Gustav Klimt la Peles

TIPĂREȘTE

Anul acesta lumea artelor a celebrat cu fast 150 ani de la naşterea genialului pictor austriac Gustav Klimt, liderul mişcării vieneze avangardiste Sezession de la începutul secolului trecut care a propus lumii o nouă formulă artistică, marcând începuturile modernismului. Secesiunea vieneză, asimilată cu mişcările artistice inovatoare ale vremii precum Jugendstil in Germania, Art Nouveau în Franţa ori Modernista din Barcelona lui Gaudi şi-a dorit desprinderea de ideile conservatoare şi reformarea artei după noi principii expresive, filozofia sa fiind căutarea adevărului despre fiinţa umană. Operele de maturitate ale lui Gustav Klimt au stârnit în lumea artistică deopotrivă critici vehemente şi aprecieri entuziaste... Celebrul tablou '' Sărutul'' aflat la Palatul Belvedere a devenit simbolul unei epoci şi al unei mişcări artistice reformatoare iar nu mai puţin celebrul ''Adela Bloch-Bauer'' a fost vândut la licitaţie în 2006 contra uriaşei sume de 135 milioane dolari unui miliadar american, pentru muzeul său particular din New York...

Muzeele vieneze sarbatoresc „Anul Klimt” întrecându-se în organizarea de expoziţii, Palatul Belvedere cu cea mai mare colecţie de tablouri Klimt din întreaga lume, Wien Museum cu cea mai mare colecţie de schiţe şi desene semnate Gustav Klimt, Theatermuseum, Muzeul Leopold, Muzeul Albertina au atras în anul aceasta iubitori de artă de pretutindeni. A fost redeschisă publicului Villa Klimt din Hietzig, o suburbie a Vienei, având amenajat la parter, reconstituit în cele mai mici amănunte, ultimul atelier de lucru al pictorului.

In Cladirea Sezession, sediul mişcării artistice vieneze, s-a amenajat o platformă care facilitează vizitatorilor observarea de aproape a faimoasei şi controversatei Frize Beethoven, care a stârnit un adevarat scandal în epocă, în fapt un omagiu adus celebrului compozitor şi simfoniilor sale. La Muzeul de Istoria Artei, iubitorii operei lui Klimt se pot afla pentru prima oară în faţa celor 13 picturi care decorează casa scarilor, la 20 metri înălţime, cu ajutorul unei platforme speciale care va fi menţinută şi după încheierea anului aniversar.

Unicul depozitar din Romania al creaţiei artistice a lui Gustav Klimt în cadrul Kunstlercompagnie, Muzeul Naţional Peleş, în ton cu evenimentele care au aniversat 150 ani de la naşterea lui Gustav Klimt, a organizat în perioada 15 septembrie-15 decembrie Expoziţia Aniversară Gustav Klimt şi Kunstlercompagnie. Expoziţia a oferit vizitatorilor ocazia de a admira de aproape lucrările executate la Peleş de Kunstlercompagnie- un atelier de pictură activ între anii 1879-1886, fondat de tânărul Gustav Klimt împreună cu fratele său mai mic, Ernst Klimt şi cu colegul lor, Franz Matsch.

În anul 1883 cei trei tineri artişti au primit din partea Regelui Carol I prima lor comandă de amploare pentru realizarea unor lucrări destinate decorării reşedinţei regale de vară de la Sinaia. Curajoasa si inspirata decizie a Regelui Carol I de a încredinţa decorarea castelului unor artişti aflaţi la început de carieră a deschis pentru Kunstlercompagnie drumul spre alte lucrări de anvergură. Am putea spune că ascensiunea lui Gustav Klimt, principalul autor al lucrărilor de la Peleş, a inceput la Sinaia...

După încheierea lucrărilor comandate de Carol I, Kunstlercompagnie a executat lucrările de decorare a numeroase edificii publice si private de pe tot cuprinsul Imperiului Austro Ungar şi din afara graniţelor lui, cum ar fi Palatul Împarătesei Sissi de lânga Viena (Hermesvilla), Burgtheater, Muzeul de Istoria Artei din Viena, Teatrul din Karlsbad (Karlovy-Vary), alte clădiri monumentale de pe Ringstrasse.

Revenind la Castelul Peleş, Kunstlercompagnie a pictat între anii 1883-1886 Galeria de strămoşi ai Regelui Carol I, a realizat decorarea Sălii de Teatru şi a plafonului Holului de Onoare şi a pictat tablouri reprezentând, aşa cum cerea moda vremii, copii după mari maeştri.

Portretele strămoşilor Regelui Carol I din dinastia Hohenzollern au fost amplasate în Casa Scării de Onoare pentru a evidenţia trecutul glorios şi vechimea familiei contale de Zollern apoi princiare Hohenzollern- cea mai veche dată menţionată pe un portret este 948- precum şi tradiţia militară şi politică neîntreruptă a Casei de Hohenzollern. Sursa de inspiraţie a tinerilor artişti pentru personajele medievale şi renascentiste care ne întâmpină la Peleş a fost un album cu gravuri aparţinând Regelui Carol I, vechi din secolul al XVI-lea care cuprinde portretele strămoşilor săi. Tablourile ce alcătuiesc Galeria de strămoşi de la Peleş nu reprezintă copii ale personajelor din gravuri ci creaţii originale.

Au fost pictate 9 tablouri în ulei pe pânză, între care patru pânze mobile şi cinci montate in Holul de Onoare. Fiecare tablou are înscris numele personajului pe care îl înfăţişează, poartă blazonele Zollern sau Hohenzollern dar şi pe ale soţiilor pentru a sublinia nobleţea familiei şi are înscris un an (probabil al morţii). Cinci dintre tablourile reprezentând strămoşii Regelui Carol I sunt pictate de Gustav Klimt şi patru de Franz Matsch.

Carol I şi-a creat la Peleş o pinacotecă privată care cuprinde galeria de tablouri vechi si galeria de copii ale unor lucrări celebre, destinate să imprime un aer fastuos reşedinţei regale. Copiile dupa mari maeştri au fost o modă la curţile regale ale secolului al XIX-lea, originalele fiind imposibil de procurat, aflându-se deja în cele mai vestite muzee ale lumii sau în colecţii particulare. Regele însuşi s-a ocupat de selecţia tablourilor ce urmau a fi copiate, preferinţa pentru şcoala veneţiană, spaniolă, germană şi olandeză fiind clară.

Copiile, realizate cu apobarea muzeelor care deţin tablourile originale, redau în cele mai mici detalii originalele, inclusiv petele si degradările. Fraţii Klimt şi Franz Matsch au realizat la Viena, după tablouri celebre expuse la Muzeul de Istoria Artei, mai multe copii, de dimensiuni reduse, în tehnica acuarelei. Copiile erau trimise în România, Regelui Carol I revenindu-i alegerea finală, artiştii realizând ulterior lucrările alese în ulei pe pânză. Pinacoteca de copii, alcătuită din numeroase lucrări reproduse de artişti români şi străini, cuprinde un tablou lucrat de Gustav Klimt, două tablouri ale lui Franz Matsch şi trei lucrări ale celui mai tânar membru al Kunstlercompagnie, Ernst Klimt.

Vizitatorii Peleşului sunt surprinşi de eleganţa Sălii de Teatru amenajată la iniţiativa Reginei Elisabeta, scriitoare şi protectoare a artelor. Mica Sală de Teatru, decorată in stil Ludovic al XVI-lea cuprinde 60 de locuri si loja regală şi a fost scena multor spectacole susţinute de cei mai renumiţi artişti ai vremii. Plafonul sălii este pictat de Franz Match, alegoria purtând numele Poetul si Poezia. Cercetatorii austrieci afirmă că muza ar avea trăsăturile Reginei Elisabeta a României. Autorul decoraţiei superioare (friza de 15 m lungime) este Gustav Klimt care a pictat pentru această încapere 8 panouri în ulei pe pânză groasă- tehnica folosită se numeşte Gobelintechnick-ansamblu denumit Muze, Măşti, Alegorii şi Embleme.

Castelul Peleş îl putem vizita numai în tururi organizate, însoţiţi de ghizi de specialitate. Cu aceasta ocazie aflăm multe date interesante despre acest muzeu şi despre istoria ţării noastre dar încăperile sunt vizitate în ritm alert, nu ai posibilitatea să zăboveşti mai mult într-o cameră sau în faţa superbelor opere de artă care completează frumuseţea castelului.

Tocmai de aceea mi se pare remarcabila iniţiativa de a organiza expoziţii temporare menite să dea posibilitatea iubitorilor de artă sa admire pe îndelete comorile nepreţuite ale Peleşului, aduse rând pe rând, din depozitele muzeului, din încăperi care nu sunt deschise publicului sau chiar tablouri, mobilier, argintarie şi multe alte obiecte de valoare expuse pemanent la Peleş si Pelişor dar cărora, în graba vizitei organizate nu le putem acorda atenţia pe care o merită.

In Anul Klimt, Muzeul Naţional Peleş s-a alăturat marilor muzee care s-au întrecut în organizarea de evenimente dedicate artistului care a deschis calea spre pictura modernă a lumii.

Peleşul şi-a propus să prezinte iubitorilor operei lui Klimt primele lucrări importante ale carierei acestuia, executate la comanda Regelui Romaniei, Carol I, începand cu anul 1883. Originalitatea expoziţiei constă în faptul că nu prezintă operele lui Gustav Klimt izolat, ci aşa cum au fost realizate la Peleş, în cadrul atelierului de pictură Kunstlercompagnie.

Vernisajul expoziţiei a avut loc la 15 septembrie 2012, in prezenţa ambasadorului Austriei şi a fost deschisă până la 15 decembrie. În luna noiembrie Peleşul a fost închis pentru lucrările anuale de conservare dar Expoziţia Klimt a rămas deschisă vizitatorilor. Pe 30 noiembrie am vrut să vizităm expoziţia, biletele se vindeau la casa de bilete de la Pelişor dar am avut surpriza să aflam că pe parcursul întregii zile sunt programate grupuri de turişti străini şi, prin urmare, am fost invitati politicos să revenim a doua zi. Aşa am făcut dar dacă am fi venit special pentru expoziţie şi n-am fi fost cazaţi în Sinaia? Cred că şi vizitatorii români, nu foarte mulţi în acea zi, puteau fi alăturaţi grupurilor de străini... Pentru noi poate a fost mai bine aşa pentru ca am cumpărat albumul expoziţiei, realizat în condiţii grafice de excepţie, la preţul de 13 lei- foarte mic ţinând cont de calitatea albumului- şi ne-am întors a doua zi cu lecţia învăţată, după ce l-am răsfoit cu toţii.

Pe 1 decembrie s-a redeschis Pelesul si a intrat Pelisorul in conservare. Am revenit si am cumparat bilete pentru Expozitia Klimt- 6 lei adultii, 1,5 lei elevii si studentii, 3 lei pensionarii, 15 lei taxa de fotografiat cu menţiunea că nu pot fi fotografiate cu bliţ dacât reproducerile după decoraţia Sălii de Teatru şi după portretele de strămoşi montate în Holul de Onoare al castelului.

Expoziţia a fost amenajată în patru încăperi de la parterul Peleşului, cu trecere dintr-una în alta, două dintre ele foarte mici, cred că ar fi meritat un spaţiu mult mai generos si luminos. În primele doua camere am admirat tablourile pictate de Gustav Klimt, Franz Matsch si Ernst Klimt care au putut fi aduse din interiorul Castelului Peleş (pânze mobile). La loc de cinste a fost expus Portretul Isabellei d'Este, copie dupa Tizian, pictat de Gustav Klimt. Franz Matsch a fost prezent în expoziţie cu două copii- Portret de bărbat după Rembrandt şi Portretul Mariannei de Austria după Velasquez. Fratele mai mic al lui Gustav Klimt, Ernst, foarte talentat dar dispărut din pacate la doar 28 ani, a pictat trei lucrări expuse in Galeria de copii. Două dintre tablouri sunt copii- Portretul Caterinei Comaro dupa Tizian şi Portretul unui tânar comandant de oşti dupa Anton van Dyck. Cel de al treilea tablou, Tizian şi Lavinia, este considerat de specialişti o lucrare parţial originală, inspirată, nu reprodusă în totalitate, după Autoportretul lui Tizian. De altfel, acest ultim tablou este semnat Ernst Klimt, în timp ce toate celelalte lucrări ce fac parte din Galeria de copii nu sunt semnate, dar au înscris pe verso numele celui care a realizat copia.

În expoziţie a fost prezent un singur tablou care nu aparţine Muzeului Naţional Peleş, Portret de bărbat semnat Ernst Klimt aflat in posesia unei persoane particulare din România care a ţinut să-şi păstreze anonimatul. Despre existenţa acestui tablou nu se ştia nimic, muzeul a fost contactat în momentul în care a fost anunţată organizarea unei expoziţii dedicate lui Gustav Klimt. Se ştie că artistul omagiat anul acesta nu şi-a pictat niciodată un autoportret. Cu uimire, am decoperit că tabloul lui Ernst Klimt este de fapt portetul fratelui sau mai mare, Gustav Klimt, trăsăturile genialului artist putând fi recunoscute cu uşurinţă.

Atmosfera fastuoasă, de epocă din sala în care au fost expuse tablourile din Galeria regală de copii a fost completata de celelalte obiecte prezentate: piese de mobiler din lemn masiv sculptat, splendide obiecte de argintărie (sfeşnice, fructiere, platouri). Mi-a placut bufetul din lemn de nuc, adevarată operă de arta, despre care am aflat că este păstrat într-o încăpere a Peleşului închisă pentru vizitatori.

In următoarea camera - mai mult un hol de trecere- am putut vedea patru tablouri mobile din Galeria strămoşilor Regelui Carol I, două dintre ele aparţinând lui Gustav Klimt şi două lui Franz Matsch. Alte trei tablouri reprezentând membrii ai dinastiei Hohenzollern au fost reproduse după lucrările lui Gustav Klimt care decoreaza Scara de Onoare a Castelului Peles şi nu au putut fi aduse în expoziţie. Aceste trei lucrări le-am privit de aproape în ultima incăpere vizitată, mai mult o nişă. Portretele strămoşilor Regelui Carol I au fost insoţite de arme străvechi din colecţia regala, moştenite de la înaintaşii familiei Hohenzollern.

Cea de-a treia încăpere a expoziţiei, cea mai spaţioasă, a fost destinată decoraţiei Sălii de Teatru, pentru prima oară reprodusă şi expusă în totalitate, doar în acest mod putând fi adusă aproape de privirea vizitatorilor. Alături de reproducerile celor opt panouri ale lui Gustav Klimt a fost expusă şi reproducerea după pictura plafonului Salii de Teatru executată de Franz Matsh. În această cameră am zăbovit cel mai mult, am admirat fara grabă exponatele, m-a încantat gingaşia şi expresivitatea personajelor alegorice. Primul personaj feminin al ansamblului, precum şi ultimul, se presupune a fi Ariadna care călăuzeşte pe cel intrat în Sala de Teatru prin lumea imaginară a artelor, cu complicitatea muzelor. Gustav Klimt a pictat muzele Thalia, Melpomene, Therpsichore şi Caliope, precum şi însemnele lui Dionisos şi Apollo. Lira este emblema lui Apollo, dirijorul corului muzelor, zeul luminii şi al artelor, Masca, flori si dublu aulos îl definesc pe Dionisos, simbolizând forţele primare, grotescul. Antagonismul între duritatea expresiei muzei tragediei, Melpomene şi seninătatea şi veselia Thaliei, muza comediei, între echilibrul lui Apollo şi orgiile lui Dionisos m-au dus cu gandul la universul sentimentelor umane. Veselie şi tragedie, echilibru si haos, şa fel ca în lumea in care trăim cu toţii...

Primavara, întruchipată de o fetiţă cu o cunună de laur în mână şi Vara reprezentată de o fetiţă cu un buchet de flori impresioneaza prin inocenţa atitudinii, prin trăsăturile suave, prin delicateţea tonurilor de culoare folosite.

Muzele Terpsichore şi Caliope este un panou de dimensiuni mari, conceput ca parte integrantă a alegoriei din Sala de Teatru. Friza s-a dovedit a fi mult mai mare decat spaţiul alocat şi a fost amplasată într-un apartament de oaspeţi de la etajul al II lea al castelului, unde este păstrată şi astăzi. În Sala de Teatru este inserata o copie parţială a acestei lucrări, realizată mai târziu, în 1904, de pictorul Franz Vodak.

Ansamblul Muze, Măşti, Alegorii si Embleme, pictat cu 16 ani înainte de 1900, prefigurează curentul Sezession. Prin culorile pale folosite, bogata ornamentaţie din fundal, atitudinea visătoare, vestimentaţia, senzualitatea personajelor feminine, Klimt începe să se distanţeze de maniera academistă a primelor sale lucrări. În Sala de Teatru de la Peleş avem deja pictura unei noi epoci, marcată de simboluri şi de o sensibilitate modernă.

Celelalte exponate care au însoţit Alegoria din Sala de Teatru au fost foarte bine alese: o statuie din marmură albă al carui autor nu este cunoscut dar care se pare ca ar fi fost sursa de inspiraţie a lui Gustav Klimt pentru Ariadna, o veioză originală Tiffany care a aparţinut Reginei Maria şi care este expusă permanent la Pelişor, o garnitură din bronz turnat cizelat lucrată la Viena, alte obiecte ce aparţin Artei 1900.

Mi-a plăcut Expoziţia Gustav Klimt şi Klunstercompagnie de la Peleş, am revenit şi în ziua următoare pentru minunatele personaje care decorează Sala de Teatru. Ocazia de a le admira de aproape este rară... Urmând exemplul altor muzee, ar fi interesant ca reproducerile după lucrările lui Gustav Klimt de la Castelul Peleş, realizate special pentru acest an aniversar, să fie menţinute într-o sală dedicată special celebrului artist. Legătura dintre Peleş şi Gustav Klimt ar fi permanent pusă în lumină şi ar fi un important punct de atracţie pentru turişti. Ar fi păcat ca aceste minunate reproduceri să fie închise într-un depozit al muzeului...

În anul în care Gustav Klimt a fost sărbătorit de toate muzeele care au în patrimoniu lucrări dar şi obiecte care au legătură cu viaţa şi creaţia sa, Muzeul Naţional Peleş a adus în prim plan opera de tinereţe a genialului pictor vienez, un eveniment de exceptie pentru România. S-a făcut, cred eu, mult prea puţină publicitate... Păcat că intrarea la expozitiile temporare de la Peleş pare a fi cumva pe uşa din dos, ca spaţiul este înghesuit, aşa o expoziţie merita lumină, strălucire... Toată luna noiembrie Expoziţia Klimt a fost inchisă sâmbăta si duminica, exact în zilele în care ar fi avut cei mai mulţi vizitatori. N-am inţeles nici de ce, în an aniversar, expoziţia dedicată lui Gustav Klimt a fost menţinută doar trei luni, a fost deja înlocuită cu"' Armonie si grandoare Arta italiana la Peles”. La Viena, expoziţiile aniversare Klimt continuă şi anul următor iar unele amenajări create special pentru acest eveniment vor deveni permanente!

Pentru că eu am fost acolo şi mi-a plăcut atât de mult încât personajele pictate de Gustav Klimt mi s-au întipărit în suflet pentru totdeauna, am vrut să vă povestesc şi dumneavoastra, sper ce nu v-am plictisit cu prea multe amanunte!

În apropierea Sărbătorilor vă doresc sănătate şi toate gândurile frumoase să vi se împlinească!

Un Craciun cu miros de brad si scorţişoară alături de cei pe care îi iubiti!

Cu drag,

Floria

---

VIZUALIZĂRI: 5321 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI