GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Rezervaţia naturală Cheile Lucavei
Cheile Lucavei sunt situate în Bucovina, în partea nord-vestică a judeţului Suceava, pe versantul estic al Obcinelor Mestecănişului, în bazinul inferior al Pârâului Lucava (afluent drept al Râului Moldova) în zona comunei Moldova-Suliţa. Drumul nemodernizat DJ86 care străbate cheile în lungul văii Lucava uneşte centrul comunal de vestita herghelie cu cai huţuli de la Lucina. Cheile se află la marginea vestică a comunei Moldova-Suliţa la care se ajunge din Pojorâta (situată pe E58 între Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei) după vreo 30 Km pe drumul modernizat DN175 din lungul râului Moldova, traversând mai multe mândre sate bucovinene.
Zona Moldova-Suliţa (şi nu numai) este locuită de huțuli, etnie de limbă slavă cu origini controversate, oamenii liberi, mândri și sălbatici ai pădurii. Despre huţuli sunt multe de povestit, dar aceste impresii au altă tematică.
Din centrul comunei Moldova-Suliţa facem la stânga (vest) pe drumul nemodernizat spre herghelia Lucina. După ce trecem de ultimele case ale comunei ne întâmpină stânci albe, semețe, care străjuiesc intrarea în chei şi vizibile de departe.
La intrarea în chei, pe malul drept (sudic), se găsește un izvor carstic captat iar la câțiva pași mai jos, un izvor sulfuros. Primul dintre ale este folosit de localnici și turiști (traversând pârâul pe o punte de lemn), fiind captat în inele de beton. Are apă rece, plăcută la gust, cu debit mare, fiind probabil un izvor carstic. Deja întreaga zonă miroase foarte puternic a sulf (?!), un miros neplăcut de ouă clocite. La 10-15 m aval de izvorul carstic se găsește un alt izvor, complet diferit, cu apă sulfuroasă (?). Apa are un gust leșios, puțin neplăcut, dar posibil cu proprietăți curative. Vegetația și pietrele sunt acoperite de depuneri moi, albicioase-gălbui, cu aspect unsuros. Sursa izvorului este reprezentată de rocile bogate în săruri ale Flișului cretacic care apare imediat aval de chei. Izvoare sulfuroase se găsesc și în alte zone la contactul flișului cu alte formațiuni geologice.
Revenim la drum şi intrăm în Rezervaţia Cheile Lucavei care se întinde pe 33 de hectare, suprapunându-se sitului Natura2000 Găina - Lucina. Este o rezervaţie naturală de tip mixt (geologică, peisagistică) reprezentată de stâncării, grote, grohotişuri, văi. În rezervație cresc rarităţi botanice: floarea de colţ, strugurele ursului, sângele voinicului etc.
Cheile s-au format prin străpungerea de către Pârâul Lucava a masivului calcaros mezozoic aparținând sinclinalului Rarău. Stâncării și versanți abrupți cu înălțimea de 75 m mărginesc valea Lucavei. Lungimea cheilor nu este foarte mare, circa 1 km după părerea noastră, dar compensează prin farmecul peisagistic.
Una din principalele atracții ale cheilor este o peșteră situată în versantul drept al văii, la circa 50 m amonte de podul rutier de la intrarea în chei. Mascată de o pădure de molizi tineri, la circa 20 m de drum, se găsește intrarea în peșteră la care duce o cărare greu vizibilă. Intrarea în peșteră nu este foarte prietenoasă, dar se zice că după partea strâmtă de la început, continuă pe circa 100 m, coridorul traversând mai multe săli cu speleoteme și locuite de lilieci. Peștera este accesibilă numai celor dotați cu echipament adecvat. De grotele din Cheile Lucavei sunt legate diverse povești locale cu tâlhari (haiduci) și urși.
Puțin mai sus pe vale apar și alte stâncării spectaculoase. La baza lor, Direcția Silvică Suceava care administrează și rezervația Cheile Lucavei, a amenajat un loc de popas.
Drumul din lungul văii Lucava și care străbate cheile a fost construit în anii 1846-1847 de armata austriacă (Bucovina a aparţinut o bună bucată de timp Imperiului Austro-Ungar). Drumul (DJ86) lung de 7 Km porneşte din comuna Moldova-Suliţa şi duce în vârful muntelui la herghelia Lucina. Aici, armata austrică a selectat din caii din zonă și a creat vestita rasă de cai huțuli (denumită după etnia locului). Este singura rasă românească autohtonă, cu cai de talie mai mică, foarte rezistenți, potriviți pentru transportul montan.
Cu ocazia vizitei făcute la Cheile Lucavei am realizat următorul videoclip: youtube
Trimis de Lucien in 26.02.17 10:38:49
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Lucien: Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Pojorîta și împrejurimile, POJORÂTA" (deja existentă pe sait)
===
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@Lucien:
Am placerea sa dau START VOT!
Imprejurimile Pojoratei sunt foarte pitoresti. Fie ca te indrepti spre Rarau, fie spre Moldovita, te cuceresc peisajele.
Pe aceasta vale descrisa de tine, recunosc nu am calatorit. Plimbarea pe care ne-ai propus-o in lumea hutulilor, dar mai ales in sanul naturii, prin slove si film este foarte reusita. Intr-un fel m-am plimbat cu voi. Stiu ca alta e insa sa respiri aerul curat si ozonat.
Felicitari!
@webmaster26: Bănuiam ca se va întâmpla aşa, dar nu este bine. De la Pojorâta la Moldova-Suliţa sunt vreo 30 km, dacă nu mai mult. În linie dreaptă, peste munţi, Moldova-Suliţa e mai apropiată de Ciocăneşti sau de alte mănăstiri vestite din Bucovina. Pojorâta este Pojorâta, cu Munţii Rarău la doi paşi, cu pensiunile şi cu trdaiţiile ei, neavând nimic de a face cu Moldova-Suliţa situată la doi paşi de graniţa cu Ucraina. Alte locuri, alţi oameni (huţulii), alte tradiţii. Sunt alte câteva comuna mari şi multe sate între comunele Pojorâta şi Moldova-Suliţa. În plus, aproape de Moldova-Suliţa, mai sus de Cheile Lucavei, este vestita herghelie de la Lucina care a fost recenzată deja şi urmează s-o prezint şi eu.
@Dan&Ema: Mulţumesc. Lumea huţulilor, oamenii "mândri şi sălbateci! '" ai codrilor de aici, mi-a plăcut foarte mult, de la Moldoviţa (muzeul oului Lucia Condrea, Huţulca - linia ferată cu ecartament îngust) până aici la Moldova-Suliţa (cu Cheile Lucavei şi mai ales cu Herghelia de cai huţuli de la Lucina pe care o voi recenza în curând)
@Lucien: Mai este un Muzeul al Oului la Vama pe care la-m vizitat de 2 ori vezi impresii, iar plimbarea cu mocanita nu putea sa lipseasca din programul nostru.
@Lucien: tot ce tine de Moldovia-Sulița este pentru moment arondat la localitatea apropriată existentă pe AFA, în acest caz Pojotâta, inclusiv Herghelia + o pensiune în zonă!
Dacă vreodată ''Moldovița-Sulița'' o să atinga pragul minim de rewview-uri (cazări/călătorii) o să luam în discuție o nouă secțiune!
Vizibilitatea acestui articol este mai bună/mai de inters la Pojotâta decât la Descoperă Bucovina... care e mareeee!
Momentan rămâne aici unde l-am mutat noi! În viitor mai vedem.
@Lucien: Multumesc mult pentru plimbare! Ca de obicei, mie mi-a placut! Astept herghelia!
@webmaster26: OK. Am înţeles. E bine şi aşa până ce zona Fundu Moldevei - Moldova-Suliţa mai prinde putere.
@Dan&Ema: Am citit articolul tău despre Muzeul Oului de la Vama, mi-a plăcut şi l-am punctat ca atare. DAR, voi comenta aici şi nu pe pagina ta şi îţi voi spune că tu, ca şi mine, ca şi mulţi alţii, aţi căzut, probabil, într-o capcană.
Când am văzut colecţia d-nei Letiţia din Vama mi-am dat imediat seama că ceva nu este deloc în regulă deoarece mare parte a ouălelor ei le văzusem deja la muzeul din Moldoviţa, fiind creaţia reală şi fără urmă de îndoială a d-nei Lucia Condrea, o femeie artist atinsă de harul divin (să ştii că nu bat câmpii; nu sunt o persoană religioasă).
Ea este şi o autentică huţulă, tradiţia huţulă a încondeierii ouălelor fiind recunoscută.
La Vama nu a existat nici o tradiţie a încondeierii ouălelor. Am o cunoştinţă din Vama care nu ştia că le ea în sat ar exista un muzeu de valoare al ouălelor, deşi văzuse panourile indicatoare.
Muzeul din Vama are vad foarte bun fiind la drumul european. Autenticitate şi suflet sunt însă la Moldoviţa.
La Vama, autentică, dacă se poate glumi astfel, este doar colecţia internaţională.
Deşi sunt mai multe de spus în această privinţă, mă opresc aici cu recomandarea să vezi review-ul şi videoclipul meu referitor la muzeul Luciei Condrea: vezi impresii
@Lucien:
Interesanta completarea ta. La Muzeul doamnei Condrea recunosc ca nu am fost. Pe doamna Letitia pe care am cunoscut-o si am intalnit-o in 3 randuri, de 2 ori la muzeu si o data la Casa Vero unde am petrecut doua vacante, am apreciat-o pentru promovarea avestei traditii, pentru prezentarea acestora turistilor si promovarea acestora la Targurile Internationale de Turism (am recunoscut-o si in reportaje tv pe acest subiect). La pensiune ne-a oferit si placerea sa inchistram si noi turistii oua, dupa ce ne-a explicat semnificatia picturilor, braurilor, culorilor, originile lor etc.
Ma bucur mult ca in Moldovita este si izvorul autenticitatii si ca asemenea locuri si initiative sunt pe harta Romaniei.
Eu, defel sunt interesat de asemenea mestesuguri. Spre exemplu la Marginea am stat sa inteleg tehnologoa olaritului si Emi, fiul nostru, a lucrat si el la roata olarului, e drept ca mai fusese intr-o mini tabara de olarit.
Sa tot intalnim oameni care prezinta obieciuri si oameni care scriu despre ele si despre ei.
Articolul este selectat ca fiind "de interes turistic crescut" (dintr-o destinaţie inedită sau de la care nu avem impresii recente).
Beneficiază în consecinţă de un spor de punctaj la voturile FB/FU şi B/U (1300 PMA, respectiv 600PMA)
@Lucien: M-am nimerit si eu cu SB-ul pentru un articol atat de frumos si punctate cu poze superbe.
Felicitari, votat cu mare drag.
@mishu: Mulțumesc și la mai mare! Continuarea acestor impresii este Herghelia de (la) Lucina, pusă astăzi și cu un subiect foarte atrăgător (zic eu).
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Dec.2017 Luisenthal - un loc de legenda — scris în 10.01.18 de DOINITA din BOTOșANI - RECOMANDĂ
- Jun.2016 La plimbare pe Transrarău, prin Pojorâta și prin împrejurimi — scris în 05.07.16 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Jan.2015 Partia 'Drumul Tatarilor' — scris în 03.01.15 de DOINITA din BOTOșANI - RECOMANDĂ
- Aug.2013 O fărâmă bucovineană — scris în 18.08.13 de adrian_28_1977 din IASI - RECOMANDĂ
- Oct.2010 Schitul Sf. Ioan Iacob Corlateni - un schit pe varf de munte. — scris în 23.10.10 de ninaa din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2010 Manastirea Orata, manastirea unei mari iubiri — scris în 21.10.10 de ninaa din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2010 Un viitor nume sonor in turismul romanesc — scris în 11.11.10 de valimi din SLOBOZIA - RECOMANDĂ