Playa Golf Hotel in Mallorca – insula “ametitoare” din Baleare

TIPĂREȘTE

Titlul e departe de a exprima realitatea de pe insula dar…n-am gasit alta “rima”

Am decolat marti dimineata si am aterizat dupa 2 ore si ½ pe la pranz, dintr-un Boeing nu stiu cat, nu le retin, in insula numita La Isla de Las Mil Caras (insula cu o mie de fetze) intr-un peisaj care, in afara de cativa palmieri, nu parea promitator. Hotelul nostru, Playa Golf se gasea intr-o statiune numita Playa de Palma sau Platja de Palma in limba Mallorquin, un dialect catalan la distanta de 15 – 20 km de capitala Palma de Mallorca.

Ne-am urcat intr-un autocar luxos al agentiei partenere si asa a inceput, poate, una din cele mai palpitante excursii ale mele. Pt. prima data am plecat fara sa ma gandesc cum va fi hotelul, camera, unde va avea vedere (nu platisem suplimentul destul de mare ca sa vedem marea din camera).

Am citit unele pareri pe forum, nu pe acesta neaparat, cum ca cei de la receptiile hotelurilor din insula nu vorbesc engleza, cunosc numai catalana si discuta cu turistii doar in germana. Total Gresit!

Am fost intampinati intr-o engleza perfecta, ni s-a explicat programul meselor si cum la cina, barbatii nu au voie in pantaloni scurti si ne-au fost date cheile de la camere. Ne-am dus bagajele pana sus (am avut etajul 6) am deschis usa camerei 628 (desi hotelul fusese renovat de curand, cheile nu fusesera inlocuite cu cartele) …am intrat in camera, convinsa fiind ca daca nu m-am concentrat suficient nu va fi cine stie ce dar Surpriza, a fost camera cu cea mai tare priveliste pe care am avut-o vreodata, exceptand-o pe cea de la hotel Royal Maris din Marmaris pt. care, insa platisem turcului “supliment” la greu.

Seara cand am coborat la cina, eleganti dar cu ochii cam scosi de nesomn, nu dormisem nici cu o noapte inainte, am fost intampinati de o gazda care ne-a primit intr-un amestec de Buenas tardes, Hello, How are you? de nu am mai avut cuvinte.

Mai tarziu am aflat ca era din Rusia, sosit de 3 luni si vorbea spaniola, italiana, germana, engleza si evident rusa.

Ochii lui bleu-gri mi-au tinut companie timp de 2 saptamani si daca voi posta poze cu tot ce-i in luna si-n stele, pe el imi voi rezerva dreptul sa-l pastrez numai pt. mine…

Mancarea era de toate felurile, pt. toate gusturile incepand de la vestita paella pana la inghetata de diverse sortimente, etc. gratarul se facea atunci pe loc cu diverse fripturi, frigarui, peste…

Nu va voi plictisi cu prea multe amanunte despre felurile de mancare nici de la micul dejun, cei care ati ajuns in Spania, in orice zona (sau ati auzit) stiti ca se mananca f. bine chiar si acum dupa ce au fost atinsi si ei de criza. Un amanunt care pe mine m-a uimit este ca dimineata era sampanie la discretie…

Hotelul este situat central, cu vedere la mare frontala, laterala si spre statiune. Camerele cu vedere la mare desi erau aproape de faleza erau mai putin galagioase decat cele din spatele hotelului care dadeau in strada principala a statiunii unde n-ar fi fost nicio problema ca circulau autobuze, masini, etc. dar era un urias club de unde se auzea muzica incepand de pe la 7 seara pana aproape de zorii zilei... Eu, dimineata, spuneam in gluma ca n-am putut visa pt. ca “marsaluiam” toata noaptea.

Jur-imprejur erau baruri, terase si discoteci de unde se auzeau toate melodiile posibile in afara de muzica latino care mie mi s-ar fi parut normal sa razbata prin toti porii statiunii. in privinta asta am suferit pt. ca asta ascultam si pe la noi, in foarte putine locuri, in special la terasele hotelurilor mai luxoase, seara, se auzea Julio Iglesias si el, bruiat de unii cantareti, rasariti ad-hoc, cu chitare si care banuiesc eu ca erau conationali de-ai nostrii. mai erau si cateva persoane, in special nemti care pacaliti fiind la alba-neagra de romanii inventivi, scoteau banii la greu. politia era peste tot dar n-am vazut-o intervenind.

Nemtii cumparau galeti din supermercado, gata pregatite cu sticle de bautura si pungi de gheata, varsau continutul lor direct in galeata si sorbeau toti, la gramada cu paie uriase si colorate incepand cu ora 11 a. m. (cand apareau cu ochii rosii si impleticiti pe plaja) pana seara, apoi intrau in discoteci, dansau in jurul meselor, cantau dar nu se luau decat de fetele care …erau pregatite si dormice de ei.

m-am trezit intr-o dimineata pe la 6, era intuneric bezna, hotarata sa pozez rasaritul soarelui. Unii se retrageau spre nu-stiu-unde, altii adormisera pe plaja, politie peste tot si eu, probabil singura persoana lucida dar nu suficient de treaza, convinsa fiind ca soarele rasare INTOTDEAUNA din mare. E adevarat ca am nimerit o dimineata innorata, asta e tot timpul norocul meu dar nu m-am asteptat sa rasara din spatele meu… ha, ha.

Normal ca insula fiind inconjurata de Marea Mediterana, noi ne aflam la vest pt. ca am prins totusi apusuri de soare splendide.

In toata statiunea era o “Dolce Farniente”, toata lumea, eh, in fine cu mici exceptii, se “ametea” de dimineata pana seara, hotarata parca sa uite de grijile si necazurile de acasa, de problemele de la servici si de neimplinirile in dragoste.

Piscina n-am vizitat-o decat seara pt. a o poza, in rest era destul de aglomerata desi de la hotel se trecea strada si gata erai cu picioarele pe nisip si ce nisip, f. f. f. fin iar apa extrem de curata si calda. De pe plaja se zareau decoland si aterizand avioanele “Berlin” ale nemtilor si “ Thomas Cook” ale englezilor. Erau zile cand asta se petrecea incontinuu, nici nu dispareau bine la orizont si aparea altul. N-apucam sa numar pana la zece.

hotel Taurus Park care ar fi fost o a doua optiune a mea era destul de departe de plaja (desi in pliante este prezentat la 500 m dar destul de intortocheati) si zau, daca la pranz iti venea sa strabati atata drum. stiti cum se spune: “mai lunga-mi pare calea acum la intors acasa”.

Autobuzele se puteau lua din fata hotelului deci nu de pe faleza si erau nr. 21 care mergea la aeroport, 15 si 25 care te duceau in capitala, 25 mai repede deoarece o lua direct pe autostrada iar 15 prin statiuni.

mai sunt multe de spus dar nu vreau sa ma lungesc prea mult. am mai fost in 2 excursii optionale si am vazut un spectacol de flamenco INCENDIAR cu opera “Carmen” de Bizet dar despre toate astea cred ca voi scrie separat.

In concluzie, “Enjoy SAN MIGUEL” berea lor de baza, enjoy MALLORCA - the island breeze... this is where I long to be... si bucurati-va de viata pentru ca acolo numai asta conteaza…

E o melodie care reda perfect tot ce am spus si n-am spus... si pe care mi-as fi dorit s-o ascult acolo tot timpul asa ca rog sa fie atasata la inceputul review-ului

http://www.youtube.com/watch?v=YM786DouuP4

---

VIZUALIZĂRI: 7027 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI