Cazinoul – clădirea emblematică de la malul mării

TIPĂREȘTE

Cazinoul din Constanța, clădirea care nu lipsește din fotografiile estivale ale aproape tuturor turiștilor„, Mărgăritarul Mării Negre” a renăscut în 2025. Circa 210.000 de vizitatori au pășit anul trecut prin sălile somptuoase ale acestei clădiri-reper a orașului maritim.

Fără a planifica cu mult timp înainte, ci doar profitând de zilele libere de la început de an am ajuns pe faleza vechiului Tomis, loc spre care se îndreptau de fapt toți vizitatorii sosiți în Constanța. Afară soarele strălucea pe cer, au fost 16 grade cu plus în termometre.

Vedem Marea cu ale sale valuri înălțate de un vânt susținut, suntem chiar atinși de finele picături de apă sărată ce plutesc în aer, iar mai în față, maiestuos, se ridică Cazinoul. Scăldat de apele mării, luminat de soare și mângâiat de vânt, simbolul orașului Constanța – Cazinoul ni se înfățișează în haine noi, după 115 ani de la inaugurare.

Admirăm arhitectura exterioară în stil Art Noveau creată de arhitectul francez D. Renard, în detrimentul celei tradiționale românești propuse de arhitectul Petre Antonescu, la care s-a renunțat după începerea lucrărilor. Ajunși în fața celebrului „vitraliu în evantai” ne hotărâm să vizităm și interiorul, deși unii vizitatori care părăseau clădirea bombăneau nemulțumiți de ceea ce au văzut, comparativ cu prețul plătit. Remarcăm terasa fațadei sprijinită pe un portic larg, dar și partea superioară a clădirii, decorată cu elemente arhitecturale de forma navelor antice (rostrale), cu capete de berbec și ghirlande de alge marine.

Am intrat în clădire restaurată între 2020-2025, iar în holul de la intrare ne-am așezat la o mică coadă (de aceea este recomandat a achiziționa bilete online) și am plătit cash/card biletul în valoare de 53 lei/adult (detalii program și tarife găsiți aici: cazinoul.com). La biroul unde se vând bilete sunt disponibile spre achiziționare suveniruri personalizate. În acest hol sunt expuse lămpile unor faruri maritime însoțite de texte informative bilingve.

După verificarea biletelor ajungem în alt hol mare, loc de unde se despart direcțiile de vizitare: sălile de la parter, accesul spre etaj ori spre subsol; în acest hol se află o garderobă, iar la subsol toalete. Bradul de sărbători, simplu și elegant, însuflețește spațiul din apropierea scării monumentale. Marmura, stucaturile, feroneria, tâmplăriadin lemn, vitraliile, pardoseli din piatră, ornamente murale, candelabrele – toate elementele artistice au fost restaurate sau refăcute conform  cu originalul sau cu stilul arhitectural. Mulțimea de vizitatori se străduie să realizeze fotografii cât mai reușite pe scară și în balconul sub formă de scoică, între pilaștrii de marmură verzuie, lângă vitralii – este hărmălaie, se așteaptă pentru unghiul perfect, se bombăne... hi, hi.

Sala de bal și spectacole este impresionantă – vitraliul-scoică oferă lumină, candelabrele albe parcă sunt păsări în zbor, decorațiunile sub formă de corn al abundenței împodobesc colțurile sălii, alte elemente artistice decorează perfect pereții. Trecem pe sub cel de-al doilea vitraliu-scoică, cel din interior, care delimitează cele două mari săli: cea pentru evenimente cultural-artistice și cea care are ferestrele îndreptate spre mare. În cea de-a doua găsim expoziția „Cazinoul: Istoria unei Renașteri” care ilustrează prin schițe, fotografii, obiecte și fragmente de decorațiuni activitățile de restaurare.

La parter vizităm altă altă expoziție dedicată istoriei Cazinoului, personalităților și artiștilor care au frecventat această instituție. La subsol descoperim Muzeul imersiv, un spațiu al tehnologiilor moderne în care copiii și adulții se bucură de experiențe deosebite: conducerea unui submarin, felul în care suntem văzuți de anumite animale/păsări/pești, proiecții, ochelari VR, cum se formează valurile, adâncimile mării, scafandrii, ecosistemul Mării Negre.

Concluzii. Istoria Cazinoului e stufoasă, pornind de la fastul inaugurării (banchet cu 220 de meniuri organizat de Casa Capșa, serbări navale – curse de bărci și alte „distracțiuni marine” , foc de artificii, piesă de teatru susținută de compania lui Davila – comedia „Grigoire” ), trecând la spectacolele artistice susținute de trupe și artiști cunoscuți ai zonei, traversând epoca jocurilor de noroc și a scandalurilor generate de concesiunea acestor activități, transformându-se în spital de campanie în timpul războaielor, apoi reluându-și rolul cultural, turistic și de alimentație publică în epoca comunistă, până la starea de degradare de acum un deceniu.

În ciuda prețului oarecum piperat de vizitare, clădirea-simbol a atras în mai puțin de un an peste 200.000 de vizitatori. Cazinoul este deosebit și atrage ca un magnet: „Hai să vedem cum arată înăuntru” = superb! Deschiderea unei cafenele pe terasa dinspre mare consider că ar menține afluxul de turiști; de asemenea, cred că trebuie rezolvată problema Acvariului de vis-a-vis, adică redeschiderea lui ar fi de bun augur.

Călătorii frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 21 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI