GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cazanele Dunării - un loc de o frumusețe ireală
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Când am scris despre Casa Aless, frumoasa pensiune care ne-a găzduit vara trecută pentru 3 nopți, am spus că nu voi scrie separat și despre zonă. Dar o solicitare CMR prin care se cereau informații despre un loc de cazare în clisura Dunării, venită într-o zi în care iarna parcă a revenit la Brașov, m-a făcut să îmi aduc aminte de frumusețea Cazanelor Dunării, de bucuria pe care am simțit-o în fiecare moment petrecut acolo, așa că m-am răzgândit și voi scrie câteva cuvinte despre un loc care merită vizitat și recomandat.
Nu voi insista nici pe geografie, nici pe istoria locului, sunt multe articole bune pe site care vă vor ajuta să vă faceți o idee. Îmi propun mai mult să povestesc despre ceea ce am făcut acolo, cum ne-am organizat vacanța, pentru că cine știe, poate va fi de ajutor cuiva care ajunge pentru prima oară în zonă.
Asta a fost prima întrebare pe care mi-am pus-o în momentul în care am hotărât, împreună cu niște prieteni, să petrecem câteva zile la Cazane. După ce m-am documentat puțin am înțeles că sunt mai multe opțiuni de luat în seamă: puteam alege Herculane sau Orșova, unde cazarea costă mai puțin și de unde ajungeam ușor și relativ repede în clisura Dunării, putând astfel petrece o zi întreagă acolo sau una dintre localitățile aflate în zona Cazanelor, unde cazarea costă mai mult dar pensiunile au avantajul de a fi amplasate într-un cadru natural superb, oferindu-ți astfel posibilitatea de a te bucura pentru mai multe zile de frumusețea locurilor.
Am analizat scurt avantajele și dezavantajele și au rămas, într-un final, doar două posibilități: Eșelnița, aflată în zona Cazanelor Mici și Dubova, situată în zona Cazanelor Mari. Localitățile mi se păreau asemănătoare, așa că de aici am lăsat totul la voia întâmplării, decizia finală urma să fie luată în funcție de locul de cazare pe care urma să îl găsesc.
Pentru că, oricât am citi înainte de plecare despre Eșelnița sau Dubova nu mi-am putut face o impresie clară asupra locurilor, o să încerc să fac câteva precizări pe care le consider utile, acum, după ce am fost acolo.
Ambele sunt localități mici, sate, care se întind de-a lungul Dunării. Eșelnița este prima cum vii dinspre Herculane sau Orșova, urmată aproape imediat de Dubova, diferența dintre ele fiind dată mai mult de forma pe care o au: prima este mai întinsă, mai dreaptă, iar a doua este amplasată într-un golf, având o formă curbată. Important de știut este că, indiferent pe care dintre cele două veți alege veți avea garantat un peisaj de vis.
Eșelnița, localitatea în care am stat este cumva împărțită în două: cum vii dinspre Orșova intri întâi în sat, unde găsești câteva magazine, locuri de luat masa și (posibil) cazare, după care, la ieșirea din sat, pe o distanță de câțiva kilometri, casele se răresc, făcând loc pensiunilor, cabanelor și caselor de vacanță. Șoseaua este cu câtiva metri mai sus decât nivelul Dunării, așa că pensiunile sunt amplasate pe marginea șoselei, cu terasele spre apă (cele mai multe) sau pe deal, cu vedere la Cazane dar fără să aibă deschidere la apă. Aici fiecare alege ce dorește, eu mi-am dorit foarte mult o pensiune care să aibă ponton pe malul Dunării așa că am eliminat din start locurile de cazare care nu oferă acest lucru.
Avantajele unei pensiuni cu deschidere la Dunăre sunt multe: poți pleca direct de la pensiune în plimbarea cu barca, poți pescui de pe ponton dacă ești pasionat și cel mai important, poți savura ,,din prima linie” peisajul. Nu voi uita niciodată răsăritul soarelui văzut de pe ponton în fiecare zi, frumusețea Cazanelor în momentul în care ziua se împletea încă cu noaptea, liniștea dimineților în care doar păsările care pluteau pe Dunăre sau câte o micuță barcă de pescari erau singurele semne că mai este cineva acolo, serile în care stăteam pe terasă sau pe ponton ascultând clipocitul apei. Toate aceste lucruri, datorate cazării la o pensiune aflată fix pe malul apei au făcut să simt altfel frumusețea locurilor.
Un lucru important de care trebuie să țineți seama atunci când alegeți o pensiune este posibilitatea de a lua masa în apropiere, asta în cazul în care nu vreți să vă deplasați cu mașina, seara mai ales, când poate și șoferul ar vrea să se bucure de un pahar de vin pe una dintre terase.
Cele mai multe pensiuni, chiar dacă nu au restaurant, oferă posibilitatea de a-ți pregăti mâncarea acolo, având bucătării utilate și grătare în aer liber. Dar parcă este păcat să ajungi la Dunăre și să nu mănânci un pește pregătit așa cum doar cei din zonă știu. Noi am ales pentru fiecare seară petrecută în Eșelnița restaurantul Steaua Dunării, amplasat la 5 minute de mers pe jos de pensiunea la care am stat. Ne-a plăcut mult terasa restaurantului, peisajul pe care îl puteam admira în timp ce luam masa și mâncarea pe care o serveau.
Așa că sfatul meu este să acordați o atenție sporită locului de cazare, este foarte important și o pensiune bună, amplasată exact unde trebuie, vă poate face vacanța mai frumoasă și cel mai important, vă va ajuta să plecați de acolo cu mult mai multe amintiri frumoase.
Primul lucru pe care țin nepărat să îl precizez este că oricine alege să meargă la Cazane trebuie să știe că merge aici pentru peisaj, pentru natură, pentru frumos și nu pentru distracție. Este un loc care îți face sufletul să vibreze, un loc în care te încarci de frumusețe, un loc liniștit din care te întorci mai încărcat sufletește.
Seara nu ai ce face, singurele opțiuni de petrecere a timpului liber sunt fie să stai la un pahar de vin/bere/suc pe terasa pensiunii la care ești cazat, fie să mergi la un restaurant. Nici de plimbare seara nu se pune problema decât dacă ești cumva cazat în sat. Dar nici acolo nu ai ce vedea.
Seara șoseaua ce leagă Eșelnița de Dubova, cel puțin în zona în care am stat eu, este prost luminată, nu există trotuare, te plimbi pe drum având pensiuni pe o parte și dealul pe cealaltă. Deci cine caută distracție, cluburi, magazine și mai ales cine crede că se va plictisi ,,ascutând” liniștea și admirând frumusețea naturii, ar fi bine ori să nu meargă la Cazanele Dunării sau, dacă o face totuși, să stea foarte puțin.
Dacă ești însă iubitor de frumos, de natură, vei fi răsplătit cu un peisaj ireal, cu seri liniștite petrecute în compania celor dragi, cu răsărituri de soare superbe, cu cine luate pe terasele de pe malul Dunării ale restaurantelor din zonă. Iar pentru toate acestea cele 3 zile petrecute în clisura Dunării mie mi s-au părut mult prea puține.
Plimbare cu barca prin defileul Dunării
Să ajungi la Cazanele Dunării și să nu faci o plimbare cu barca este ca atunci când mergi la pescuit fără undiță. :) Deci indiferent ce alegeți să faceți în rest, o plimbare cu barca este, după mine, obligatorie.
Nu trebuie să vă faceți nici un fel de probleme în legătură cu găsirea unei bărci care să vă ofere posibilitatea efectuării acestei plimbări. Încă de cum am intrat în zona pensiunilor din Eșelnița am văzut pe garduri bannere cu oferte de tot felul. Dacă mergeți în zona mănăstirii Mraconia, situată între Eșelnița și Dubova, veți fi asaltați de oameni care se oferă să vă plimbe pe Dunăre oricând doriți. Proprietarii de pensiuni (așa a fost în cazul nostru, dar nu mă îndoiesc că peste tot este la fel) vă pot recomanda pe loc pe cineva potrivit care să vă vină să vă ia chiar de la locul de cazare, în cazul în care acesta are ponton. În concluzie, aveți de unde alege. :)
Sunt însă câteva lucruri pe care mi se pare că este bine să le știe cineva care alege o astfel de excursie.
În primul rând prețul acestor excursii este între 20-25 și 35 lei și variază în funcție de tipul de barcă ales și de durata plimbării. În principiu toate bărcile te plimbă prin Cazanele Dunării și te duc să vezi cam aceleași lucruri, însă unele pleacă din Eșelnița, făcând astfel ca croaziera să fie mai lungă și mai plăcută, altele te plimbă doar din golful Mraconia.
Tipul de barcă ales este, iarăși, foarte important. Sunt șalupe mai mici, care circulă cu viteză mare, oferindu-ți posibilitatea de a trăi senzații tari, dar care nu îți oferă posibilitatea de a savura peisajul așa cum merită. Mai sunt alte șalupe mai mari, confortabile, ca cea pe care am ales-o noi, care nu merg așa repede, dar poți să te bucuri în tihnă de ceea ce ți se desfășoară în fața ochilor. Și am mai văzut în Orșova, chiar pe faleză, niște nave măricele, care circulă mai încet decât șalupa noastră și care îți oferă o plimbare și mai lungă. Acest ultim tip de barcă este recomandat, zic eu, mai mult celor cazați în Herculane sau Orșova.
Oricum, când mă voi întoarce la Cazane, voi face două plimbări cu barca: una cu o șalupă de viteză, pentru senzație și una cu barca cu care am mai fost, pentru a savura peisajul. :)
Pentru că înainte de plecare nu știam exact cum se procedează cu plimbarea cu barca, dacă găsim sau nu ușor ceva la fața locului, am ales să rezolvăm această problemă de acasă. Cum aveam un prieten care a fost la începutul verii la Cazane, i-am cerut numărul de telefon al persoanei cu care a fost el cu barca și l-am contactat, dorind să știu mai mult cum procedăm pentru a fi siguri că putem face plimbarea dimineața, astfel încât să avem restul zilei pentru a pleca în plimbări prin zonă. Am vorbit cu domnul respectiv, am stabilit să îl sun cum ajungem în Eșelnița, urmând să stabilim atunci ora excursiei pentru a doua zi.
Cum am ajuns la pensiune, gazda noastră ne-a spus că va veni a doua zi chiar la pontonul vilei o barcă pentru câțiva turiști cazați acolo și putem merge și noi dacă dorim. Prețul unei plimbări ar fi fost 25 lei, luați direct de la pensiune, iar plimbarea ar fi durat o oră. Dar, cum stabilisem deja că mergem cu altcineva, am refuzat, deși era o opțiune bună.
După ce ne-am instalat l-am contactat pe dl respectiv, cel cu care vorbisem încă de acasă, ne-a spus că plimbarea costa 35 lei, durează aproximativ două ore și plecarea este de la pontonul pensiunii Ancora din Eșelnița. Am stabilit să ne vedem la ora 10 dimineața, rămânându-ne astfel la dispoziție toată după-amiaza.
La ora stabilită am fost pe ponton, dl Sorin ne aștepta și ne-a invitat la bord. Am fost în total 9 turiști în această plimbare, am primit toți veste de salvare, fără de care barca nu are voie să iasă în larg, am fost invitați să ne așezăm unde ni se pare mai confortabil și am plecat.
M-am felicitat pentru alegerea făcută, șalupa arăta foarte bine și dl Sorin ne-a fost un adevărat ghid tot drumul, povestindu-ne încontinuu despre Dunăre, despre Cazane, despre Porțile de Fier și modul în care construirea aceastora a afectat viața în zonă, când multe localități, inclusiv Eșelnița și Dubova au fost efectiv mutate. Am aflat lucruri interesante depre navigația pe Dunăre în trecut, despre modul în care erau dirijate navele, pe malul sârbesc existând încă aceste dirijatoare, un braț lung, metalic, care avea în capăt un fel de balon alb. Când acest braț era lăsat, navele care veneau dinstre Orșova trebuiau să oprească, putându-și continua drumul doar după ce brațul se ridica.
Am mers ușor spre Cazanele Dunării de-a lungul localității Eșelnița, ne-am apropiat de malul sârbesc pentru a vedea Tabula Traiana, o placă memorială veche de peste 2000 de ani, dedicată de împăratul Traian victoriei Imperiului Roman asupra regatului dac și ne-am apropiat de intrarea în Cazanele Mici, loc în care defileul Dunării se îngustează mult, munții sunt mai aproape și peisajul te face să îți ții respirația.
Odată intrați în golful Mraconia barca ne-a dus undeva la baza statuii lui Decebal, unde a oprit pentru a ne lăsa să admirăm peisajul și să facem poze. Statuia lui Decebal, care are 55 metri înălțime și 25 metri lățime și a cărei construcție a durat 10 ani mi s-a părut impresionantă. La fel este și peisajul, verdele intens al pădurii care pare că se prăvălește peste noi fiind, din loc în loc, pătat de albul unor bucăți de stâncă golașe. Un loc pe care îți dorești să îl fotografiezi iar și iar, lucru pe care, evident, l-am și făcut. :)
După ce am fost lăsați să ne bucurăm în voie de ceea ce vedeam ne-am continuat drumul spre Cazanele Mari, trecând pe lângă Mănăstirea Mraconia, o mănăstire micuță dar deosebit de frumoasă, situată chiar pe malul Dunării, pe care ne-am propus să o vizităm a doua zi, dar pe care o puteam admira acum din altă perspectivă.
Ajunși la Cazanele Mari avem parte de o superbă imagine a golfului Dubova, admirăm de la mare depărtare localitatea cu aceeași nume și ne continuăm plimbarea.
În scurt timp trecem pe lângă intrarea în peștera Ponicova, despre care dl Sorin ne-a spus că poate fi vizitată de pe uscat, lucru pe care nu am mai avut timp să îl facem cât am stat acolo, deși ne-am fi dorit. Barca se apropie de gura peșterii dar nu intră, cum am văzut că fac bărcuțele mai mici, după care continuă să ne ducă de-a lungul peretelui de stâncă până la peștera Veterani. Aici oprim la mal și cei care doresc pot urca să viziteze peștera, iar ceilalți pot sta în barcă, făcând plajă sau admirând peisajul. Nu a fost cazul, barca noastră s-a golit complet.
Peștera Veterani nu este mare, este mai mult o grotă, dar este frumoasă și are o mare importanță istorică. Peștera a fost folosită ca adăpost de luptă în încăierările dintre armatele turcești și austriece, putând adăposti 700 de soldați. Peștera a fost fortificată la începutul secolului al XIV-lea și a servit la apărarea zonei până la începutul secolului al XVI-lea. Galeria de la intrare este protejată cu un zid de cărămidă din epoca romană. Fortificațiile romane au fost refăcute în secolul al XVII de către generalul Veterani, de la numele căruia provine și denumirea peșterii.
În grotă este amplasat un tun aparținând acelor vremuri și două manechine îmbrăcate în uniforme de soldat, lucruri care marchează importanța istorică a locului.
Recomand cu drag vizitarea peșterii Veterani, taxa de intrare este modică, 7 lei de persoană, bani în care am beneficiat și de un ghid care ne-a povestit cu pasiune multe lucruri despre locul în care ne aflam.
De aici barca face cale întoarsă spre Eșelnița, mergând drept de data asta, fără a mai opri. Cum tot drumul până aici dl Sorin ne-a povestit neîncetat, la întoarcere a dat drumul la muzică, lăsându-ne doar să ne bucurăm de frumusețea peisajului și să facem poze, multe poze.
Plimbare pe uscat la Cazanele Dunării
Cum plimbarea cu șalupa pe Dunăre mi se pare un lucru de neratat, la fel mi se pare și o plimbare cu mașina pe șosea de-a lungul Cazanelor. Noi am ales să facem asta pe ambele maluri, atât cel românesc cât și cel sârbesc, asta pentru a putea vedea totul din mai multe perspective.
Pe partea sârbească am ales să mergem la ora 12, imediat după ce am terminat plimbarea pe Dunăre. Prietenul meu, cel căruia îi cerusem recomandarea pentru barcă, mi-a spus să vorbesc cu dl Sorin, care îmi va da toate indicațiile necesare. Lucru pe care l-am și făcut pe drumul de întoarcere spre Eșelnița și am aflat tot ceea ce doream.
Am plecat din Eșelnița ieșind din țară pe la Porțile de Fier I, dorind să ne oprim să mâncăm la restaurantul ce ne-a fost recomandat, în prima localitate după graniță. De vamă am trecut repede, nu era nici o mașină și după aproximativ 10 km am ajuns în primul sat din Serbia. Nu știam numele restaurantului, nu am reținut atunci nici numele localității, dar ni s-a spus că ne vom descurca fără probleme și așa a fost. Este probabil singurul restaurant din localitate. :)
Cum am intrat în sat, având pe partea dreaptă Dunărea și pe stânga casele, am observat terasa restaurantului aflată la câțiva metri de la șosea, a cărui parcare era plină cu mașini cu numere de România. Ne-a plăcut mult terasa, umbroasă, cu vedere la Dunăre, mesele acoperite cu fețe de masă în carouri, roșu cu alb, muzica tradițională sârbească ce se auzea în surdină și un ospătar care ne-a întâmpinat zâmbitor.
Restaurantul este o afacere de familie, lucrau acolo doar doi bărbați, frați probabil, iar mama, o doamnă în vârstă, supraveghea totul de la o masă dinăuntru. Ospătarul vorbea limba română destul de bine, așa că nu au fost nici un fel de probleme de comunicare. Am comandat o ciorbă de pește și un platou tradițional, pe care aveam celebrele lor chiftele, plescavica, cârnăciori de casă și ceva carne la grătar. Ciorba de pește a fost excelentă, servită într-un bol mare din care ne-am pus toți de două ori, băieții chiar de 3 și tot nu am terminat-o. Lângă ciorbă am luat, la indicațiile ospătarului, ardei iute copt acoperit cu mujdei de usturoi. O bunătate!
Toată mâncarea plus băuturi a costat 18 euro pentru două persoane, dar aproape jumătate din ea a rămas acolo pentru că nu aveam cum să mâncăm tot. Plata se putea face și în lei, așa că nu trebuiesc schimbați bani din țară. Dacă doriți să experimentați mâncarea sârbească și mai ales ciorba lor de pește vă recomand cu drag acest restaurant.
De aici fiecare merge cât de mult vrea de-a lungul Dunării. Șoseaua este foarte bună, goală (cel puțin când am fost noi) și peisajul superb. Sârbii au construit de-a lungul Dunării peste 20 de tuneluri prin care trece șoseaua, de-a lungul acesteia fiind amenajate din loc în loc puncte de belvedere care te îndeamnă să oprești pentru a admira peisajul. Malul românesc văzut de la sârbi este parcă mai spectaculos decât cel sârbesc, avantajul plimbării la sârbi este că șoseaua lor urcă destul de mult, oferindu-ți o frumoasă vedere asupra Cazanelor.
Noi am ales să mergem până în Golubac, aproape 150 de km, dorind să vedem cetatea de acolo, dar din păcate aceasta era în renovare și nu te puteai apropia de ea. Nu regret însă plimbarea până acolo, șoseaua este tot drumul pe malul Dunării, pe cealaltă parte este muntele împădurit și peisajul este foarte frumos, am trecut și prin câteva localități micuțe, iar în Golubac ne-am răsfățat cu o cafea bună și o prăjitură la o terasă situată pe faleza orașului.
Recomand o vizită pe partea sârbească, chiar dacă nu toți doresc să meargă până la Golubac. Puteți merge până unde se termină Cazanele și de acolo să vă întoarceți în țară. Vă garantez că merită, peisajul este superb, veți petrece în mod plăcut câteva ore făcând o plimbare frumoasă.
Pe malul românesc am fost cu mașina în dimineața zilei în care am plecat din Eșelnița. Am urmat șoseaua spre Dubova și prima oprire a fost la Biserica Mraconia, pe care doream să o vizităm. Am găsit loc de parcare chiar în apropierea podului pe care trebuie să îl traversezi ca să ajungi la mănăstire, Aici veți găsi și un loc de popas, măsuțe și bănci acoperite, amplasate chiar pe malul Dunării, una sau două rulote de la care puteți cumpăra ceva de băut și multe, multe oferte pentru o plimbare cu barca.
De pe pod se vede foarte frumos statuia lui Decebal, peisajul este absolut superb, așa că am făcut, din nou, zeci de poze și am plecat apoi pe jos spre mănăstire.
Se pare că această micuță și frumoasă mănăstire a cunoscut toate vitregiile istoriei: a fost distrusă în timpul războiului austriaco-ruso-turc, refăcută apoi și demolată din nou în 1968, când a fost înghițită de apele lacului de acumulare Porțile de Fier. Abia în 1993 a început reconstruirea ei, care a durat până în 1995, când lucrările au fost finalizate.
Indiferent dacă aveți sau nu chemare religioasă eu zic că merită să faceți o vizită la mănăstire. Biserica este frumoasă și este amplasată într-un loc minunat.
Am continuat plimbarea până în Dubova, drumul este foarte frumos, spectaculos pe alocuri, când peretele înalt de stâncă este foarte aproape de șosea. Peisajul este deosebit de frumos, așa că am oprit de multe ori pentru a-l admira și fotografia.
Alte lucruri de făcut în zonă
Cei care au mai mult timp la dispoziție și sunt dispuși să se plimbe un pic pot face o plimbare în Cheile Nerei. Este o excursie ce poate fi făcută de dimineață până seara, noi am fost până la cascada Bigăr și am vizitat apoi Morile de apă de la Rudăria, un loc care mi-a rămas la suflet.. Nu voi mai da amănunte, am descris plimbarea, vă mai spun încă o dată doar că pentru Valea Rudăriei merită să vă sacrificați o zi.
În rest, o plimbare la Herculane, o stațiune controversată care nouă ne-a plăcut mult, în special datorită peisajului, o plimbare pe faleza orașului Orșova, insula Pescăruș și mănăstirea Ana în Orșova, podul lui Traian din Drobeta Turnu Severin, barajul de la Porțile de Fier care este spectaculos mai ales noaptea, când este frumos luminat, muzeul Porțile de Fier și încă multe altele pe o rază de câțeva zeci de kilometri.
Iubitorii de munte au posibilitatea de face o drumeție până pe vârfurile Ciucaru Mare și Ciucaru Mic, iar când vor ajunge sus vor fi răsplătiți cu o panoramă de vis asupra Cazanelor Dunării.
Clisura Dunării este un loc cu care natura a fost foarte darnică, un loc binecuvântat cu multă, multă frumusețe. Mergem în țări străine ca să admirăm peisaje care ne încântă și nu știm ce frumusețe avem aproape de casă, la noi în țară. Sau cel puțin eu nu am știut până anul trecut. Oricât m-aș chinui nu aș putea surprinde în cuvinte frumusețea pe care am găsit-o acolo și nici ceea ce simțeam privind acele peisaje minunate. Sper doar ca pozele să mă ajute și să vă facă să doriți să mergeți sau să reveniți la Cazanele Dunării. Eu abia aștept să o fac, pentru că cele 3 zile petrecute acolo mi s-au părut mult prea puține și parcă simt că nu am avut timp să mă bucur de frumusețe locurilor.
Trimis de Cris in 08.04.17 15:11:45
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII și CĂLĂTORII.
34 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Cris); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest articol - pg. 1 / 2
34 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Rog așteptați...
@Cris: Superbe locuri şi excelent descrise, felicitări!
AmFostAcolo anul trecut şi confirm cele povestite de tine: zona este fabuloasă. Cred că pentru pentru un sejur scurt şi relaxant aţi ales bine Vila Aless 
! Într-adevăr, în Cazanele Dunării, pentru a sta "cu picioarele în apă", cel mai bine este să te cazezi la Eşelniţa sau Dubova.
Noi nu ne-am plimbat cu barca, ci am mers cu maşina până la Berzasca, în căutarea primului sat lacustru din România - pe care nu l-am găsit
.
Fiind cazaţi (la tratament) în Herculane, am vizitat pe îndelete staţiunea, dar am ajuns şi la cascada Bigăr şi la morile de la Rudăria - locuri foarte frumoase.
Mi-a plăcut ideea ta de a lua masa la sârbi - din experienţă proprie ştiu că că acolo se mănâncă bine şi ieftin!
@Carmen Ion: Mulțumesc frumos atât pentru ecou cât și pentru aprecieri.
Zona este absolut superbă și foarte ofertantă din punct de vedere turistic. Poți vedea multe locuri frumoase și interesante dacă ești dispus să te deplasezi puțin prin împrejurimi.
La sârbi am vrut să mergem în primul rând pentru că nu am fost niciodată și mi-am dorit să le gust mâncarea. Cum cineva mi-a recomandat să încerc în Eșelnița o ciorbă de pește sârbească, m-am gândit că e mai bine să o gustăm în Serbia, dacă tot e sârbească.
Acum recunosc că mi-ar fi plăcut să pot vizita și cetatea din Golubac, dar... asta fost situația, data viitoare va fi cu noroc.
@Cris:
Excepțional articolul tău!
La vară am ales să petrec 5 zile la Cazanele Dunării așa că cele scrise aici de tine îmi vor fi de un real folos. Cazarea am ales-o în Eşelnița, la o pensiune cu ponton.
Şi culmea: am auzit şi eu de Sorin şi am hotărât că numai cu el vom face plimbarea pe Dunăre.
Şi eu iubesc mult natura, frumosul... așa că nu voi avea timp să mă plictisesc.
Minunat! Minunat articolul tău!!!
Îți mulțumesc din suflet!
Felicitări!
Ai scris cu mult suflet.
@gettyy: Mulțumesc din suflet pentru vorbele frumoase!
Ai făcut o alegere bună, atât cu zona și cazarea cât și cu durata vacanței. Mi-ar fi plăcut și mie să fi stat acolo măcar două zile în plus.
Până la vară nu mai este așa mult timp, dar dacă mai ai nevoie de informații care poate mi-au scăpat te rog să mă întrebi, îți voi răspunde cu drag. Deși dacă vei merge cu Sorin și îi vei cere sfaturi în legătură cu ceea ce ai de făcut pe acolo ești sigur pe mâini bune. Este un domn tare de treabă, care cunoaște bine zona.
Vacanță frumoasă îți doresc și abia aștept să aud ce povestești la întoarcere.
@Cris: Un minighid excelent despre zona Cazanelor Dunării, zonă pe care am avut șansa să o vedem de câteva ori, având rude (ale soțului) cu pensiune pe malul Dunării.
Citind articolul mi s-a făcut pielea de găină, amintindu-mi acele locuri.
Pe malul sârbesc nu am ajuns, dar sa-ti spun unde am fost noi la plimbare. În Dubova este un traseu unde se urcă pe muntele care se vede în poza 7. Nu este foarte greu de urcat dar când ajungi sus, știi cum se văd Cazanele, este ireal de frumos.
Dar într-o vară secetoasa (nu mai rețin anul, Dunărea era așa de retrasă, încât de pe terasa de la Steaua Dunării coboram și ne plimbăm pe albia uscată a Dunării. A fost ceva incredibil.
Așa cum ai spus și tu ai ce face și ce vedea într-o vacanță la Cazane.
Felicitări pentru articol.
Toate cele bune.
@Cris: Mulțumesc!
Este o vacanță pe care mi-o doresc de mult timp.
Având în vedere distanța mare (eu sunt din Iași) uite că abia anul ăsta voi ajunge.
În general am citit cam tot ce s-a scris pe aici despre Cazanele Dunării, dar cu siguranță dacă mai am întrebări voi apela la tine.
Deja ti-am trimis un mesaj în privat.
Mulțumesc pentru tot!
Îți doresc vacante cel puțin la fel de frumoase şi... cât mai multe!
@gettyy: Mulțumesc frumos, multe nu vor fi vacanțele, dar frumoase cu siguranță. Pentru mine orice vacanță este frumoasă.
În rest, așa cum am mai spus, oricând îți răspund cu mare drag dacă știu. 
@ANILU: Offf, ce frumos sună când spui: am fost acolo de mai multe ori.
Drumeția pe care ați făcut-o este pe vârful Ciucaru, a scris cineva aici pe site și a pus niște poze superbe. Noi nu ne-am încumetat la drumeții pe munte, deși mi-ar fi plăcut să văd Cazanele și de acolo.
Când am fost noi Dunărea era mare, terasa resaturantului era deasupra ei, dar îmi imaginez că a fost ceva incredibil și sunteți norocoși că ați văzut asta. Vezi, ăsta este avantajul când mergi de mai multe ori.
Te pup cu drag și îți doresc vacanță frumoasă anul ăsta, oriunde va fi ea.
@Cris: Frumos scris și minunate poze!
Da, zona este deosebită, pare neschimbată, poate doar anotimpul să-i dea o altă culoare...
Am vizitat-o de mai multe ori pe malul nostru și pe cel sârbesc am fost doar o singură dată în excursie spre Croația.
Sunt atâtea obiective la noi de văzut, parcă tot aici este mai frumos...
@mprofeanu: Mulțumesc frumos pentru vorbele frumoase!
Mi-ar plăcea și mie să ajung la Cazane în diferite anotimpuri, primăvara și mai ales toamna târziu.
Primăvara înflorește laleaua galbenă de la Cazane, care crește pe stâncile masivului Ciucaru. Am înțeles că este un adevărat spectacol ce poate fi observat doar de pe apă și mi-am dorit mult să ajung anul acesta, dar din motive obiective am ratat momentul sau, mai bine spus, l-am amânat pentru anul viitor.
La fel de mult mi-aș dori să ajung și toamna târziu, când pădurea își schimbă culoarea.
Însă categoric, indiferent de anotimp zona rămâne superbă, are multe de oferit și, nu în ultimul rând, este a noastră. Este un loc cu care ne putem mândri, așa cum sunt multe altele la noi în țară.
Excelent articolul, pe drept cuvînt minighid!
Și mie mi se pare că aici găsim probabil cel mai spectaculos peisaj de la noi din țară. Cunosc adulți impresionați de loc, după prima vizită (și mă refer la oameni umblați, care au văzut țara; mă rog, poate a fost de vină și elementul surpriză, dar nu numai), cunosc un copil de 4 ani căruia i-a plăcut atît de mult peisajul, plimbarea cu barca, drumeția în peștera Ponicova încît la grădiniță, întrebat ce crede el că e fericirea, a răspuns că fericirea e „cînd am fost astă vară la Cazane”. (Și nici el nu era la prima vacanță, a fost la mare, a fost pe munți, cu cortul etc.). Cînd auzi asta de la un copil nu poți evita un fior... scuze că devin lacrimogen.
Am comparat și eu Eșelnița cu Dubova, tot ca să stabilesc cazarea, dar mie mi-a dat cu plus Dubova. Nu m-aș caza la Eșelnița. Dubova are peisaj mai spectaculos (golful închis pe aproape toate părțile de stînci verticale, calcarul e la vedere pe tot orizontul) și e mai aproape de destinații pentru drumeții interesante (Ciucarul Mare, peștera Ponicova). La Eșelnița deja valea e mai largă și peisajul mai plat. Evident, cum ai zis, în ambele cazuri nu ne referim la vatra satului, ci la zona de pensiuni.
Aș mai sublinia o deosebire la excursiile făcute cu diferite tipuri de bărci: cele mai mici, cele de tablă, cu fundul plat, intră mai adînc în peștera Ponicova, cele „de viteză” intră mai puțin sau chiar deloc (cum ați pățit și voi), dacă nivelul apei e prea mic. Noi am mers tot cu o barcă din asta mișto, cu canapele etc., și am intrat în peșteră, dar în fața noastră una de tablă avansase de două ori mai departe. (Oricum, nici una nu intră pînă să atingă malul, deși pare că mai e puțin. Dar, aflîndu-mă și de partea cealaltă, venit prin peșteră către intrarea de pe apă, am văzut că distanța de la mal la locul unde se opresc bărcile e destul de mare, suficient cît să nu fie posibilă o debarcare/îmbarcare în peșteră). A, și bineînțeles diferă durata plimbării.
Din păcate, faza cu liniștea în Cazane nu prea mai e valabilă. Anul trecut am fost cazat 2 zile la Dubova, din care una a fost noaptea de sîmbătă. Lîngă pensiune era clubul La Vella, unde a concertat Carla's Dreams. Ca în orice club care se respectă, concertul a început pe la 3 dimineața, cînd publicul era suficient de încins, și eu suficient de adormit încît să sar buimac de pe pernă cînd l-am auzit pe individ tînguindu-se despre nuș'ce ace și tatu. Din păcate, nopțile de vară de sîmbătă sînt compromise pentru pensiunile de lîngă clubul ăsta (din cruntă răzbunare nu îi dau siteul, dar citez de acolo: „Până nu demult, adică până în momentul când am deschis acest club, în Clisura Dunării şi în Cazanele Mici era liniste. ” Adică gagiii se și mîndresc că au adus gălăgia în Cazane.)
Pînă la urmă am reușit să dorm, deși concertul părea să se desfășoare la noi în cameră. Am mai dormit la mare pe fond muzical, venit din vreo discotecă de departe, dar volum ca aici n-am mai experimentat. Parcă încercam să dorm la concert, cu capul în boxă. (nu că n-aș fi reușit performanțe din astea în adolescență 
)
Clubul este evident un epicentru al distracției pentru întreg județul, adică concertele de aici atrag petrecăreții și mondenii din Turnu Severin.
În rest, ce să mai zic - cine n-a mers la Cazane, nici nu știe ce pierde!
Din păcate, și aici se resimte fenomenul „sezonului” din aproape toată țara (cu excepția zonei Sinaia - Bran) - sezonul ține iulie și august. În rest, multe pensiuni stau închise, sau deschid numai în weekend. Lumea pur și simplu nu merge în concediu în afara acestor luni. Deja spre finele lunii august îi auzi pe patroni, ospătari, barcagii vorbind că gata, s-a dus și sezonul ăsta etc.
@abancor: Mulțumesc frumos pentru apreciere dar mai ales pentru excelentele completări.
Deși tot ecoul tău este foarte valoros m-a emoționat cel mai mult fraza:
”cunosc un copil de 4 ani căruia i-a plăcut atît de mult peisajul, plimbarea cu barca, drumeția în peștera Ponicova încît la grădiniță, întrebat ce crede el că e fericirea, a răspuns că fericirea e „cînd am fost astă vară la Cazane”
Nimic, dar nimic nu poate fi mai frumos și nu poate exprima mai bine frumusețea locurilor.
Și când am fost noi cu barca în peștera Ponicova aveam înaintea noastră alta, micuță, care a intrat mai adânc, noi am intrat doar puțin la intrare. Mi-ar fi plăcut să am parte și de această experiență. dar, după cum am spus, având în vedere că nu este mare costul unei plimbări (mai ales cu bărcuțele mici), a doua oară aș alege să o fac cu mai multe tipuri de bărci.
Voi ați intrat în peștera Ponicova pe uscat, ne-am dorit și noi mult să facem asta, dar ne-am aglomerat cu programul și nu am mai apucat. Cel care ne-a dus cu barca ne-a dat indicații pentru a găsi intrarea, ne-a spus că este accesibilă și că putem face o plimbare plăcută. Am ales în detrimentul ei cascada Bigăr, mult prea mediatizată și care m-a dezamăgit. Aș fi regretat enorm dacă nu aflam de la gazda noastră de morile de apă de pe Valea Rudăriei, care au făcut ca drumul să merite cu vârf și îndesat. Așa că am lăsat vizitarea peșterii pe data viitoare.
Cât despre Eșelnița sau Dubova, mie peisajul mi s-a părut frumos, spectaculos din ambele. Poate cu un mic plus, într-adevăr, pentru Dubova, care are avantajul de a fi amplasată în golf, având astfel parte de o vedere mai amplă. Dar plusul dat de mine este foarte mic, indiferent ce localitate alegi ai parte de un peisaj de vis.
Pensiunea noastră era printre ultimele la ieșirea din Eșelnița înspre Dubova, aproape de intrarea în Cazanele Mici. De un peisaj mai puțin frumos mi s-a părut că beneficiază cei care aleg pensiunea Septembrie, pe a cărei terasă am fost într-o după-amiază. Deși pensiunea este foarte frumoasă este amplasată cu fața și implicit terasa către Orșova, fără a beneficia de vedere spre Cazane.
Acum, am observat asta și la localitățile din Grecia, când sunt ambele frumoase, fiecăruia îi place mai mult cea în care a stat. Eu m-aș caza oricând în Eșelnița la aceeași pensiune, care a fost superbă și care a dat un mare plus vacanței. Dar, pentru a simți mai bine frumusețea locurilor văzută și din altă perpectivă, probabil voi alege Dubova pentru a doua vizită.
Este mare, mare păcat că s-au gândit să strice liniștea care dă farmec zonei cu un club și este și mai mare păcat că cineva merge într-o asemenea zonă ca să stea într-un club. Acolo mergi pentru liniște, pentru frumusețe, pentru încărcare sufletească. Dar nimic nu mă mai miră.
Închei, deși aș mai povesti mult cu tine, mi-a plăcut extraordinar de mult ecoul tău și completările aduse.
@Cris: Nici nu stiu cu ce sa incep, am citit intai asa, mai in diagonal articolul sa vad despre ce povestesi ca sa pot intelege pozele, apoi m-am uitat la poze cu o foarte mare placere si abia dupa asta am citit pe indelete articolul. Nu este un articol pe care sa-l citesti in graba, trebuie sa-l iei pas cu pas.
Stateam si ma gandeam ca daca se mai gasesc cateva personae care sa scrie asa frumos ca tine despre acele locuri cazarile se vor epuiza cu cel putin un an inainte.
Nici nu stiu ce zona din tara asta as merge mai degraba sa o vad.
Felicitari, votat cu foarte mare drag si normal, trecuta si la Favorite.
@Cris: Felicitări pentru locul ales să petreceți cele câteva zile din vara anului trecut. Zona Cazanelor Dunării este mirifică și nu înțeleg de ce este promovată atât de puțin. Ideea e că promovarea se face pe Internet (mai ales prin fotografii) și prin povestirile transmise din prieten în prieten, astfel că dacă sunați la multe din pensiunile din zonă nu veți găsi locuri libere disponibile, mai ales în weekendurile de vară și în timpul minivacanțelor.
O pensiune cu ponton și o cameră cu vedere la Dunăre aduce vacanței un plus de relaxare și desfătare vizuală. Este o adevărată plăcere să savurezi o cafea pe un ponton privind către vasele de croazieră care alunecă lin pe apa Danubiului (sper că mai trec câteva).
Plimbarea cu barca nu ar trebui ratată de nici un turist care ajunge în Clisură. Obiectivele din zonă se văd altfel de pe apă, iar dacă marinarul cunoaște ceva istorie și are „papagal” va transforma radical călătoria. Plus că poți vedea mai de aproape placa memorială Tabula Traiana, singura păstrată din cele 10 care au existat de-a lungul drumului roman de pe malul fluviului. Observ că au animat puțin și Peștera Veterani, bravo lor.
Vizitați Cazanele Dunării, veți fi uimiți!
@mishu: Mulțumesc frumos!
Îmi place să scriu despre zonele care mă încântă, care îmi fac sufletul să vibreze și mă bucur că am făcut-o, pentru că merită. Iar dacă cineva se hotărăște să viziteze Cazanele Dunării fiind influențat și de ce am scris eu aș fi fericită.
Cu cazarea în zonă este oricum destul de dificil în sezon, din câte am înțeles. Trebuie să îți faci rezervare din timp, mai ales dacă vrei o anume pensiune. Înainte să plec citisem lucrul ăsta aici pe site, așa că mi-am pregătit o listă de 4-5 pensiuni care se încadrau în ceea ce căutam.
Dar pentru că am mers în ultimele zile în august am avut noroc să găsesc la prima și, cel mai important, la cea care mi-a plăcut cel mai mult.
Avem multe zone frumoase în țară, deci în orice ordine le-ai vizita, nu mă îndoiesc că vei fi încântată. Așa că ia-le la rând, important e ca fiecăreia să îi vină rândul.
Totuși subliniez și eu ce a scris @abancor mai sus: cine nu a fost la Cazane nici nu știe ce pierde.
@tata123: Mulțumesc frumos pentru ecou și pentru completări!
Vase de croazieră trec, foarte multe chiar și categoric reprezentau o atracție, le vedeam de pe terasa pensiunii fie dimineața, fie seara (că în rest eram plecați). Unele opreau înainte de intrarea în Cazane și staționau acolo mult timp. Odată mi s-a părut că vin bărcile mai mici să ia turiștii de pe vas și să îi ducă la plimbare.
Acum mă gândeam că ziua mi-a plăcut mult și traficul de pe Dunăre, bărcuțele mai mici sau mai mari care mergeau dintr-o parte și în alta. Și în timpul plimbării cu barca era interesant să le vezi cum trec pe lângă tine, mai ales pe cele de mare viteză.
Cât despre peștera Veterani nu știu cum era mai demult, dar acum mi-a plăcut mult faptul că era un ghid care ne-a spus foarte multe lucruri interesante nu numai despre peșteră dar și despre rezervația naturală în care ne aflam.
Frumoasă, foarte frumoasă zonă, mi-a plăcut extrem de tare și sper ca fiecare să ajungă măcar o dată acolo.
@Cris:
Mie mi-a plăcut mai mult Dubova dinainte să stau acolo, de cînd m-am uitat pe google maps să aleg cazarea.
Clubul ăla e în primul rînd pentru cei care au bărci (erau cîteva ancorate în zonă), ceea ce nu e un lucru rău. Nu părea să aibă prea mulți clienți dintre turiștii veniți la Cazane, ci mai degrabă localnici, de prin Orșova și Turnu Severin. Ziua erau cîțiva inși la piscină, în schimb noaptea, la concert, s-a umplut cu clienți veniți evident de prin alte părți, căci mașinile parcate au ocupat șoseaua națională, blocînd juma de bandă, pe mai bine de un kilometru. Și mai toate aveau număr de MH. Asta în seara respectivă, nu pot generaliza, nu știu ce se întîmplă acolo de obicei. Din fericire, dacă nu e concert, muzica e la un volum absolut normal, care nu se aude nici măcar în vecini.
Oricum, mi se pare că printre proprietarii din zonă se numără diverși funcționari publici sau politicieni locali, așa că nu prea are cine să ia eventuale măsuri.
Peștera Ponicova e accesibilă, totuși nu e chiar o plimbare pe bulevard, drumul pînă la ea are un grad de dificultate ușor, ai de sărit niște bolovani mari, de coborît o săritoare mai mare care se poate depăși numai pe o scară, dar e accesibil unui om sănătos cu minimă condiție fizică. În cel mult 10 minute se depășește zona mai dificilă. Apoi, traversarea peșterii, fără a intra în galeriile laterale, e chiar o plimbare de voie.
Ai pomenit de Grecia și de spectacolul bărcilor și m-a izbit ceva: peisajul de la Cazane e cel mai aproape de litoralul spectaculos al Greciei din ce putem găsi la noi. (Mă refer la genul de litoral care nouă ne lipsește, muntos). Acu îmi aduc aminte că am și avut senzația asta, am făcut mental asocierea asta (destul de curajoasă). Nicăieri în România nu ai o asemenea întindere de apă, mărginită de pereți verticali, semeți, de stîncă, și brăzdată de un du-te - vino de bărci de toate soiurile, inclusiv vapoare de croazieră cu mai multe punți și trafic de nave de marfă. Cînd e însorit și stai la soare pe marginea unei piscine, la o pensiune de pe mal, sau tai apele cu viteză într-o barcă cu motor, nici nu simți că singurul lucru care lipsește ca să te crezi în Grecia e o plajă. Din punctul ăsta de vedere, e un loc unic la noi în țară, și destul de concentrat, majoritatea locurilor turistice se întind pe cîțiva kilometri.
@Cris: Acu vreo doi ani am descopertit si eu, după atâția ani spre rusinea mea, delta Dunării. Evident că m-am îndrăgostit iremediabil de ea.
După vizita în deltă am hotărât să trec pe un loc fruntaș, la locuri neapărat de văzut si aceste Cazane ale Dunării.
Din nefericire nu am putut ajunge aici anul trecut și după cum sunt făcute jocurile, probabil nici anul acesta.
Articolul scris de tine e din categoria și frumos si util așa ca o să-l trec la favorite să mă inspire când o fi cazul!
Felicitări și pentru excursie si pentru articol.
@abancor: Cum preconizez ca viitoarea vizită la Cazane să fie anul viitor la început de aprilie, iar pensiunea la care am stat nu va fi deschisă, voi căuta cazare în Dubova, pentru a admira câteva zile și peisajul din golf.
Sper să nu nimeresc lângă club, dar poate ai fost și tu mai ghinionist și ai nimerit să vină fix în weekend-ul în care ai stat acolo o formație în mare vogă, care a atras probabil mult mai multă lume din județ.
Îmi doresc mult să văd și peștera Ponicova, din ce spui cred că mă descurc, că eu sunt veriga slabă când e vorba de condiție fizică. Oricum, măcar încerc.
Aceeași asociere cu Grecia, curajoasă sau nu, am făcut-o și noi. Dacă ar fi mare în loc de Dunăre, iar tot golful Dubova să fie mărginit de o plajă de nisip fin și auriu... hmmm, unde ne-am caza toți?
Visez, dar un lucru rămâne cert: locul este spectaculos și trebuie văzut și, de ce nu, promovat, măcar din gură în gură.
Inițial nu am vrut să scriu, trecuse ceva timp de când am fost acolo și parcă îmi vine greu să mă apuc dacă nu am scris imediat ce s-a terminat vacanța. Dar imediat plec în Grecia, undeva unde voi avea mare și munte și voi fi cu siguranță încântată de peisaj. Mi s-a părut nedrept să scriu despre Grecia și Cazanele Dunării să rămână ,,nepovestite".
@robert: Mulțumesc frumos, sper să îți folosească în curând.
Eu nu am ajuns încă în Deltă, deși îmi doresc dinainte să aud de Cazanele Dunării. Dar... nu a fost să fie încă. Sper să ajung în curând, așa cum sper să ajungi și tu la Cazane.
Știu că timpul este cel care ne dă mereu planurile peste cap, dar voi puteți ajunge și într-un weekend prelungit, două nopți sunt suficiente ca să prindeți gustul și să vă încărcați de frumos. Așa, între 2 avione către destinațiile exotice care sunt mari consumatoare de zile de concediu.
@Cris:
Cred că poți fi sigură că în aprilie nu va funcționa clubul. Deși, cine știe, poate tocmai clubul va fi singura chestie funcțională acolo, că tre să iasă și localnicii undeva măcar sîmbăta
Oricum, nu sînt decît 3 - 4 pensiuni lîngă club, deci poți alege una mai departe.
Pe pagina lor de facebook văd că anul ăsta deschiderea de sezon e în weekendul 29-30 aprilie.
La peșteră ajungi fără probleme. Traseul e scurt și spectaculos. În peșteră ai de văzut traseul liniar care iese la fața apei, dar și niște galerii superioare, în care se ajunge urcînd o pantă aproape de intrare. La momentul ăla o să cauți planul peșterii pe net, o să găsești și siteuri cu poze de pe traseu, unde se explică detaliile accesului în galeria superioară.
@abancor: Mulțumesc frumos pentru tot: pentru excelentele ecouri, pentru multitudinea de informații pe care le-ai oferit și mai ales pentru timpul tău folosit pentru a aduce completări valoroase articolului meu.
Cât despre peștera Ponicova, dacă nu voi reuși să îmi fac temele înainte de plecare, știu acum la cine voi apela pentru ajutor.
Foarte frumos! Am citit articolul atunci dar pozele m-au încântat astăzi. Abia acum am avut timp să le văd pe îndelete. Într-adevăr titlul articolului se potriveşte de minune pentru aceste locuri frumoase. Avem o ţară aşa de frumoasă, trebuie să vedem aceste zone minunate. Încă nu am ajuns acolo, sper că o să urmeze. Felicitări!
Mulțumesc frumos, @maryka!
Sper să reușești să ajungi cât mai repede la Cazanele Dunării, îți va plăcea cu siguranță zona și mai ales peisajul care seamănă mult cu cel din Grecia.
@Cris: Abia m-am întors și eu dintr-o vacanță. Înainte să plec am citit foarte mult ca să îmi pot face un program. Am deschis zeci de articole din care n-am înțeles nimic în afară de “duceți-vă acolo, e minunat... nu ratați... ”, iar eu aveam nevoie de informații, de mijloace de transport și legături, eventual prețuri, măcar aproximative și ce pot să fac într-o zonă fără să fie nevoie să o compun din zeci de articole, scrise cf principiului că ptr orice muzeu, parc, stradă, restaurant, etc. scrii un review. M-au derutat foarte mult articolele scrise mai mult din documentare, sau cele bâjbâite, când turistul a fost o juma de zi undeva, dar vrea ca în cadrul unui articol să lămurească toată zona, de la istorie, până la orice. M-am plictisit citind prea multă poezie și prea puține info, mi-a fost imposibil să compun zona care mă interesa din cauza multor articole scrise pe bucățele, am pierdut prea mult timp aiurea și asta m-a făcut să reconsider un pic poziția mea pe aici, ceea ce le doresc și altora.
Mi-a plăcut mult articolul tău și la fel consider și eu. Că ceva de genul acesta este un minighid. Felicitări ție și tuturor care au adus atâtea completări articolului. Probabil că atunci când îi va veni rândul acestei zone, articolul tău îmi va fi de ajuns.
@Aurici: Mulțumesc frumos pentru ecou și pentru aprecieri!
Sper să ajungi în Clisura Dunării și m-aș bucura mult să știu că ți-a fost de folos ceea ce am povestit eu. Este cea mai mare mulțumire pentru mine și unicul motiv pentru care scriu: speranța că măcar unui singur om îi este de folos.
Eu încerc, în măsura posibilităților, să scriu așa cum mi-ar plăcea mie să citesc atunci când mă documentez despre o destinație și să încerc să ofer structurate informațiile așa cum mi-aș dori să le găsesc și eu atunci când le caut.
Răzbate o ușoară supărare, dezamăgire din prima parte a ecoului tău și, după 9 ani petrecuți aici, te înțeleg perfect. Dar sper să îți treacă repede și vorbele ,,m-a făcut să reconsider un pic poziția mea pe aici" să fie doar unele spuse la supărare.
Suntem mulți, avem stiluri și firi diferite, ce ne place unora să găsim când deschidem un articol nu le place altora, unora le plac articolele lungi, alții nu au răbdare să le citească etc. Eu chiar cred că fiecare scrie așa cum îi place lui să citească și așa cum poate (din lipsă de timp, de multe ori).
Abia aștept să ne povestești despre vacanța care tocmai s-a încheiat, mie îmi place să te citesc chiar dacă destinația nu se află pe lista mea scurtă, pe cea lungă sigur este sau va fi, după ce citesc articolul tău.
Vacanțe frumoase în continuare și nu uita de laleaua galbenă de la Cazanele Dunării, sfârșitul lui martie începutul lui aprilie. Când am pomenit prima oară de laleaua galbenă ai spus că doar la ea te gândești. Poate e un imbold să ajungi la Dunăre într-o primăvară pentru a o vedea cum îmbracă stâncile de la Cazane.
@Cris: Păi ai înțeles greșit. Când am spus că o să-mi reconsider poziția pe aici, m-am referit la faptul că o să mă gândesc de 10 ori înainte să scriu. Să las poezia și floricelele, pentru că și pe mine mă mai ia valul și să scriu mai mult cum îmi place și mie să citesc, după cum bine spui și tu. Îmi dau seama când caut informații că unele articole care mă sensibilizează când le citesc nu-mi sunt de nici un folos când am nevoie. Și atunci mă gândesc la ceilalți turiști care caută informații pe aici fără să fie activi pe AFA și dau de socializarea noastră care este mâncătoare de timp, în loc să dea de informațiile pe care speră să le găsească.
Sunt după vacanță și asta mă binedispune întotdeauna, deci nici vorbă de supărare. Am făcut primele afirmații doar ca să dau greutate la ceea ce urma să spun despre articolul tău
@Aurici: Mă bucur mult, m-am speriat, pentru că mie îmi place cum scrii. Și tocmai din acest motiv, mi-aș dori să nu schimbi nimic. Acum, dacă pe lângă informații oferi și floricele, cum le zici tu, este un lucru bun, înseamnă că pui și puțin suflet.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2024 Pe Dunăre, la Cazane — scris în 02.11.24 de zapacitu din VALCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2024 Cazanele Dunării - locul secret pentru o vacanță PERFECTĂ în România — scris în 17.04.24 de pepsi70ro din CONSTANTA - RECOMANDĂ
- Aug.2023 O excursie minunată cu vaporul pe Dunăre — scris în 18.08.23 de goldenfishy din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Prin Defileul Dunării, de la Drobeta-Turnu Severin până la Moldova Veche — scris în 20.08.20 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Cu șalupa și cu mașina la Cazanele Dunării — scris în 08.12.19 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Clisura Dunarii — scris în 19.11.19 de eu.vivi din PIATRA NEAMT - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Prin Defileul Dunării, de la Orșova la Baziaș — scris în 11.09.19 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată