GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
O ctitorie ștefaniană mai puțin vizitată – Biserica Pătrăuți
Dulcele plai bucovinean ascunde o salbă de comori neprețuite, repere ale culturii și civilizației românești. Majoritatea vizitatorilor aflați pe urma mănăstirilor bucovinene pictate nu ajung și la Pătrăuți, un sat linear aflat între Dealurile Sucevei, la doar 12 km distanță de centrul orașului Suceava.
Deși călătoria pe acele meleaguri s-a desfășurat cu ceva timp în urmă, în anul 2008, totuși o să vă scriu câteva cuvinte despre o frumoasă biserică, monument UNESCO, întrucât nu am găsit pe AmFostAcolo decât un articol succint despre această destinație. După ce am vizitat Mănăstirea Dragomirna, superbă dovadă a artei medievale românești, am revenit în celebrul drum european E 85 și îndreptându-ne spre Rădăuți am observat repede indicatorul spre stânga către Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți; distanța între cele două monumente reprezentative ale stilului arhitectural moldovenesc este de doar circa 15 km.
Drumul comunal până la ansamblul religios este asfaltat, în spatele complexului, după o curbă la dreapta este amenajată o parcare. Peste drum de biserica ștefaniană s-a construit un paraclis din lemn în anul 2004, având hramul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, cu scopul protejării monumentului UNESCO. Lângă acest paraclis se află Casa parohială muzeu – Casa preotului bucovinean – clădirea a fost construită la începutul secolului al XIX-lea cu destinația „casă parohială” și a găzduit multe nume sonore ale culturii românești. Azi aici se află un muzeu interesant pe care nu l-am vizitat la vremea respectivă, deși pe clădire era inscripționată titulatura de „muzeu” – prilej de a reveni cândva pe acolo.
Mergem pe lângă gardul-zid de piatră, urcăm câteva trepte, trecem de poarta de lemn țintuită și pătrundem în curtea lăcașului de cult. O alee pietruită, străjuită de flori, ne îndrumă pașii către biserica cu vii picturi exterioare, amplasată în mijlocul unei întinderi de iarbă deasă.
Nicolae Iorga descrie într-un limbaj moldovenesc autentic micuța biserica: … Ne ducem singuri spre biserică, spre bisericuța, care se înfățișează cinchită ca o buhnă amorțită de lumină, cu streșina-i mare, ca un coperiș de pene negre, cu păreții galbeni, cu turnulețul țuguiat, în care fereștile fac ca niște ochi de pândă și muchea dintre ele ca un clonț răpăreț. Două rânduri în cea mai măiastră scrisoare slavonă spun numele lui Ștefan cel Mare și leatul de 1487. Un pronaos și un naos întunecate, umede. Cu făclie în vârful bățului vedem în dreapta, lângă strane, desfășurarea ctitorilor: doamna frumoasă, Maria fiica frumosului Radu, în veșminte de aur, ține mânile asupra a două domnițe, cu cosițele strânse de cercuri aurite, bătute cu boabe de mărgăritar. Lângă fiul său Alexandru, înalt, frumos, încununat și înveșmântat ca și dânsul – Ștefan, cu fața rotundă, mustața supțire, ochii mari, ține în mâni prinosul bisericii. (Priveliști din țară, Editura pentru turism, 1974)
Într-adevăr forma arhitectonică a bisericii e interesantă, un portal în stil gotic facilitează intrarea deasupra căreia tronează cele două rânduri ale pisaniei în limba slavonă. Pictura exterioară de pe această fațadă încă luminează prin culorile sale, deși e parțial ștearsă – cea mai bine păstrată parte se află la adăpostul streașinii. Scena „Judecății de Apoi” de la Pătrăuți este considerată cea mai veche pictură religioasă exterioară din Moldova. Am pășit cu grijă în interior – cea mai mare parte a spațiului era ocupat de schele: biserica se afla pe atunci în plin proces de restaurare a picturii. Am putut totuși privi și fotografia câteva elemente de pictură interioară importante pentru istoria românească. Este vorba de tabloul votiv ce înfățișează pe Ștefan cel Mare și familia sa, la 1487 – anul ctitoririi. A doua scenă importantă este Cavalcada Sf. Cruci – pictură unică în iconografia creștină. Scena reprezintă aflarea Sfintei Cruci de către împăratul Constantin cel Mare, asimilată de unii cercetători și cu luptele duse de Ștefan cel Mare pentru apărarea creștinismului în fața pericolului otoman.
Biserica de la Pătrăuți, deși e cea mai mică ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a făcut parte dintr-un ansamblu religios mai amplu, fiind de fapt singura mănăstire de măicuțe ridicată de domnul moldovean. Scopul era, de fapt, spun istoricii, de a fi un fel de „spital” pentru oștenii răniți în timpul luptelor din jurul cetății Sucevei.
În curte am admirat din nou biserica, turla în stil moldovenesc, dar și ancadramentele ferestrelor în stil gotic. În acel moment a apărut un bărbat puțin „aghezmuit”, cred că era un fel de îngrijitor ori clopotar la biserică. S-a oferit să ne descuie clopotnița de lemn pentru a urca să vedem clopotele. Urcăm la etajul construcției datată 1725 pentru a admira clopotele de peste 150 de ani vechime. Pentru a ne demonstra claritatea sunetului bărbatul izbește cu putere limba unui clopot de marginea de bronz – sunetul se propagă prin toată ființa noastră persistând mult timp în urechi. Atunci înțelegi de ce anumite clopote sunt renumite pentru „puterea” lor de a alunga furtunile ori ploile cu grindină.
În urma documentării, să recapitulăm superlativele acestui obiectiv turistico-religios sucevean:
• Cea mai veche biserică ctitorită de Ștefan cel Mare păstrată;
• Cea mai veche biserică ortodoxă monument Unesco din țara noastră;
• Unica mănăstire de maici ridicată de cunoscutul domn al Moldovei;
• Unicitatea „galbenului de Pătrăuți” și a scenei „Cavalcada Sf. Cruci”;
• Cea mai veche biserică păstrată construită în stil moldovenesc;
• Lăcașul de cult cu cea mai veche pictură exterioară din Moldova.
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți este un monument de importanță deosebită pentru arta, cultura și istoria românească. Dacă aveți drum prin acea zonă a țării ori vă aflați într-un circuit de vizitare a mănăstirilor bucovinene sau după ce vizitați Dragomirna puteți să vă abateți câțiva kilometri și până la Pătrăuți – vă veți îmbogăți amintirile cu imagini frumoase.
Trimis de tata123 🔱 in 15.02.16 09:50:26
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SUCEAVA.
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 47.72992610 N, 26.19304670 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Am onoarea acordarii superbonusului pentru un super articol insotit de poze pe masura, felicitari
@All: Pentru cei care și-au planificat o călătorie pe la mănăstirile din Bucovina vă anunț că biserica ștefaniană din Pătrăuți se află în proces de restaurare. Dacă în 2008 se lucra la curățarea/restaurarea picturii valoroase (operațiune care a durat câțiva ani), acum se desfășoară lucrări la acoperiș și în interiorul lăcașului de cult - totuși biserica se poate vizita.
Informații succinte aici: monitorulsv.ro/Local/2019 ... m-de-restaurare.
Călătorii frumoase!
@tata123: Un alt superlativ al bisericii: conține cea mai veche imagine a lui Ștefan. Deși, nu chiar din 1487: tabloul votiv a fost repictat pe la 1498, după moartea lui Alexăndrel, fiul cel mare al domnului:
biserica.patrauti.ro/bise ... interioara.html
Și reprezentatea voievodului este fără barbă! Cea mai importantă statuie a lui Ștefan, cea din fața Palatului Culturii din Iași, ne înfățișează un bărbos. Controversa din jurul statuii, aici:
@gpopa: Mulțumesc pentru vizită și importanta completare a superlativelor oferite de Biserica Pătrăuți. Lăcașul este ca o mică bijuterie, o floare care concentrează acele superlative - aș vrea să o revăd după restaurare.
Interesantă și controversa din jurul statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare din Iași. Am mai citit câte ceva de-a lungul timpului. La inaugurarea statuii, 5 iunie 1883, a participat chiar regele Carol I care sosea la Iași în prima sa vizită ca Rege al României (adxenopol.academiaromana- ... 6/xeno_06_9.pdf).
Numai bine!
@tata123: Da, faptul că regele a participat la dezvelirea statuii a fost un eveniment. Că nu ajungea prea des în a doua sa capitală... Cred că, după, a mai fost o singură dată, la resfințirea Mitropoliei, unde e al doilea ctitor.
Sunt multe multe povești legate de acel eveniment. Mai puțin cunoscută: Eminescu a scris "Doina" pentru a o citi in timpul ceremoniei. Din motive neclare (se pare că a suferit chiar în acea zi prima criză dintre cele care au anunțat boala ce a venit peste 6 luni), nu a mai partipat la festivități. Motiv pentru dezvoltarea unei întregi teorii a conspirației privindu-l pe poet.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2023 Pătrăuţi, cea mai veche mănăstire ctitorită de Stefan cel Mare — scris în 12.01.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Biserica din Pătrăuţi - un monument aproape uitat — scris în 20.10.18 de marimag din PIATRA-NEAMţ - RECOMANDĂ
- Sep.2010 Manastirea Patrauti [Pătrăuți] — scris în 27.09.10 de cristi82d din CAMPINA - RECOMANDĂ