Jounieh, A.T.C.L. - Clubul bogatilor

TIPĂREȘTE

Am avut sansa ca in vizita mea de 10 zile in Liban sa am tot felul de experiente. Una dintre ele a fost sa patrund in Clubul Automobile et Touring Club du Liban situat pe plaja orasului Jounieh. Un club exclusivist unde nu intra orisicine. Si nu cumva sa credeti ca am intrat prin gardul de sirma ghimpata (cum am vrut sa intru pe plaja privata) ci am fost invitata (invitati, eu si sotul meu) de catre o familie foarte bogata ce este membra a acestui club.

Din cauza faptului ca am vrut sa o sterg miseleste de pe tarimul libanez si m-am retras singura pe malul marii (si recuperata citeva ore mai tirziu), in ziua respectiva nu am mai putut fi punctuali la intilnirea cu "invitantii" nostri asa ca la ora ajungerii noastre in fata portii, a trebuit sa spunem numele membrului care ne-a invitat si numele nostru care era trecut la ghiseul de intrare. S-a ridicat bariera si am intrat.

Cit timp am cautat loc de parcare, am avut ocazia sa imi fac o idee despre "curtea interioara". Un portulet plin cu yachturi aliniate la tarm. Am intrat intr-o cladire mare si am luat liftul de sticla pentru a ajunge la etaj, la restaurant unde eram asteptati de gasca. Imediat ce ne-am facut comozi a venit un ospatar in uniforma. Ne-a luat comenzile si cum nu stiam care e treaba pe acolo (a se citi preturile), noi am comandat ceva "subtire", o prajitura eu si o bere el.

Familiile celelalte erau insotite de copii. Copiii au cerut ceva normal pentru virsta lor, adica hamburgeri cu cartofi prajiti si freshuri de portocale. Fiecare copil era cu telefonul lui, inclusiv cel mai mic dintre ei, nu mai mare de 3 ani.

Dupa ce copiii au infruntit cele comandate, am profitat ca doi dintr ei, mai maricei, au vrut sa mearga pe terenul de fotbal sa se joace cu mingea asa ca m-am tinut dupa ei, bineiteles cu aparatul in mina. Am luat liftul pina la parter, desi cladirea are doar un singur etaj, deh, eu stau la 4 si astia nu au pus lift. :D Am trecut printr-o sala mare unde erau citeva masute de ping-pong. Si un frigider cu autoservire, contra cost, ce continea bauturi si dulciuri. Am mai trecut prin citeva incaperi dar de frica sa nu ma ratacesc de copiii aceia, nu m-am mai uitat in jur. Iesita afara, cred ca in gradina, tocurile mi s-au infundat intr-un pamint moale, desi eu calcam pe iarba. Daca cei mici calcau pe-acolo, banuiesc ca nu era interzis. Sint copii foarte educati. Si-au dat seama ca ii urmaresc si au incetat cu fuga, m-au asteptat si au avut rabdare cu mine ca sa fac niste poze in decor. Am gasit un loc de joaca pentru copii mici cu leagane, casute, etc..., o piscina exterioara dar nefunctionala, formata din doua bazine rotunde cu legatura intre ele si tot felul de terenuri :tenis, fotbal, volei, baschet, ingradite cu garduri de cel putin 3 metri.

Abia in ziua aia mi-am dat seama ca eu nu vazusem pina atunci locuri de joaca pentru copii, iniferent de virste. Daca vrei sa iesi cu copilul la recreere, vii doar la club. In rest, nu ai unde. Nici in fata blocurilor nu am vazut copii jucindu-se. Mergind pe linga zidul cladirii am vazut si piscina interioara unde erau citiva scaldatori. Cred ca era cald inauntru cit si apa, pentru ca ii vedeam relaxati si nu tremurind.

Dupa ce am fotografiat tot ce era de vazut, am revenit in restaurant si am mai stat de vorba punind intrebari si notind raspunsuri.

Ca minusuri am constatat ca dotarile exterioare nu erau cine stie ce ingriite. Iarba nu era improspatata, " podeaua" moale pentru copilasii mici era cam jumulita. In schimb era curatenie la vestiare si toalete, in interior.

Sa va zic ceva si despre istoria clubului si tarife. :D, clubul este infiintat acum aproape un secol, 1919. de catre George Vaysie. Neinteresant! Ce e neobisnuit, e ca s-au creat patru comisii principale :

1 - Comisia pentru siturile arheologice si monumente istorice

2 - Comisia pentru drumuri si mijloacele de transport.

3 - Comisia industriei hoteliere

4 - Comisia pentru impadurire si protejare a faunei salbatice.

Daca pe vremuri tariful anual era de 40 franci, in ziua de azi, doar ca sa devii membru al clubului trebuie sa platesti o taxa de peste 7 milioane de lire libaneze adica aproape de 5000 de dolari, iar pentru un copil sub 3 ani este de aproape 1000 dolari. Taxa anuala e de 1000 dolari/cuplu. Daca esti singur platesti 550 dolari. O gramada de bani.

Cel mai bine e sa fii invitat. Nu platesti nici taxa, nici consumatie :D. De stiut e ca preturile la mincare si bautura sint considerabil mai mici decit cele de la restaurantele din oras. E un avantaj daca tot dai atitia bani pe cotizatie.

Am inteles ca e liber sa inviti pe cineva la masa pentru ca faci consumatie, insa daca un membru aduce invitati ca sa foloseasca dotarile, acesta plateste pentru ei.

In seara in care am fost noi, nu era cine stie ce lume. In fara de mesele noastre, mai erau citiva domni venerabili, care s-au retras in scurt timp. Am plecat si noi intr-un tirziu.

Abia astept sa ajung vara acolo!

---

VIZUALIZĂRI: 3563 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI