GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Southampton, Vigo, Lisabona, croaziera continua cu noi descoperiri
Am ajuns si la Southampton, un oras de la care nu stiam daca sa am asteptari sau nu, dar care in final a fost in topul oraselor care m-au surprins placut.
Este un oras relativ mic, circa 250 de mii de locuitori (locul 6 in Anglia, la 120 km de Londra), este orasul in care Jane Austin a locuit vreme de doi ani, locul din care a pornit Titanicul in data de 10 aprilie 1912, unul dintre cele mai verzi orase ale Angliei cu mai mult de 50 de parcuri, si care datorita asezarii sale si a numeroaselor vase care acosteaza aici are un aflux de circa 4 milioane de turisti pe an. Acesta este si motivul pentru care Directia muzeelor pune la dispozitia turistilor un shuttle bus gratuit cu doua statii (asezate super strategic) pe trasul lui.
Asadar am coborat de pe vas, si aici exista un mic stand turistic de unde aflai o multime de informatii utile. Am luat masina si am coborat la prima statie care este fix in fata Muzeului SeaCity, un muzeu destinat orasului dar si epopeei Titanic. Muzeul m-a impresionat cu adevarat asa ca despre el voi scrie separat. Si aici vremea ne-a aratat ca suntem in Anglia si avem nevoie de umbrele, chiar daca nu mereu, insa tot a fost nevoie.
Dupa ce am vizitat muzeul am pornit spre centrul vechi, trecand mai intai prin parc unde si aici sunt diferite monumente inchinate celor de pe Titanic, celor care au luptat pentru democratia in Spania, dar si alte monumente. Aici trebuie sa mentionez inca o data ca a trebuit sa fac in asa fel incat sa nu o chinuiesc pe mama, dar sa si vad ceea ce imi doream sa vad, asa ca o “plantam” intr-un loc, cu sotul pe post de strajer, eu imi faceam tura, pozele, ii culegeam si porneam mai departe, asa toata lumea a fost multumita.
Oraselul este mic, insa orice zid sau mai precis orice bucata de zid este ocrotita si pusa in evidenta. Casele iti aratau si ele foarte clar ca te afli in Anglia, ca sa nu mai spun de autobuzele supraetajate. Ce m-a amuzat aici a fost ca obisnuita sa intreb peste tot mai intai daca vorbesc engleza, aici eram la aceasta limba acasa, si asta mi-a placut teribil de mult, insa daca pe unii ii intelegeam ce spun, altii vorbeau destul de ciudat si erau mai greu de inteles.
Case vechi spectaculoase (stil Victorian mai ales), cladiri noi dar cu inspiratii din trecut, mergeam usor pe strada pentru a ne uita in toate directiile, si am fotografiat case care nu erau nici un fel de institutie, dar aratau aparte. Am ajuns si in centrul vechi, si aici se vedea clar cum incearca sa pastreze tot ce se poate pentru viitor. Pana si o banca aflata in drum e inscriptionata si te atrage sa te opresti in dreptul ei. La un moment dat am vazut o fosta biserica (Church of Holyroad) din care acum mai existau niste pereti, insa arata spectaculos. Si aici pe gardul din piatra existau niste placi memoriale destinate eroilor navali.
Si am mers mai departe pe stradute pana ne-a aparut in cale o biserica din piatra, aparent nu foarte spectaculoasa din exterior, insa care iti arata clar ca este foarte veche. Este vorba despre Biserica Sf Mihail, cea mai veche biserca din Southampton, dar si despre aceasta voi povesti separat. Trecand si de biserica aceasta am intalnit Casa Tudor, una dintre cele mai vechi case din oras, obiectiv turistic de seama, este primul muzeu din Southampton, construit in 1912, o casa cu parter si etaj, care are si pivnita dar care poate fi vizitata doar cu ghid, un muzeu despre care pentru spectaculozitate se spune ca este bantuit de primii angajati.
Din pacate am ajuns intr-un moment in care aici era o pauza, asa ca nu am putut vizita in interior, dar sunt convinsa ca este frumoasa casa.
Ne continuam drumul trecem pe langa biserica catolica Sf Iosif si ajungem la la un mic local intr-o casa veche, numita Duke Wellington, o casa din secolul XII, apoi o alta poarta a orasului, Westgate, din nou un mic, mic parculet, unde am vazut o veverita care se urca in copac, dupa care ne-am intors spre biserica Sf Mihail de unde urma sa luam busul spre vas, mergand pe Strada Franceza, unde am trecut pe langa o alta casa veche, Casa comertului, o vezi destul de prapadita, pentru ca are cateva sute de ani, dar este marcata cu un panou si atunci intelegi despre ce este vorba, v-am spus ca ei pastreaza si prezinta fiecare ruina posibila, nu isi reneaga istoria.
In final am ajuns si pe vas, dupa o zi minunata petrecuta intr-un oras frumos. Plimbarea a fost fara baieti deoarece ei au ales o excursie de pe vas cu bicicletele. Le-a placut, dar au fost rupti de oboseala. Si uite asa am plecat mai departe, spre Vigo unde am ajuns dupa o zi pe mare, o zi in care m-am odihnit toata ziua stand la orizontala, ca la vericala nu eram in stare, a fost singura zi in care am avut rau de mare.
Si uite ca am ajuns in Vigo, cel mai mare oras al Galiciei, cu 300000 de locuitori, dar unde lucreaza si studiaza 1 milion de persoane. Aici portul este exact in oras, asa ca nu aveti nevoie de nici un shuttle bus, va duceti in ce directie doriti. Cum fiecare avea ritmul lui, si totodata fiecare trebuia sa se distreze, am ales pentru baieti sa faca un tur de oras cu Segway, in timp ce noi am ales varianta bus turistic.
Pana sa plecam insa in calatorie am mai avut timp sa ne mai plimbam in zona si asta pentru ca voiam sa vad doua statui, prima fiind inotatorul, exemplu de arta contemporana situata langa piscina clubului nautic, cea de a doua fiind putin mai departe si care il reprezinta pe Jules Verne calare pe o caracatita.
Am plecat in calatoria noastra, autocarul a plecat si s-a intors cu aceiasi turisti deci practic era o excursie si nu hop on-hop of si aveam ghida vorbitoare de limba engleza, asadar primele informatii au fost legate de sursa lor principala de venit, adica portul din Vigo cel mai important port de pescuit din lume in ceea ce priveste pestele congelat si cel mai important din Europa in ceea ce priveste pestele proaspat, care asigura locuri de munca pentru circa 50000 de persoane.
Prima oprire am facut-o pe plaja Samil, cea mai cunoscuta plaja, mullt apreciata de localnici si nu numai, multi portughezi alegand de asemenea aceste plaje in defavoarea plajelor lor pe care le considera cu prea mult vant dar si mai stancoase.
In Vigo sunt multe statui, si una pe langa care am trecut se numeste “Rapirea Europei” si este o combinatie dintre mitologie aratand-o pe Europa calarind taurul alb in care se transformase Zeus, insa in mana ea tine steagul Uniunii Europene.
Urmatoarea oprire a fost la Muzeul Municipal “Quiñones de León”, o casa impresionanta si o gradina pe masura. Din nefericire muzeul se inchisese la ora 2, insa ne-am plimbat prin minunatele gradini care sunt impresionante si asta deoarece Leon adunase de-a lungul vietii o colectie impresionanta de plante si pomi, colectie pe care a lasat-o ca mostenire orasului.
Si ne-am continuat drumul trecand pe langa un alt grup statuar inalt de circa 60 m, numit Caii, si care ne arata 5 cai care par a se indrepta spre cer pe o cascada, si uite asa am ajuns la cea de-a treia oprire “O Castro”, un deal in inima orasului, o gradina urbana unde se gasesc vestigii ale trecutului. De aici ai o vedere minunata asupra golfului si a vaselor ancorate in port, este un loc unde te simti parca stapanul lumii.
De aici autocarul ne-a dus din nou in port unde am urcat pe vas si ne-am asteptat flacaii sa vedem cu ce impresii vin. Flacaii au avut mare noroc, nu a mai fost nici un doritor de Segway, deci au avut ghid privat ca sa spunem asa, s-au plimbat prin zonele cele mai cunoscute si au primit si ponturi in ceea ce priveste mancarea, asa ca dupa ce au terminat cursa s-au dus la restaurantul recomandat de ghida si unde ulterior a aparut si aceasta, si unde au mancat niste bunataturi locale si au baut sangria (pe care au apreciat-o ulterior mai buna decat cea pe care au baut-o in Barcelona).
Asa ca am pus Vigo in lista locurilor dragi si am pornit mai departe spre Lisabona.
Un oras minunat caruia i-am dedicat o scurta vizita pentru care am ales hop on-hop of, cu doua trasee care ne-au plimbat prin tot orasul. Aici pentru ca orasul este mult mai mare, putem spune ca plimbarea ne-a facut creierii varza, am vazut atat de multe obiective incat in mod sigur voi rata in mentionare cateva:
Muzeul Maritim, considerat a fi printre cele mai importante din Europa si care evoca dominatia Portugaliei asupra marilor, unul dintre exponate (se pare ca sunt circa 17000 exponate) fiind o figura de lemn (care l-a insotit pe Vasco da Gama in calatoria spre India) reprezentandu-l pe Arhanghelul Rafael.
Cred ca involuntar cand spui Lisabona spui Belem, eu cel putin asa auzisem, si cand am auzit ca busul nostru va ajunge si in acea zona nu m-am putut declara decat incantata. Zona este considerata a fi “Capitala descoperirilor portugheze” si intradevar aici sunt concentrate o multime de monumente, muzee, incat cred ca poti aloca usor o zi acestei zone si tot nu ai termina. Din pacate in zona nu am facut decat o oprire de o poza, asa ca mai mult din mersul masinii am vazut Turnul Belem, Statuia Exploratorilor portughezi, ...
Turnul Belem (Torre de Belem) a fost construit in 1515 ca o fortareata menita sa protejeze intrarea in portul Lisabona. In aceeasi zona se afla si Monumentul Descoperirilor, realizat in 1960 pentru a pastra in memoria omenirii marii navigatori portughezi: Henri Navigatorul (se implineau 500 de ani de la moartea acestuia), Magellan si Vasco da Gama.
Si normal, suntem in zona in care se gasesc vestitele produse “Pasteis de Belem”, o prajitura traditionala renumita in intreaga Portugalie. Si am vazut si eu coada la magazinele de profil pentru aceste produse, dar cum portughezii stiu sa faca si comert, in mod sigur daca stati la coada veti apuca sa si cumparati.
Binenteles ca autobuzul turistic ne-a plimbat si prin zona cea mai umblata cred din Lisabona, Piata Comertului (Piata Commercio) despre care am citit ca este cunoscuta de localnici ca Terreiro do Paço (Locul Palatului, deoarece aici s-a aflat pana in 1755 Palatul Regal portughez).
Orasul este impanzit de tot felul de statui si grupuri statuare, normal, nu am retinut numele acestora si am facut poze cat de mult am putut, si la un moment dat chiar, i-am lasat pe sot si mama sa se intoarca la cas iar eu mi-am mai continuat calatoria de una singura, m-am mai plimbat pe stradute, am intrat in cateva magazinase mai mici (in cautarea de degetare pentru flacaul cel mare, colectionar de astfel de obiecte). Un alt magazin interesant a fost unul de conserve de peste, si care vindea numai conserve din diferite tipuri de peste, erau chiar si personalizate pe ani, asa incat puteai sa iti cumperi o conserva pe care era inscriptionat anul tau de nastere de exemplu (normal, asta nu insemna ca sunt fabricate in acel an ????) sau la un pret fix o selectie de conserve, ambalate dragut, dar totusi preturile cam maricele.
Mi-a mai placut ca in zona Gradinii Zoologice autobuzul turistic (si nu numai) trece pe sub un pod, si aici stalpii de sustinere sunt pictati cu animale tocmai pentru a marca apropierea de Gradina Zoologica.
Am sa atasez poze (normal) la acest articol, insa din start va spun ca am o poza preferata, si ca sa nu va puneti intrebarea care o fi, va spun de pe acum este P58, insa nu am sa explic aici de ce, o sa intelegeti cand o sa o vedeti, sper sa fiti curiosi sa o vedeti deoarece este spre final. Acea poza mi-a mers la suflet direct si acolo a ramas.
Sa fiti bine dragilor si alegeri intelepte.
Trimis de mishu in 05.04.20 08:26:05
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #CROAZIERE.
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mishu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest articol
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Salut. Citit si votat cu placere reviewul tau.
De cate ori ma aflu in preajma unui port si vad giganticele vase de croaziera ma gandesc ca trebuie sa ma bucur si eu de o croaziera. Daca am o fobie foarte mare legata de avion, de vapor ma simt atras si imi place foarte mult. Iubesc marea si cred ca am o legatura speciala cu vastele intinderi de apa. Azi ma bucur ca am calatorit alaturi de dumneavoastra si m-am bucurat ca un copil de tot ce am vazut, chiar daca a fost virtual.
Poza cu nr 58 este deosebita.
Doresc ca toata lume sa traiasca cat mai mult, sa calatoreasca si sa descopere toate frumusetile acestui pamant. Vacante si calatorii frumoase va doresc. Si multa SANATATE.
@micutzu: Multumesc frumos pentru gandurile bune. Cat despre croaziera, intradevar acum e cam legata de avion, am avut cred ca 1-2 ani cand se pleca si din Constanta, dar am ratat.
Multumesc frumos pentru vizita si aprecieri.
Votat cu drag, ce dor îmi este de o croaziera. Lisabona am vizitat-o si mi-a plăcut foarte mult
Am citit cu plăcere articolul tău și bineînțeles am văzut și pozele, mi-au plăcut mult!
Lisabona am văzut-o a doua oară acum doi ani, de regulă nu mai revin în același loc, dar acest oraș mi-a mers la suflet...
Despre poza 58 ce să mai spun mi-aș dori să fiu și eu transpusă în timp așa...
@mariana07: As vizita oricand oricare dintre cele 3 orase, si daca despre Lisabona stiam mai multe, celelalte 2 chiar au fost surprize foarte placute. Multumesc frumos de vizita si aprecieri.
@mprofeanu: Lisabona are multe de aratat si cunt convinsa ca ti-ai dorit sa il revezi, mie mi-a facut creierii varza sa vezi atatea intr-un timp atat de scurt. Southampton si Vigo fiind mult mai mici au putut fi facute putin mai pe indelete, dar le-as revedea si pe ele cu placere.
Cat depre poza P58, atata liniste interioara, si o asa comuniune intre 2 oameni mi-a fost dat mai rar sa vad.
Multumesc de vizita si aprecieri.
@mishu: Mulțumesc pentru plimbarea virtuala de duminică după amiază!
Felicitări pentru articol și fotografii!
Frumoasă a fost croaziera voastra, cu multă distracție dar și cu multă cultura.
Spor la scris și mulțumiri pentru împărtășirea experienței voastre.
Sănătate! Numai bine, Mishulică dragă!
Te pup! ????
@Dana2008: Ma bucur ca am reusit sa te scot in oras intr-o zi de weekend, chiar si virtual, croaziera a fost un lucru pe care mi l-am dorit foarte mult, si mai ales sa ii am pe cei drag alaturi, cine stie cat vom mai putea merge in aceasta formatie, mama va spune la un moment dat STOP joc! cand o sa ii fie greu sa tina un anume ritm, iar baietii se indreapta cu pasi repezi spre viata lor, asa ca m-am bucurat de fiecare clipa.
Cat despre locurile vizitate, chiar daca de multe ori totul a fost in fuga, stiu unde m-as intoarce.
Muultumesc pentru vizita si aprecieri.
@mishu: Și eu am fost cu voi în excursie! Și mi-a plăcut! Interesante orașele vizitate azi!
Southampton este, într-adevăr, foarte verde și pare mult mai liniștit decât Vigo! Cu Barcelona nu-l pot compara!
Stadionul din Vigo era al cehipei de răsunet mondial Celta?
Jules Verne e Vărsător. De ce ar sta pe-un scaun sau pe-o bancă? Locul lui este pe o caracatiță!
Păcat că muzeele au fost închise!
Pozele mele preferate: P01 și P41. P58, însă, intră la categoria TRĂIRE! Transmite atâta pace, seninătate, voință și dorință, încât mi-aș dori să mă transpun în locul lor, să fiu ca ei: senină și puternică!
@mishu: Ar fi bine să mai putem merge și noi in călătorii ca cei din fotografia ta preferată!
frumoase locuri, in Southampton și Vigo nu am fost dar revederea unor locuri din Lisabona mi-a trezit plăcute amintiri.
Aștept continuarea. Votat cu foarte mult drag!
@Zoazore: Nu putem compara in primul rand temperamentele celor 2 tari, asa ca ii iau separat, dar mi-au placut in egala masura, incerc sa ma gandesc unde m-as intoarce, si probabil ca pana la urma ar triumfa Vigo, cred ca pentru Southampton mi-ar fi suficient inca o zi si chiar ar merita, Vigo insa are mai multe sa imi arate, si in plus experienta culinara a baieilor trebuie incercata , asa cum spun toti, recomandarile localnicilor sunt cele ce trebuie luate in calcul.
Cat despre stadion, probabil ca da, ei sunt mandri de orice.
Ma bucur ca ti-au placut pozele si mai ales P58, mi-as dori sa faca parte din viitorul meu o astfel de poza.
Multumesc pentru vizita si aprecieri.
@Mika: Cu Lisabona exact la tine ma gandeam avand in vedere articolele citite, si intotdeauna cand citim despre locuri pe unde am ajuns si noi, e ca si cand am calatori din nou acolo, iar eu citind articolele tale imi doresc cu atat mai mult sa descopar Lisabona si nu numai.
Multumesc frumos pentru vizita si aprecieri.
Incep sa descopar ce inseamna o croaziera. Pentru mine croaziera presupunea calatoria pe apa. Tangaj. Imensitatea marii. Din perpsectiva mea care prefer sa fiu cu picioarele pe uscat, nu ma gandeam la nimic mai mult.
Croaziera voastra atat de speciala mi-a deschis si perspectiva terestra. Poate e aiurea exprimarea, caci vaporul (daca pot sa ii spun asa), a navigat pe mare, nu pe pamant.
Ati vizitat multe locuri interesante, orase cu obiectivele lor la fiecare " " pit stop " " pe care l-ati facut.
Incep sa ma gandesc daca mi-ar placea si mie. Mai bine citesc si las gandurile pe alta data.
Numai bine!
@Dan& Ema: Spre norocul nostru al tuturor, in acelasi timp au aparut 2 povesti despre croaziere, pro si contra (nu in totalitate, totul tine de preferinte). Intr-o croaziera ca cea in care am fost, au fost doar 3 zile pe mare, insa doar intr-o zi am fost la piscina sa vedem cum e, in rest am fost la diversele activitati de pe vas. In rest m-am bucurat ca mergeam noaptea si dimineata ajungeam in cate un alt loc. Posibilitati de excursii organizate de vas erau destule, si mai sigure ca ora de intoarcere, a fost un caz in care excursia s-a intors cu ceva intarziere dar au fost asteptati, dar au fost si cazuri singulare in care cate un ametit (sau doi) au venit cu intarziere la vas, dar au fost asteptati si chiar aplaudati (intarzierea nu a fost mai mare de jumatate de ora).
Excursiile la mal le-am facut de obicei luand Hop on-hop off pentru a ne face o idee generala despre locul respectiv si cateva obiective, sa stim daca vrem sa revenim sau nu.
Poti alege sa fii activ sau sa lenevesti, este perfect ca uneori sa te rasfeti, iar noi am facut-o.
Poate o sa vina si ziua in care o sa-ti doresti si o croaziera, multumesc pentru vizita si aprecieri.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2019 Barcelona, Marsilia, Genova – croaziera se apropie de final — scris în 10.04.20 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2019 Un vis implinit - o croaziera de vis - Rotterdam, Hamburg, Le Havre — scris în 31.03.20 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2019 Un vis implinit - o croaziera de vis — scris în 28.03.20 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2016 Croaziera pe MSC Preziosa — scris în 24.10.16 de Crisleia din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Nov.2015 Prima croaziera - o frumoasa experienta! — scris în 21.03.16 de andromeda din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2014 A doua croaziera cu MSC — scris în 20.07.14 de Throwbacks din WIEN-MARIAHILF - RECOMANDĂ
- Apr.2013 Excelent! — scris în 12.02.14 de Mala din BRASOV - RECOMANDĂ