Plevna - instructiv și relaxant

TIPĂREȘTE

Strada Shar Planina, cea pe care se află Studio Pleven Center gazda noastră din Plevna, deși cam ascunsă, este situată foarte aproape de centrul orașului. Numai câțiva pași trebuia să facem pentru a ajunge în ul. Shipka, o arteră mai importantă care trece pe lângă Biserica Sf. Treime, după care dă în ul. Stoyan Zaimov. Traversând râul Tuchenitza, pe pod, deja suntem la Muzeul regional de Istorie și Arheologie din fața căruia se deschide Parcul central al orașului.

În cele trei zile cât am rămas la Plevna am făcut de multe ori acest drum. Pietonal, firește, pentru că doar așa puteam lua pulsul orașului și ne puteam bucura de frumusețile și de atracțiile lui.

La Biserica Sf. Treime - "Света Троица" am fost doar o dată și nu am zăbovit prea mult. Doar atât cât să înțelegem că sfântul lăcaș datează de la sfârșitul sec. XIX și a fost înălțat din donații publice și cu multă muncă voluntară. Prima slujbă s-a oficiat în 1898. Iconostasul realizat un an mai târziu - înalt, cu ușile împărătești și cu cele 8 icoane principale - nu este sculptat. Datorită proiectului foarte ambițios, necesitând mari cheltuieli, construcția bisericii a durat aproape 20 de ani. A fost sfințită la 14 mai 1912, iar pictarea interiorului, lucrare datorată meșterului Ilia Pefev, a fost finalizată abia în 1946.

Muzeul regional de Istorie și Arheologie - un monument cultural de importanță națională - a fost unul dintre obiectivele principale pentru care am ales Plevna ca destinație de minivacanță. Este amenajat într-o clădire cu două etaje, foarte frumoasă, o fostă cazarmă construită de italieni în 1884-1888. Adresa exactă este: ul. Stoyan Zaimov, nr. 3.

24 de săli organizate în cinci secțiuni - Arheologie, Perioada otomană și Renașterea Națională, Etnografie, Istorie Modernă și Contemporană și Natură - etalează mii de exponate care prezintă istoria, cultura, flora și fauna din Plevna și din împrejurimi începând cu cele mai vechi timpuri și încheind cu perioada actuală.

Programul de vizitare este: vara (aprilie - octombrie) 9.30-18.00, cu pauză de masă 12.00-12.30, iarna (noiembrie - martie) 9.00-17.30, cu pauză de masă 12.00-12.30. Muzeul este închis duminica.

Taxa de intrare este: 4 leva/persoană - adulții, 2 leva/persoană - elevii, studenții și seniorii. În ziua de luni, intrarea este liberă pentru toți vizitatorii. Fotografierea nu este permisă în interior, ci doar în curtea frumos amenajată și decorată cu statui și fragmente de construcții antice. Casa de bilete se află în curte, vizibilă de îndată ce treci prin gangul de la intrarea principală. Traseul de vizitare începe cu latura din dreapta conducându-te încet, încet, prin tot parterul, urcând la etaj, apoi coborând în curtea interioară. Pentru cealaltă aripă, dedicată florei, faunei și culturii moderne a orașului, revii în gangul de la intrare. Era mijlocul săptămânii atunci când am vizitat noi muzeul. Ne-am prezentat la prima oră și chiar a trebuit să așteptăm puțin până la sosirea personalului. Se înțelege că am fost singurii vizitatori. Toate cele cinci secțiuni au câte un custode. Nu-ți explică nimeni, nimic. Norocul nostru a fost că muzeul - foarte bine amenajat și organizat - are și notițe informative în limba engleză. De la distanță, discret, ești urmărit de custode care nu pare a avea decât rolul de a aprinde luminile în sală, apoi de a le stinge după trecerea ta.

Mi-ar fi greu să spun tot ceea ce am văzut acolo. Pe scurt, menționez că acolo este întreaga istorie a zonei începând cu cele mai îndepărtate perioade. Bogata istorie a locului a dus la fondarea în 1903 a Societății de Arheologie. Săpăturile arheologice de la Cetatea Storgozia de lângă Plevna, descoperirile ulterioare, au avut ca rezultat crearea unei colecții muzeale în 1911. Muzeul regional de Istorie din Plevna fondat în 1953 funcționează în actualul local din 1984.

Beneficiind de un spațiu generos, într-o clădire istorică, ea însăși de valoare patrimonială, Muzeul regional de Istorie și Arheologie din Plevna este după părerea noastră una dintre cele mai bogate, mai complexe și mai bine organizate expoziții de acest gen din Bulgaria.

Dincolo de interseție, pe Bulevardul Skobelev, nr. 1, chiar în fața statuii ecvestre a generalului rus Mihail Skobelev, se află Galeria de Artă "Ilia Beshkov". Galeria de Artă fondată în 1958 la inițiativa unor artiști din oraș, funcționează în prezent într-o clădire modernă, construită în 1978. Deși am trecut în câteva rânduri pe acolo, noi nu am avut timp să vizităm expozitia permanentă a Galeriei de Artă "Ilia Beshkov". Avem în vedere acest obiectiv pentru atunci când vom reveni la Plevna deoarece vizitarea ei prezintă principalele etape și tendințe ale artei bulgare de la sfârșitul sec. XIX și până în sec. XX. Mai mult de 1200 de lucrări semnate de artistul bulgar Ilia Beshkov pot fi văzute aici, alături de lucrări ale altor autori. Afișe lipite pe geamuri înștiințează că în 2018, împlinirea a 60 de ani de la fondarea galeriei este marcată de diverse evenimente culturale.

În celălalt colț al micii piațete se află Restaurant "Deja Vu" o locație frumoasă, modernă, cu o terasă generoasă unde am luat și noi masa de două ori.

Dacă vei continua plimbarea în sus, pe scară, vei ajunge la Monumentul "Mama Bulgaria" înălțat cu ocazia aniversării a 100 de ani de la eliberarea țării de sub dominația otomană. Statuia executată de sculptorul Dimitar Boykov și arhitectul Atanas Atanasov, reprezintă o femeie rupând lanțurile robiei. În spatele monumentului, după ce mai urci câteva trepte, vei ajunge la poarta de la intrarea în Parcul Skobelev cu Panorama "Epopeea Plevnei 1877", două dintre cele mai interesante obiective turistice din oraș. Nu voi spune mai multe pentru că deja am dedicat un articol acestor două obiective cu totul speciale. Dacă ajungeți la Plevna, merită cu prisosință să urcați pe deal, la fostele redute otomane, atât de greu cucerite în Războiul Ruso-Turc din 1877-1878.

Iar dacă nu doriți sau nu aveți puterea de a urca dealul, mergeți în Piața centrală - Piața Renașterii! Construită în 1976-1977 cu prilejul aniversării a 100 de ani de la eliberarea Plevnei, piața are o fântână arteziană frumoasă și găzduiește clădiri importante - Administrația Regională și Primăria orașului, Mausoleul Sf. Gheorghe Biruitorul, Casa Armatei, Librăria Hristo Smirnenski, Poșta Centrală. Renovată complet acum câțiva ani, piața are zone cu verdeață, bănci pentru odihnă, terase, magazine, locuri de plimbare și un grup interesant de fântâni și cascade din păcate fără apă atunci când am fost noi acolo.

Mausoleul-Paraclis "Sf. Gheorghe Biruitorul" a fost construit în perioada 1903-1907, în memoria soldaților ruși și români căzuți în luptele de lângă Plevna din timpul Războiului Ruso-Turc din1877-1878. Clădirea, un monument de recunoștință, a fost construită în stilul bisericii bulgare.

Programul de vizitare este: vara (aprilie - octombrie) 9.00-18.00, cu pauză de masă 12.00-13.00, iarna (noiembrie - martie) 8.30-17.00, cu pauză de masă 12.00-12.30. Mausoleul este închis duminică și luni. Nu se percepe taxă de vizitare. Nu am văzut nimic scris în acest sens, dar nici nu ni s-a pretins nimic. Am fost doar întrebați în ce limbă dorim informațiile, ni s-a înmânat o filă A4 cu un text în engleză, am fost rugați să nu fotografiem în interior și am fost invitați să intrăm.

Mausoleul din Plevna este un monument cu adevărat remarcabil. Cred că este cel mai frumos monument de acest gen pe care l-am văzut până acum. Edificiul are o cupolă centrală mai mare, terminată cu o cruce de fier și alte patru în jur, mai mici. Pe zidurile din nord și din sud sunt plăci mari cu numele trupelor rusești și românești, cu ofițerii și soldații căzuți la Plevna. Cu litere de bronz, sus, sunt menționate orașe, sate și câmpuri de luptă în care s-au dat cele mai aprige bătălii: Plevna, Grivița, Shipka, Stara Zagora, Plovdiv, etc… Lângă mausoleu, în fața porții, arde flacăra recunoștinței veșnice. Mie mi-a plăcut și gardul care înconjoară monumentul. Este masiv, construit din blocuri de piatră și este decorat cu tunuri și proiectile de artilerie.

Interiorul este deosebit. Trebuie să fii avizat mai înainte pentru a remarca faptul că reprezentarea Sf. Gheorghe Biruitorul de deasupra ușii din față a muzeului este unică. Autorul a plasat pe fruntea balaurului semiluna otomană, iar lancea cu care este străpuns dușmanul are în vârf o cruce creștină.

Iconostasul - sculptură în lemn de tei aurit - este o lucrare deosebită. Mai înainte de a fi instalat în capela mausoleu, iconostasul a fost medaliat cu aur la Târgul Mondial de la Paris.

O scară îngustă conduce la demisol, acolo unde se află osuarul. Aici se pot vedea plăci comemorative, omagiale și trei sarcofage care adăpostesc osemintele ostașilor din armata română și armata rusă care și-au dat viața în luptele de la Plevna.

Tot în zona centrală a orașului putem vedea Teatrul dramatic "Ivan Radoev" înființat în 1919 - instituție care a jucat și continuă să joace un rol important în viața culturală a Plevnei.

Galeria Svetlin Rusev amenajată în vechile băi publice, prezintă lucrările lui Rusev, pictor născut la Plevna, precum și lucrări ale altor artiști bulgari și străini. Când am aflat acest lucru am avut un șoc. Privită de la distanță, clădirea cu turlă în formă de ceapă mi s-a părut a fi o biserică. Abia atunci când am deschis ușa, văzându-ne mirarea, doamna de acolo ne-a lămurit că ne aflăm într-un muzeu. Așadar, iubitori de artă! Am mai descoperit o galerie la Plevna.

Încheiere

Situat în partea de nord a țării, la numai 50 km de hotarele României, Plevna - al șaptelea oraș ca număr de locuitori din Bulgaria - rămas în istorie pentru luptele eroice și jertfele de sânge românești și rusești din 1877-1878, merită atenția noastră, a celor care tranzităm țara vecină spre însorite destinații de vacanță. Orașul Plevna este înfrățit cu Brăila, iar în România, în mai multe orașe mari există străzi numite Plevna în amintirea marilor bătălii soldate cu înfrângerea otomanilor și câștigarea independenței de către România. Monumentele de la Plevna și din jurul ei, comemorând faptele eroice din 1877-1878 în care și românii au avut de jucat un rol dificil, merită vizitate. Articolul meu se vrea un îndemn în acest sens.

---

VIZUALIZĂRI: 1341 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI