Dragasani - Domeniul Dragasi

TIPĂREȘTE

Cativa ani mi-am dorit sa merg la Dragasani. Dragasani este un oras mic din sudul judetului Valcea. Oras cu traditie viticola, oras plictisitor de campie cum ar zice unii. Pentru mine Dragasani era orasul in care ma visam eu oaspete. Undeva la un conac asezat pe dealurile ce marginesc orasul. Asa am gasit Domeniul Dragasi.  O unitate de cazare ce pune la dispozitia vizitatorilor un conac cu 5 camere.

Da, Amsterdam a fost orasul meu preferat pana acum cateva saptamani (acum este pe locul urmator dupa Praga) si am stat intr-un hostel foarte misto. Si cazarea din Eindhoven mi-a placut foarte mult - un hotel de 3* + in care m-am simtit incredibil. La fel de buna a fost si cazarea din Praga iar de cele alese de fiecare data la Sibiu nu mai spun. Insa Dragasani si aceasta locatie - Domeniul Dragasi - a intrecut orice vis pe care il aveam.  

Dorindu-mi mult sa lucrez la o agentie de turism dar si sa ajung la Dragasani, faptul ca am gasit un job in domeniul preferat si prima cazare platita din salariul meu de agent de turism a fost cea de la Dragasani, a reprezentat mai mult decat implinirea unui vis. Apoi cu toate ca poate exista multe orase mai frumoase, dealurile din jurul orasului iti taie rasuflarea. Mai ales daca iti place Oltul si vita de vie. :) Caci le ai pe amandoua.  

Am ajuns acolo vara trecuta, in ultimul weekend din iunie. Iar eu am ocupat o camera din cele 5 ale conacului - fiind singura dintre cele 5 ocupata in acel weekend. Am alergat printre vita de vie, am tipat, am ras, am ascultat muzica, m-am schimbat in 100 de haine pentru a face poze, m-am invartit si m-am simtit cea mai norocoasa din lume. Am avut parte de cele mai frumoase momente si de cele mai frumoase poze. Cam 2000 in 30 de ore. :)  

Iar seara, obosita, dupa ce dimineata plecasem din Bucuresti pe o ploaie torentiala, dupa toata tzopaiala si plimbarea prin oras si pe dealurile Dragasaniului am intrat sa fac baie. Am iesit din baie infasurata intr-un prosop imens, am mers in holul conacului de unde, dintr-o lada de zeste olteneasca am luat un pled si am iesit pe prispa simtindu-mi pielea avand acel miros fresh. M-am gandit la... multe. Stiam ca in fata mea, pe suprafete mari, in intuneric este vita de vie. Iar la km distanta, acolo, in departare, in lumina Lunii Oltul isi continua drumul spre sud. A fost un moment foarte emotionant.

Cat priveste a doua zi dimineata, am incercat sa ma trezesc cat mai devreme. Cand inca era intuneric. Am iesit din nou pe veranda ascultand muzica, gandindu-ma undeva departe iar rasaritul a adus, de asta data imaginea apei in fata ochilor mei. A apei mele preferate. A Oltului.  

La acea data eu am platit 350 ron/noapte. Ulterior, in 2018 am inteles ca pentru weekenduri inchiriaza minim 2 nopti si doar daca doresti sa te bucuri de intreaga capacitate a conacului. Si inteleg perfect. A nu iti face o campanie de promovare si a avea cand si cand o camera sau 2 ocupate/weekend presupune o munca ce nu te ajuta sa scoti investitia.

In plus la sfarsitul lui 2017, inceputul lui 2018 locatia a trecut prin modificari si renovari.

Ideea este ca, pentru un grup mai mare de prieteni ce ar putea sa inchirieze minim 2 nopti locatia se merita din plin.

De asemenea la aceasta locatie se pot lua mesele, in regim de mic dejun, demipensiune sau pensiune completa.

---

VIZUALIZĂRI: 719 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI