Muntenegru, o comoară ascunsă în peninsula balcanică

TIPĂREȘTE

˝ Când Dumnezeu a semănat perlele briliante ale naturii, în această ţară (Muntenegru) le-a semănat cu pumnii˝ G. Byron

Câteva cuvinte despre Muntenegru.

Este una dintre ţările fostei Iugoslavii care şi-a câştigat independenţa paşnic, în urma unui referendum în 2006. Deşi nu face parte din UE, moneda curentă este eu. Banca Mondială a clasat PIB pe cap de locuitor la 6635 dol, locul 68 din 181 ţări, puţin mai scăzut decât România care are 7500 dol, locul 63. Muntenegru e o ţară f. mică, cu doar 13800 kmp, cam cât au judeţele Argeş şi Arad împreună.

Câteva recorduri:

-Are 70 de munţi cu înălţimea peste 2000m, cel mai ridicat fiind Maja Voljat de 2694.

-40% din teritoriul Muntenegrului este ocupat de munţi cu înălţime de 1000-1500 m.

- Cea mai ploioasă regiune din Europa este la nord de Kotor unde precipitaţiile anuale depăşesc 5300 mm (România 640 mm/an)

-Cei mai bătrâni măslini din lume sunt în Muntenegru. În Bar există un măslin de 2000 ani

- Lacul Skadar cu cu o suprafaţă de 500 kmp şi 40 de insule e cel mai mare din Balcani (1/3 din suprafaţă aparţine Albaniei).

- Cea mai mare plajă din Adriatica este Velika Placa de lângă Ulcinj, lungă de 13 km.

- Kotor este singurul fiord sudic al Europei.

- Biogradska gora cu o supprafaţă de 54 kmp este una din ultimele păduri virgine din Europa (după Rusia şi România)

-Parcul Durmitor deţine 20 de munţi de peste 2200m şi 750 de surse de apă pură de munte.

-Canionul râului Tara, al doilea din lume după cel din Colorado are 78 km lungime, o adâncime în unele locuri de 1300 m

-Râul cu apa cea mai pură din Europa este Tara, numită şi ˝ lacrima Europei˝

-Prin proclamaţia parlamentului din 1991, Muntenegru a fost declarat primul stat ecologic din lume.

Muntenegrenii

Populaţia Muntenegrului este de 660000 de oameni dar aşa cum a spus V. Hugo˝ Măreţia unei naţiuni nu poate fi măsurată prin numărul lor ci prin ceeace fac aceştia˝

Sunt oameni dârji, mândri care în cursul istoriei lor au trăit izolaţi de restul lumii şi au luptat pentru independenţa statului. Capitala regală Cetinje fără ziduri de apărare dar înconjurată de munţi greu de cucerit nu a fost niciodată supusă turcilor cu toate că a fost asediată de trei ori. Muntenegrenii sunt foarte uniţi între ei şi formează clanuri prin puternice legături ale familiilor cu acelaş nume (de ex. Petrovic, Duşic) indiferent de regiunea din care ar proveni. Împăratul Napoleon al III-lea a elogiat muntenegrenii în luptele cu turcii iar kaizerul Wilhelm al II-lea a spus soldaţilor săi˝ Vă cer să fiţi la fel ca muntenegrenii la Skadar˝

Traseul

În a doua zi a excursiei noastre în ţări ale fostei Iugoslavii am plecat din hotel Rex din Belgrad dis de dimineaţă după numai cinci ore de somn. În ziua precedent parcursesem 600 km de la Bucureşti. Eram pregătită să văd canionul Tarei despre care vizionasem un documentar pe National Geographic şi rămăsesem uluită de frumuseţea şi sălbăticia lui. Era una din dorinţele mele pe care ca şi altădată Dumnezeu mi –a îndeplinit-o. De pe locul meu din partea dreaptă a autocarului, loc care s-a dovedit minunat pentru fotografiat cca 100 km pe malul sârbesc al Dunării dar nu şi în Muntenegru, am pozat Belgradul din depărtare şi am observant că pe măsură ce înaintam peisajul se schimba şi făcea loc dealurilor. De la Belgrad la Brodarevo utima localitate din Serbia înainte de a trece graniţa în Muntenegru sunt 270 km; Cacak, Uzice, Cajetina, Prijepolie sunt localităţi de munte aşezate pe coamele joase ale Alpilor dinari. Districtul Cacak denumit şi Athosul Serbiei din cauza numărului mare de mănăstiri, cuprinde altitudini de la 200 la 1000m. Aici a fost construită în 1954 o hidrocentrală în defileul Ovcar Kablar în bazinul râului Morava. Prijepolie are în jur munţi care ajung până la 1750m. La Prijepolie a fost construită o hidrocentrală la confluenţa râurilor Lim cu Milesevka cu un mare lac de acumulare. Tot pe aici trece calea ferată spre Budva- Muntenegru. De la Prijepolie la graniţa Brodarevo mai sunt 25 de km. Graniţa Muntenegrului este în localitatea Bijelo Polje aşezată pe malul râului Lim. În continuare drumul nostru a fost paralel cu râul dar de jur împrejur culmile munţilor erau din ce în ce mai înalte. Mojkovac situat la o altitudine de peste 800 m situat aproape de Biogradska Gora este ultimul oraş înainte de Durmitor Park. Aici se găseşte combinatul miner Vukman Krusic (un partizan spânzurat de fascişti în 1942). Se extrage argint, zinc, cupru şi plumb dar ca şi la noi, astăzi combinatul este teatrul revendicărilor muncitoreşti. De la Mojkovac la Durmitor Park unde se găseşte canionul Tara şi podul Durdevica mai sunt 50 km de serpentine în ac de păr, văi adânci şi culmi ameţitoare. Am avut un mare ghinion. Fiind aşezată pe partea dreaptă a autocarului care nu mai avea niciun loc liber, în dreptul geamului meu era perete de stâncă şi în văile care permiteau pozatul, pe marginea şoselei era multă vegetaţie. Cum autocarul mergea cu mare viteză iar aparatul foto are o mică inerţie, plus luciul geamurilor, din zece poze, dacă am reţinut două. Eu pozez mult pentru că altfel nu pot reconstitui ce am văzut. Ghida n-a oprit niciodată autocarul pentru belvedere deşi am zărit cel puţin trei parcări pe celălalt sens de mers, aşa că nu am putut imortaliza tot ce voiam. Ca şi în alte situaţii ale vieţii, amintiri preţioase rămân în sufletul tău şi eşti singurul care te poţi bucura de ele.

Durmitor Park

Parcul Durmitor se află în nordul Muntenegrului şi este o aglomerare de munţi înalţi (23 de vârfuri au peste 2300m, dintre care Bobotov Kuk are 2523m), 5 canioane (ale râurilor Tara, Draga, Susika), 18 lacuri glaciare (Lacul Negru adânc de 50m este cel mai cunoscut), 750 de izvoare cu apă potabilă, arbori mai vechi de 500 de ani, peşteri de ghiaţă (în Ledena Pecina s-a amenajat un muzeu de stalactite şi stalagmite) şi 2000 km de poteci marcate. Are o suprafaţă de 39000 ha. El a fost nominalizat ca parc naţional în scopul protejării ecosistemului prin legi şi reguli precise. În 1980,20000 ha din suprafaţa sa a intrat în patrimonial mondial Unesco. Oraşul Zabljak, punct de pornire în drumeţii sau practicarea sporturilor de iarnă, la 1453m, este cel mai înaltă localitate din Balcani. Este interesant de ştiut că lingviştii susţin că numele durmitor a fost dat de ciobanii vlahi aromâni care păstoreau în zonă. Numele are legătură cu a dormi, ca şi alte toponime: muntele visitor (visător), cipitor (aţipitor) preluate din aromână. Durmitor are 1500 specii vegetale, unele venind din epoca glaciaţunii, peşti în apele de munte, 130 specii de păsări şi animale sălbatice. În Durmitor pe drumuri lăturalnice sunt o mulţime de mănăstiri cu călugări ortodoxi, semnalizate bine pe drum dar autocarul n-a oprit la niciuna. Eu am încercat să cer să oprească dar eram o voce singulară. La o vârstă înaintată trebuie să stăpâneşti arta compromisului.

Canionul Tara

Este cel mai cunoscut obiectiv turistic din Durmitor Park. Este al doilea ca mărime din lume după cel din Colorado, lungimea lui fiind de 80 km şi adâncimea în unele locuri de 1300m. O mică porţiune din canion şerpuind jos de tot cu bărcuţe pneumatice de rafting în care vâslaşii îşi stimulau adrenalina am văzut-o şi pozat-o foarte bine de pe podul de peste râu, Durdevica.

Podul Belvedere Durdevica

A fost construit în 1940 de o echipă condusă de inginerul Isac Russo pe baza proiectului arhitectului Mijat Troianovic. La timpul acela era cel mai înalt pod din Europa. Podul se află la 170 m deasupra râului şi are o lungime de 365m, fiind străbătut de toate felurile de auto dar şi de pietoni dornici să facă poze. În timpul războiului a fost aruncat în aer de partizanii care luptau împotriva nemţilorşi italienilor. Cele două picioare distruse au fost refăcute în 1946 şi astfel s-a reluat traficul în cele două părţi ale Durmitorului.

Restaurantul Moct (pod)

După ce am căscat ochii pe la tarabele cu suveniruri de la capătul podului unde erau şi centre de rafting- închiriere bărcuţe şi pilot- fiind orele înaintate am luat prânzul pe terasa restaurantului. Priveliştea oferită e copleşitoare: munţi cât cuprindeai cu ochii şi silueta sveltă şi uşor curbată a podului în măreţia lui. Am servit, soţul o ciorbă şi fiecare câte un cotlet muntenegrean cu cartofi natur (10 eu/ buc). Era astfel preparat: pe o bucată de muşchi de porc bătută bine au pus felii de caşcaval şi sunculiţă, au rulat, legat cu sfoară, tăvălit prin ou, pesmet şi mirodenii numai de ei ştiute şi dat la cuptor. Porţia a fost enormă cred că 300-350 gr. N-a fost problemă să mâncăm o singură porţie în doi şi cealălaltă am cerut-o pentru acasă. Ţinută la frigider, am păstrat-o câteva zile fiind o variaţie la meniul standard de la micul dejun.

După ce am traversat podul, am mai mers ce am mai mers prin munţi, am coborât pe lângă Zablajak şi la stânga se făcea drumul spre Biogradska Gora.

Biogradska Gora

Este al patrulea parc naţional cu munţi de 2000m, păduri virgine, cinci lacuri glaciare la peste 1800 m şi o faună şi floră perfect conservată din timpuri. Pinii negri ating înălţimea de 60 m şi au o vechime de peste jumătate de mileniu. Este situat între râurile Lim şi Tara, la sud de oraşele Bijelo Polje şi Mojkovac pe lângă care am trecut la venire, în drum spre Durmitor.

Am luat-o spre Niksic- al doilea oraş ca mărime din Muntenegru şi noaptea am ajuns la Podgorica, capitala cu 180000 locuitori. Aici nici n-a oprit autocarul pentru că era foarte târziu şi singurul punct luminos, modernul pod Millenium din goana maşinii nu a ieşit în poze. Am traversat podul pe lacul Skadar şi am ajuns la Ulcinj după ora 22. În parcare erau aliniaţi cinci băieţi care au urcat într-o clipă bagajele. După două zile pline până târziu în noapte, a doua dimineaţă a fost program de voie aşa că am numărat treptele pe care aveam să le urc şi să cobor şase zile şi ne-am plimbat prin oraş.

Are rost să vă mai spun ce impresie mi-a făcut străbaterea parcului Durmitor şi în general tot ce am văzut în acea zi binecuvântată? Cred că vocabularul curent nu cuprinde un cuvânt care să exprime uluire, bucurie, admiraţie, emoţie, toate la un loc. Mergeţi acolo, nu vă privaţi de starea excepţională pe care ţi-o dă aceste locuri şi spuneţi-mi şi mie ce cuvânt s-ar potrivi.

-va continua-

---

VIZUALIZĂRI: 4041 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI