GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TRANSALPINA - sau mai mult TRANS
TIPĂREȘTEPartea II - Intoarcerea
Plecasem destul de devreme din Polovragi, aveam drum frumos de facut si aveam de stat cateva ore si la Sibiu la povesti cu matusile. Am trecut prin Novaci si am inceput sa urcam catre Ranca. Bineinteles, dupa Baia de Fier, soseaua blocata, masini de Politie, lume. RALIUL.
Politistul, cu zambetul pe buze ne spune ca trebuie sa asteptam pana la ora 17 sa putem trece. Era 8 jumatate.
Stiu de la tata ca nu e bine sa stresezi soferul. Omul care sta la volan trebuie lasat in pace indiferent cate ai de pus pe oasele lui. In mainile lui se afla siguranta si viata celorlalti. Ce efort am depus atunci sa nu zic nimic soferului nostru care trebuia sa se ocupe de traseu, sa se asigure ca putem trece linistiti sa vedem locurile acelea minunate. El saracul tot intorcea si dadea ture politistului doar doar… Degeaba. Singura varianta de a ajunge la Sibiu era inapoi in Novaci-Targu Jiu –Petrosani-Obarsia Lotrului-Dobra-Jina-Saliste –Sibiu. Adica un ocol de cateva ore bune pe un drum despre care auzisem ca este incredibil de frumos dar ca nu-i usor deloc. Si peste toate astea nemernicul de GPS nu stia nimic de Transalpina.
Am hotarat in consiliul de familie de pe marginea drumului sa mergem la Sibiu chiar si asa. Era interesant si acolo, sa vezi fetele bietilor oameni intorsi brusc din drum si derutati. Ne-am intors in Novaci unde… ooof… tot centrul era blocat de un targ. Am inaintat cu greu pierzand cred aproape o ora printre oi, vaci, porci, cai, porumbei, gaini, haine vechi, masini cu grau si porumb, carute.
Drumul pe Valea Jiului a fost ceva nou pentru fiul meu care nu-l vazuse niciodata iar mie mi-a trezit amintiri cu ai mei si Trabantul copilariei. Am oprit in Targu Jiu cateva minute si am plecat mai departe catre Petrosani. De aici, dupa ce GPS-ul ne-a ametit pe niste stradute laturalnice si am intrat intr-o parcare dintre blocuri de mai multe ori (nu, nu trebuie stresat soferul!) am plecat catre Obarsia Lotrului. Un drum ingust, pe malul apei cu stanci de o parte si de alta a soselei pe care cu greu treceau doua masini. Asfaltul avea alternativ portiuni bune si portiuni foarte proaste cu gropi si denivelari. Era aproape pustiu, GPS-ul devenise inutil si semnalul de la telefoane incepuse sa dispara. Am apucat sa sun matusile sa le spun sa scoata friptura si prajitura din cuptor ca am fost nevoiti sa ocolim si intarziem… vreo doua ore. Soferul ma privea trist… Doua ore? Vrei sa nu le sperii? Tu stii cat mai avem de mers?
Mama tacuse pe bancheta din spate (se intampla rar...). Zicea doar din cand in cand… ”ce peisaje frumoase mama, dar de ce nu e nimeni pe sosea?”…
Nu aveam nici o harta, GPS-ul atarna neputincios de parbriz si nu era nici tipenie de om sa putem intreba daca suntem pe drumul bun. Soferul se inveselea cand mai vedea cate o masina si ne intreba daca ne place Transalpina. Ni se infundau urechile si priveam la bordul masinii cat de repede crestea altitudinea cand urcam prin pante si curbe stranse. De la Obarsia Lotrului drumul s-a mai animat. Toti erau cam nedumeriti, drumurile erau in lucru pe kilometri intregi, nu era nici un indicator si nici semnal la telefonul mobil.
Stiam ca pe acolo se ajunge catre Sebes, pe valea Sebesului se nascuse tatal meu si stiam locurile cat de cat. Obisnuia sa spuna ca Sebesul ii curge prin vene. Din pacate, nu mai era cu noi sa-l vada si sa-i mai treaca dorul.
Noi insa trebuia sa ajungem la Sibiu, sa incercam sa gasim o solutie sa nu mai ocolim prin Sebes pentru ca déjà eram in intarziere.
Cand am vazut barajul de la Oasa si mi-am amintit de povestile unchilor mei care au stat izolati acolo cativa ani bun la constructia lui, mi-am dat seama cat suntem de departe. La un moment dat drumul s-a blocat. Utilaje imense si cativa muncitori. Duminica... mai sa fie! In fata si in spatele nostru alte masini, soferi la fel de derutati ca noi. Am coborat, bucurosi macar ca gasisem pe cineva sa intrebam. Ne-au rugat sa asteptam cateva minute dupa care s-au dat la o parte si ne-au facut loc. Drumuri in lucru fara asfalt. Eram insa mai linistiti, Acela era drumul care, la un moment dat se despartea la dreapta din cel de Sebes catreJina-Saliste-Sibiu.
Mama se ingrijora cu fiecare kilometru, gandea cu voce tare ca ea ar ramane acolo atat este de frumos si ca oricum, daca i se face rau nu avem semnal la telefon si Ambulanta nu are cum sa ajunga. Ne incuraja adica…
Prin Jina a aparut semnalul la mobil. La cat era de frumos acolo, cui ii mai pasa de semnal? Ne-am oprit pe dealurile din Jina sa respiram un pic dupa nenumaratele curbe. Pe langa noi treceau masini de teren cu remorci incarcate de butoaie cu branza. Matusile erau gata ingrijorate. Intarziasem… patru ore si nu raspundeam pe nici un telefon.
Am reusit sa stam si cu ele ceva vreme apoi am plecat catre casa. Pe la ora 23 eram in curte.
Buclele mamei rezistasera. Chiar si schimbarilor bruste de presiune si altitudine. Si sutelor de curbe.
Din pacate am ratat cea mai frumoasa parte din Transalpina: Ranca - Obarsia Lotrului. Dar ce locuri minunate am vazut…
Va rog, daca stiti ca mai este vreun raliu pe acolo, scrieti-mi pe PM ca poate vreau iar tocmai atunci sa vad ce n-am reusit sa vad acum. Ca nu renunt.
Trimis de TEOANCA in 19.09.11 22:22:09
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (TEOANCA); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Şi... poze? nimic, nimic?!?
În fine... hai să pun puţină sare pe rană: de la Novaci era un drum judeţean direct (665) în Valea Jiului, la Bumbeşti Jiu, modernizat toamna trecută, neaglomerat, se merge parfum pe el! Scăpai cel puţin juma' de oră de drum (şi rătăceala prin parcări). Ba chiar şi ceva gropi din faimosul DN 66...
GPS... eu am folosit programul Mireo "Don't panic!" (vi s-ar fi potrivit de minune! click aici sau click aici) pe telefonul mobil cu sistem Android; e gratuit (programul! - hărţile nu, dar pt. Romănia am dat vreo 10 € parcă) şi nu m-a pierdut nicio clipă de pe drum, oricât de prăpădit era. Harta aia face toţi banii! A fost singura care mi-a arătat permanent drumul sub mine, din vreo trei programe (2 de IGo şi altă versiune de Mireo - Cardinale Black edition) cu hărţile cele mai noi găsite pt. ele... Au şi versiune pentru GPS-uri WIN CE, dar alea se plătesc. Preţurile sunt ok, totuşi, dacă nu vrei toate ţările...
Iar despre raliul de coastă Rânca - Novaci, povestisem io p-aici de vreo 3 săptămâni... Am pus şi link-ul spre pagina federaţiei de automobilism şi carting. (când căuta iulianic, parcă, o cazare la Rânca)...
Rog așteptați...
Multam Dragos pentru informatii, inclusiv pentru praful de sare.
Pai, nepregatiti cum eram l-am crezut pe politistul care ne-a intors din drum si ne-a indicat traseul prin Targu Jiu. Eh, oricum nu vazusem Poarta sarutului din copilarie.
O sa pun si ceva poze.
Si... am zis de mai multe ori ca nu mai las organizarea deplasarilor in seama celor mai ocupati dintre noi.
Invatati cu drumuri lungi si complicate bine organizate, acum l-am luat in gluma si am zis ca suntem grozavi si ne descurcam noi.
Pana la urma ne-am descurcat 
Uite Dragos, cateva poze. Alese din cele cateva zeci pe care le-am facut. Mie mi-au placut cel mai mult.
Cand ma fac mare... acolo vreau sa traiesc
Ce frumoasa tara avem, Anca! Cand te gandesti ce ar face aia din Qatar cu ea... daca ar avea-o!
@raoulp55
Te rog să mă scuzi că intervin dar eu cred că cei din Qatar nu ar face cu nimic mai mult sau mai bine decât facem noi acum. Nu avem petrolul lor deci nu cred ca e foarte potrivit să găsim similitudini sau să ne comparăm cu ei sau alte ţări din zona Golfului. Au suficienţi bani încât să plătească pe alţii să le construiască ţara.
Asa o fi... numai ca ei se pare ca stiu sa gospodareasca si mai ales sa-si imparta cu cap si responsabilitate banii proveniti din bogatiile pe care le exploateaza! Aud ca vor sa vina sa le exploateze si pe-ale noastre - aurul Apusenilor. Daca noi nu vom fi in stare... o sa ne manance GAIA!
Parca trebuie sa intru si eu in aceasta discutie, de la pozele mele a fost initiata... nu?
Pot sa va spun ca am ramas surprinsa de faptul ca, asa cum am scris se lucra la constructia drumurilor chiar si duminica. Si chiar se lucra si oamenii au fost draguti, ne-au rugat sa asteptam sa termine ce incepusera si apoi ne-au indrumat mai departe.
Apoi, acolo unde am facut cele mai multe poze, nu era bucatica de teren lasat in paragina. Erau fanete, imprastiate pe creste de dealuri unde ne intrebam oare cum ajung oamenii aceia sa coseasca si sa aranjeze capitele de fan si apoi sa-l transporte acasa.
M-am simtit bine si am lasat sa se inteleaga asta din ce am scris asa ca va multumesc ca sunteti printre putinii care au continuat discutia aducand vorba despre muntii nostri care poarta aur...
As fi subiectiva sa vorbesc despre ardelenii de unde ma trag ca sunt oameni harnici si gospodari. Dar am vazut asta si in Bucovina. Si in Delta... si...
Nu sunt lasate in paragina frumusetile pe care ni le-a lasat mama natura. Macar o parte din ele, macar in unele zone ale tarii. Ca mai avem de lucru, ca nu-i putem plati pe altii sa ne (re) construiasca tara... da.
Nu stiu cat petrol avem dar mi-am amintit trecand prin Defileul Jiului de calea ferata Bumbesti-Livezeni. I-am povestit fiului meu cum a fost facuta si a facut ochii mari. I-am aratat tunelele sapate in stanca si nu-i venea sa creada ca au fost facute prin voluntariat. Dupa care am discutat despre emisiunea TV unde cativa studenti de la o celebra universitate din Elvetia construiau intr-un sat din Ardeal case pentru cei ramasi fara adapost in urma catastrofelor naturale. Voluntariat. Erau tineri din toata Europa, ai caror parinti isi permiteau sa le asigure educatia in Elvetia. Erau in salopete, cu casti, supravegheati de profesori si faceau VOLUNTARIAT.
Ce o fi ala? Ceva ce facem unii dintre noi aici pe AFA -si ne simtim bine - ceva ce fac multi straini veniti la noi fara surle si trambite -si se simt bine - ceva ce ne-ar ajuta sa scoatem aurul din muntii, padurile, delta si marea noastra si sa ne fie bine.
Si ca sa nu ma acuzati de colaborare cu colegul RO4ever pentru trambitarea patriotismului pe net, constienta fiind ca pentru a face voluntariat ai nevoie de un minim confort (din toate punctele de vedere), mai cobor un pic stacheta si ma gandesc ca nu e nevoie sa devenim voluntari de meserie.
Cat ar fi de important sa facem fiecare ceva, cat de putin, fara sa-i chemam pe altii sa ne (re) construiasca: gradina, soseaua, casa, gardul, economia, ... site-ul... tara?
Colegul Motaneata i-a numit atat de inspirat pe unii dintre colegii de site "faptuitori". Cei care au scris si scriu in continuare indiferent cu cate "pietre" s-a aruncat in ei. Cei care au ceva de spus pentru unii care inteleg, pentru ceilalti carora le place sa se uite la poze, sa-si noteze trasee turistice. Cei care sunt DE FOLOS.
Si bineinteles, lista lui Motaneata nu va fi niciodata completa. Pentru ca faptuitorii sunt greu de gasit. Dar SUNT.
Cam asa peste tot...
Ai dreptate, Anca, numai ca eu sunt vesnicul suparat pe cei ce cred ca daca conduc pentru moment plaiul mioritic, totul le si apartine precum mosia mamei lor! Scuze de mii de ori pentru deranjarea spiritului constructiv de pe AFA...
Nu-i nevoie de scuze raoulp55, m-am concentrat doar pe partea constructiva pentru ca de restul suntem satui. E atat de mult de vorbit despre asta ca nu ne-ar ajunge cateva zile.
Nu-si are locul aici discutia asta. Si nu inseamna ca ne ascundem sau dam gunoiul sub pres. Doar o continuam in alta parte.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 Pe Transalpina, după 12 ani — scris în 26.08.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2021 Transalpina via Mănăstirea Obârșia Lotrului — scris în 18.10.21 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2021 Transalpina — scris în 14.09.21 de nelu73 din AGNITA SIBIU - RECOMANDĂ
- Jul.2021 Impresii de pe Transalpina și despre Mărtinie – un sat cum nu credeam ca există în România — scris în 12.08.21 de RoxanaGRS din IAşI - RECOMANDĂ
- Oct.2020 O zi de vis pe Transalpina — scris în 17.10.20 de alienad din CRAIOVA - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Transalpina - un obiectiv mult visat și așteptat — scris în 08.09.20 de cecilia a. din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2019 O excursie reusită — scris în 13.06.19 de adrianaglogo din PITEșTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată