Circuit în ținuturile românești de dincolo de hotare – Republica Moldova și Ucraina

TIPĂREȘTE

De foarte mult timp mă bântuia gândul unei vizite dincolo de Prut, am vrut să ajung acolo anul trecut dar a intervenit o ofertă de neratat, unică, pentru Tunisia și am amânat pentru altă dată. În această primăvară am hotărât cu orice risc, mă refer la vreme, era totuși martie, să ajung acolo.  

Astfel în perioada 8 – 16 martie am plecat cu mașina personală în Republica Moldova, Transnistria și Ucraina. Ideea cu Ucraina a venit de la vechiul user @costi, cu care ne întâlnim din când în când, care ne-a impulsionat să ajungem la Cernăuți și nu numai. Am început documentarea, căutând date cât mai noi și mai exacte despre aceste ținuturi, mulțumesc @robert. Despre Ucraina și despre Transnistria nu prea am găsit informații pentru a ajunge acolo cu mașina personală. Sunt date mai mult de dinainte de război.

Am plecat prin Bârlad despre care au scris @adso și alți useri, el mi-a recomandat Pavilionul Expozițional „Marcel Guguianu” pentru că am vrut să-l văd. Voiam să văd și mănăstirile din Republica Moldova de pe drumul ce duce la Chișinău, în ordine Mănăstirea Hâncu, Căpriana, Condrița și Ciuflea, ultima în Chișinău.

Astfel am avut cazare o noapte în Bârlad, patru nopți în Chișinău, două nopți în Cernăuți și o noapte în Bacău.  

O zi am vizitat Chișinăul, a doua zi am fost în Transnistria la Tighina pentru Cetate, la Mănăstirea Noul Neamț și la Tiraspol și în a treia zi la Cramele Cricova și la Orheiul Vechi.  

Am plecat spre Ucraina prin Brinceni, am mers la Hotin pentru Cetate și apoi în Cernăuți. Am vizitat orașul într-o zi apoi la întoarcere spre țară am văzut alte două frumoase mănăstiri românești din Ucraina, Mănăstirile Boian și Bănceni.  

Vremea a ținut cu noi, am avut temperaturi de sfârșit de aprilie, 17 – 19 grade, nu am prins ploaie, doar înnourat și puțin vânt la Cetatea Hotin.

O să scriu câteva informații legate de logistică excursie pentru fiecare țară vizitată și punct de trecere a frontierei.

Republica Moldova

Am plecat din Bârlad dimineața în jurul orei 7:15 și am intrat în Republica Moldova prin vama Albița. Era duminică dimineața, erau doar două mașini în vamă și am stat foarte puțin. Am mers în clădirea vămii pentru a schimba 100 lei, schimb acceptabil, 1 leu = 3,82 mdl, la oficial era 3,92 mdl. Gazda din Chișinău ne-a spus despre cursul de schimb că este mai bun dimineața. În Chișinău la casa de schimb aproape de cazare, era mai departe de centru, 1 leu = 3,87 mdl.  

La graniță benzina era 23,64 mdl litrul, circa 6,10 lei litru. Am găsit apoi în funcție de zi, alt preț mai mic, 23,20 mdl și cel mai scăzut în nord aproape de Edineț 23,06 mdl litrul.

Am mers apoi foarte aproape la benzinărie pentru a cumpăra vinieta, cost 4 euro pentru o săptămână, am plătit cu cardul. Peste tot se folosește cardul, au fost singurii bani schimbați în Moldova. Voiam cartelă Moldcell 49 cu 25 Gb, cost 39 mdl, ofertă valabilă până la 1 aprilie, circa 10 lei. Nu aveau cartelă decât de 80 dar am mers mai departe circa 3-4 kilometri la altă benzinărie unde am găsit.  

Drumurile naționale erau bune, cele secundare acceptabile, nu erau gropi, doar asfalt peticit. Singurul drum mai rău mi s-a părut cel de circa 3 kilometri ce duce la Mănăstirea Hâncu. În Moldova parcarea este gratuită și se face în parcări și pe străzi, în Chișinău am parcat în centru, pe o stradă laterală vizavi de Teatrul Național „M. Eminescu” , greu găseai un loc liber, am avut noroc.  

Intrări am plătit doar la Cricova la „Regatul Vinului” , str. Chișinăului 124, se face rezervare pe site cricova.md/ro, 400 mdl, circa 102 lei, de persoană fără degustare și la Complexul istorico – muzeal Orheiul Vechi, 50 mdl pentru mașină și două persoane.

 În documentarea mea am folosit visit.chisinau.md/obiective-turistice și moldova.travel/locuri-de-vizitat.

Prețurile mi s-au părut destul de apropiate de cele de la noi, la unele produse erau mai mici, dar nu diferență mare. Am cumpărat bomboane de la Magazinul Fabricii Bucuria, aflat chiar în centru, și ceva vinuri de la Cricova. O prietenă m-a rugat să îi aduc țigări, dar, Lilian, tânărul nostru amfitrion, ne-a spus că fiind sponsorizate de stat sunt ieftine dar nu putem trece decât cu două pachete de persoană și am renunțat.

Republica Transnistria

Am vizitat-o într-o zi, am fost să văd Tighina cunoscută și ca Bender cu Cetatea Tighina, apoi am mers la Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani și în final la Tiraspol. Nu puteam rata întâlnirea cu Lenin! despre care știam că se află acolo. Am crezut că este doar acolo în Transnistria dar uimire, aproape de granița cu Ucraina, la Briceni am mai găsit unul chiar în fața Primăriei, pe soclu și în mărime naturală, apare și pe googlemaps!!

Aproape de Tighina este punctul de trecere a frontierei. Se verifică pașapoartele, se dau două carduri de emigrare, gen chitanță ce se vor prezenta la întoarcere și se plătește vinieta de 90 mdl, doar cash, aveam bani din cei schimbați la graniță. În Transnistria am avut și euro pentru că nu se poate cumpăra nimic cu cardul, banul lor, rubla transnistreană nu este recunoscută de sistemul bancar. Schimbul a fost de 1 euro = 17,35 ruble transnistrene, cu aproximație 1 leu este 3,5 ruble.

Am putut folosi cartela moldcell la telefon până la Tighina, la Mănăstirea Noul Neamț și până la Tiraspol la Fabrica de Vin și Cognac „KVINT” , la magazinul lor de prezentare după care netul nu a mai funcționat. Făcusem documentare, nu puteam rata anumite obiective, aveam denumirile în limba rusă și ne-am descurcat cât de cât, nu am ratat nimic, sper să scriu despre ce am văzut acolo, voi pune și poze. Peste tot se vorbea limba rusă dar oamenii erau foarte cumsecade și săritori. Aproape de Tighina netul a început să meargă și am ajuns cu bine la Chișinău.

Prețurile la coniac sunt foarte bune, la jumătate de preț față de ce găsești la noi. Sunt cunoscuți și pentru Akvatir, una dintre cele mai mari crescătorii de sturioni din Europa. Caviarul de aici ajunge pe piețe aflate la zeci de mii de kilometri distanță. Nu am fost la fabrică, nu mai aveam timp, dar am văzut caviar în Magazinul Sheriff, este o adevărată industrie această firmă, ca să nu zic altceva, la intrare în Tiraspol pe stânga are numeroase clădiri. Nu am cumpărat, se păstrează la rece la -4 grade, cost foarte bun, 370 lei 100 grame de caviar Beluga.

Ucraina

Am trecut granița pe la punctul de frontieră Briceni - Rosoșani. La graniță am fost doar noi, punctul este comun. Am fost verificați zdravăn de ucranieni, am primit viză și ne-au spus că nu se plătește vinietă. Am întrebat vameșa moldoveană dacă găsim cartelă de Ucraina și ne-a spus să mergem pe drumul principal tot înainte până la benzinărie. După circa 39 kilometri am ajuns la UMAS OIL și la oameni drăguți ce ne-au explicat cum să ajungem la Hotin, nu aveau cartelă. După alți 10 kilometri am mers spre dreapta la Hotin și pe indicatoare cu Cetatea am ajuns în parcarea acesteia. Am plătit cu cardul, nu aveam bani ucranieni.  

Am cumpărat apoi din Hotin cartelă pentru telefon de 20 Gb, cost 34 lei. În Ucraina se plătește cu cardul, în Cernăuți am schimbat doar 100 lei. O grivnă este 0,11 lei sau mai simplu 1 leu = 9,09 uah (grivne). Lângă Piața Centrală, la casa de schimb, am schimbat 1 leu cu 8,60 grivne.  

Benzina variază de la 54 la 55 grivne, circa 6 lei litrul. Prețurile sunt mai mici decât la noi, la restaurant aproape la jumătate. Deși sunt în război, oamenii se comportau normal, puțini turiști. La unele obiective erau tineri soldați înarmați. Am vizitat Universitarea din Cernăuți cu grup și am fost singurii români pe acolo, la fel și la Hotin dar și la cele două biserici românești, Boian și Bănceni.

Am trecut vama pe la punctul de frontieră Siret deși eram foarte aproape de alt punct de frontieră mult mai liber Racovaț pentru că am dus până la Suceava un călugăr român ce era în vizită la Mănăstirea Bănceni și care ne-a rugat să-l luam și pe el până în țară. Am stat două ore la graniță, era agomerație, mașini multe, oameni ce treceau pe jos, dar nu ne-a verificat nimeni, doar au pus viza de ieșire pe pașapoarte.  

Drumurile în Ucraina erau acceptabile, nu aveau gropi, asfaltul era peticit, mai bune au fost în apropiere de Cernăuți și apoi de Siret.  

Concluzii

Mi-au plăcut foarte mult ținuturile românești de dincolo de hotare. Am văzut pământul arat și m-am minunat, atât de negru, atât de fertil, peste tot și în Republica Moldova și în Ucraina. Parcă la noi nu mai are aceeași culoare. Mi-a plăcut Chișinăul, modern, frumos, Basarabia merge cu pași repezi către vest. Mi-a plăcut Tiraspol, un oraș curat cu puține mașini pe străzi și cu troleibuze de epocă. Despre cetăți ce să mai spun, păzesc Nistrul cu străjnicie. Mănăstirile lor sunt deosebite, adevărate catedrale așezate în locuri de poveste. Cernăuți un oraș minunat, bine întreținut, cu străzi ce urcă și coboară, cu biserici frumoase, cu clădiri deosebite.

Mi-au plăcut oamenii, unii nevorbitori de limba română, gata să te ajute și să îți explice. În Tiraspol un localnic s-a urcat în mașina lui și ne-a condus până unde voiam să ajungem. În Cernăuți o tânără mămică cu fetița ei s-a întors din drum și ne-a condus până la restaurantul ce îl aveam scris în limba ucraineană. Sunt doar câteva exemple, nu a fost zi în care să nu interacționăm cu oamenii, toți amabili, binevoitori. Conducătorii auto erau înțelegători, prudenți, nu agresivi cum sunt ai noștri în trafic. Văzând mașina ne acordau prioritate, ne făceau loc să trecem și cam așa procedau și între ei. Și cu pietonii se purtau la fel.  

Am petrecut 8 zile plăcute, nu am avut niciun incident, parcă oamenii erau mai calmi, mai calzi și mai binevoitori. Am ratat cetatea Soroca pentru că se deschidea la început de aprilie. Am ajuns la Nistru de trei ori, acum când îmi aștern gândurile nu pot să nu mă gândesc la Ștefan cel Mare și Sfânt și la ținuturile lui moldave și bucovinene. Mergeți acolo și nu veți regreta!

---

VIZUALIZĂRI: 483 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI