prin frontul de clădiri vechi din a doua jumătatea a anilor 1800, cu balcoane din fier forjat având marcat anul construcției. Într-o astfel de clădire s-a născut și a trăit în primii ani de viață al șaptelea copil al familiei Eminovici – pruncul Mihai, fapt marcat de o plăcuță și un mic bust. La câțiva pași distanță se află Biserica Uspenia, lăcaș de cult unde a fost botezat micuțul; în curte se înalță statuia realizată de Oscar Han pentru omagierea poetului. M-am plimbat de multe ori prin orașul-grădină și am văzut locuri și colțuri pe unde cel mai probabil a pășit și poetul Eminescu.

Parcul principal al orașului, fostă grădină boierească în alte vremuri, găzduiește cel mai vechi bust al poetului, realizat în 1895 de artistul Ion Georgescu. Cu circa un an în urmă au fost instalate în parc mai multe statui cu Eminescu și Veronica Micle, prilej de nenumărate fotografii, rezultat al unui proiect de promovare (monitorulbt.ro/local/2023 ... osaniului-video). Zilele trecute a fost redeschis și Teatrul „Mihai Eminescu” , după ani buni de restaurare.

Am ajuns de două ori și la Ipotești, locul copilăriei lui Mihai Eminescu. Casa familiei, refăcută, dar cu interioare conținând multe obiecte originale, redă universul în care a trăit poetul, teritoriul unde a zburdat și a făcut șotii, meleagurile unde s-a îndrăgostit prima dată. Alături de casă veghează bisericuța de lemn cumpărată de familie odată cu moșia, spațiu unde evlavioasa mamă a poetului se ruga cu ardoare. Acum, vechiul lăcaș de cult este dominat de silueta maiestuoasă a bisericii ridicate în perioada interbelică la inițiativa istoricului Nicolae Iorga. La umbra acestor biserici se află mormintele părinților poetului, Raluca și Gheorghe, simple, modeste.

Complexul muzeal de la Ipotești, pădurea și lacul cu nuferi îl transpun pe vizitator în lumea copilăriei lui Mihai Eminescu, îl atrag în lumea poeziei, îl ajută să descopere o viață zbuciumată.

În apropiere se află Mănăstirea Agafton (vezi impresii) unde au trăit mătușile materne, loc unde se desfășurau șezători la care a participat tânărul Eminescu, activități de unde a cules povești și legende.

București

După peregrinări prin țară și străinătate Mihai Eminescu se stabilește și începe a lucra în București. E un fel a spune „se stabilește” , de fapt nu și-a găsit locul nicăieri, a umblat cu chirie prin multe case din diferite părți ale orașului. Despre locurile care amintesc de trecerea Poetului și memoria sa prin monumente am scris pe AFA un articol în 2020 (vezi impresii).

Cu vreo 10 ani în urmă am trecut și pe la Mănăstirea Mărcuța (vezi impresii), loc unde în iarna lui 1889 este internat poetul la ospiciul ce funcționa în incinta ansamblului mănăstiresc.

Azi, cu o zi înainte de 15 ianuarie, am trecut pe la Bellu ortodox pentru a aprinde o lumină la căpătâiul lui Mihai Eminescu. Medalionul de bronz este realizat de același Ion Georgescu, monumentul fiind amplasat în 1892 (luceafarul.net/mormantul- ... -mihai-eminescu). Întreaga zonă, unde nume mari ale culturii se odihnesc, era curățată/îngrijită (probabil pentru evenimentele comemorative din 15 ianuarie 2025). Deja flori, crenguțe de brad și lumânări străjuiau monumentul străjuit de chipul neclintit al Poetului nepereche.

Opera lui Mihai Eminescu e cunoscută de toți, așa îmi place să cred. O carte cu poeziile eminesciene ar trebui să existe în fiecare casă...

---

VIZUALIZĂRI: 80 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI