Despre hotel Mediteran din Ulcinj s-au scris pe Afa în perioada 2010-2012 5 reviewuri: două catastrofale, două în care s-a scris mai puţin despre hotel şi mai mult despre localitate şi unul echilibrat. În toate se vorbea de aşezarea clădirilor în pantă şi necesitatea urcării şi coborârii mai multor trepte obositoare. Aceiaşi observaţie am găsit-o şi în comentariile turiştilor care au postat pe saiturile de specialitate. Citisem reviewurile înainte de a-mi alege [...] — citește

Nu am gasit foarte multe review-uri despre aceasta locatie, insa laudat fiind litoralul lor de multi conationali... mi-am spus ca daca n-o fi bine acolo, ne putem deplasa cu masina in alte locatii. Concluzia: a fost o vacanta semi-DISGRATIOASA. Statiunea este cea mai JALNICA in care am ajuns: - locatia - mizera, locuitori si turisti din clasa 'de jos', nu ai NIMIC ce vedea acolo ==> intr-un cuvant, e GROTESC (fiecare a construit ce si cum a vrut, fiecare face ce vrea, orasul vechi... e [...] — citește

Dupa obositorul drum de doua zile (despre care am scris deja aici) iata-ne ajunsi la hotel. Hotelul avea sa ne gazduiasca pentru urmatoarele 7 nopti, fiindu-ne “sediul” pentru partea muntenegreana a circuitului nostru. Sosirea a fost in jurul orei 22, asa ca ghidul ne-a rugat sa nu ne dam jos bagajele din autocar, ci sa mergem direct la masa, pentru ca cei de la hotel au fost intelegatori si au asteptat dupa noi pana la aceasta ora pentru a ne servi cina. Abia dupa aia, pe la 22:30, au [...] — citește

Dupa o zi turistica plina, in care ne-am incarcat sufletul de frumuseti montane si am dat un scurt rond in Podgorica, capitala Muntenegrului, iata-ne asadar pe seara, in jurul orelor 20.30 ajunsi la hotelul Mediteran din Ulcinj. Aici aveam sa petrecem sejurul nostru de 7 zile incantatoare pe coasta Marii Adriatice. Drumul pana acolo a fost unul minunat. Am vazut multe orasele-statiuni ce tot au aparut dupa fiecare colt al peisajului deja atat de incantator cu care Muntenegru deja ma [...] — citește

Am ajuns in Ulcinj (Ulqin in albaneza) pe la miezul noptii, dupa doua zile de drum cu peripetii. Autocarul nostru care avusese si vremuri mai bune s-a defectat la cativa kilometri de la intrarea in Serbia. Primul obiectiv al excursiei noastre, orasul Belgrad, a fost vizitat in smucituri de ambreiaj. Autocarul facea niste miscari atat de ciudate incat pietonii ne priveau uimiti gandindu-se ca noi romanii am inventat un nou mijloc de distractie. Am ajuns cu chiu cu vai la locul de cazare [...] — citește