Acasă la Alexandre Dumas

TIPĂREȘTE

Fiind o admiratoare a lui Alexandre Dumas (1802‑1870), ale cărui romane (8 dintre ele) le-am citit cu încântare și cu sufletul la gură, am ținut să vizitez castelul Monte-Cristo de lângă Paris, casa memorială a scriitorului.

Am ajuns acolo din Paris cu linia A a trenului-metrou RER pâna la capăt la Saint Germain en Laye, apoi cu autobuzul 259 în direcția ’Nanterre-Papeteries’ cu care am călătorit 4 stații, pâna la stația L’Ermitage. De acolo se merge pe jos tot urcând pe o stradă circulată, apoi pe o alee, și se ajunge în 15 minute la o parcare (comună cu cea a unei clinici), pe teritoriul localității Port Marly.

Biletele de intrare ne-au costat 9 € de adult și 7 € pentru tinerii între 8 și 25 de ani (gratis pentru cei de sub 8 ani), plătite numerar, și îți deschid porțile parcului și ale castelului.

În anul 1844 Dumas i-a cerut arhitectului Hippolyte Durand să-i amenajeze o grădină englezească, un castel cu turn gotic (numit château d’If) și un alt castel mai mare în stil renascentist (Monte-Cristo). Rezultatul este uimitor și destul de extravagant. Ne-am plimbat prin parc, care nu este imens (9 hectare), dar oferă surprize pe un teren accidentat și o atmosferă romantică (grotă, pârâu, fântâna dragonului, ochi de apă rotund). Sculptori moderni au donat operele lor asociației care se îngrijește de aceste locuri. Nu pot să zic că mi-au plăcut și ceva îmi spune că nici Alexandre Dumas nu le-ar fi apreciat.

Castelul If aduce oarecum cu Pelișorul din Sinaia. În el își avea Dumas biroul, care se poate vedea prin geam. Fațada este ornamentată cu basoreliefuri reprezenând personaje ale cărților sale. Titlurile operelor lui literare apar pe ziduri. M-a intrigat numele unui roman, de care nu auzisem pâna atunci: « Le château d’Eppstein ». Se pare că este un roman reușit, în stil gotic, cu o poveste sumbră (!) Noroc că este vorba despre un castel și nu despre o insulă...

Castelul Monte-Cristo se vede ceva mai jos, un adevărat giuvaier alb, cu două etaje și turle elegante. Chiar la intrare vă întâmpină silueta masivă cu părul vâlvoi a amfitrionului, de fapt o reproducere din carton de mărime naturală. După chip, era un om simpatic, deschis la minte. Cum ar fi putut fi altfel?

Se vizitează sălile în care Dumas, generos și petrecăreț, își primea oaspeții la banchete, la care uneori gătea chiar el. A scris de altfel un dicționar culinar. Poate că această prea mare larghețe a făcut ca în anul 1848 Alexandre Dumas să fie ruinat și nevoit să renunțe la proprietate, vândută la licitație (de fapt cauzele au fost multiple: consecințele revoluției de la 1848, falimentul teatrului unde i se jucau piesele, obligația de a plăti o pensiune alimentară fostei soții, Ida...). Totuși, prin binevoința noilor cumpărători, a mai locuit aici pâna în 1851, după care a ales să se exileze în Belgia.

Pereții castelului muzeu sunt tapisate cu fotografii, gravuri și caricaturi de epocă, datorită cărora aflăm diverse lucruri interesante despre părinții autorului (mama Marie-Louise Dumas născută Labouret și tatăl, Thomas Alexandre Davy de La Pailleterie, general mulatru, fiul unui nobil normand și al unei sclave din Haiti, Marie-Cessette), despre femeile care au contat pentru el (a fost un Don Juan), descendenți (cel mai cunoscut fiind Alexandre Dumas fiu, autorul piesei ’Dama cu camelii’), călătoriile în Spania, Africa de Nord și Rusia, opera teatrală și romanele bineînțeles... O vitrină prezintă romane ale sale traduse în diferite limbi, inclusiv o ediție româneasca a celor trei Mușchetari.

Mi-au plăcut îndeosebi două gravuri care reprezintă scriitorul înconjurat de personajele născute din imaginația lui: regi, regine, cardinali, mușchetari, bufoni, călăi, briganzi, prizonieri...

Mai multe caricaturi îi exagerează trăsăturile de tip african moștenite de la bunica paternă.

Etajul 2 al castelului Monte-Cristo adăpostea o expoziție dedicată istoricului academician Alain Decaux, mare admirator al lui Dumas, care a ținut un discurs la ceremonia din 2002, atunci când scriitorul a fost transferat la Panteonul din Paris, un mausoleu al marilor personalități franceze.

Deși am vizitat castelul într-o miercuri, era destul de multă lume, probabil și datorită unei recente versiuni a Contelui de Monte Cristo la cinema, cu actorii Pierre Niney și Anamaria Vartolomei (născută la Bacău), în care unele replici sunt pronunțate în limba româna.

Înainte să ne îndreptăm spre stația de autobuz, am făcut o oprire la buticul muzeului, unde găseai idei de cadouri, miere locală și opere semnate de Alexandre Dumas. Nu puteam să plec fără să cumpăr o carte. După ezitări, am achiziționat un volum de nuvele, ’Cele 1001 de fantome’ precedate de ’Femeia cu colierul de catifea’. Și ce credeți? O serie de nuvele din această carte se petrec în România, după descriere, aș zice eu, în județul Neamț!

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 21 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI