MiniGhiduri AFA ROMÂNIA [pg.85/193]

A fost odată un cioban care avea un câine de vânzare. Vine un american la el și-i spune: - E de vânzare câinele ăsta, bre? - Nu, nu e! - Îti dau 1000 de euro pe el! - Nu mă nu e de vânzare! - Hai că-ți dau 5000 de euro pe el! - Ți-am zis că nu e de vânzare, așa că pleacă! Așa că americanul pleca dezamăgit. În urma lui vine un om dintr-un oraș din apropiere și întreabă: - De vânzare-i câinele aista? - Da e de vânzare! Costa 100 de lei. Zis si făcut. [...]citește review

Gheorghe bea, în fiecare seară înainte de culcare, câte două păhărele de pălincă. Nevastă-sa, botoasă, vrea să-l dezbare de obiceiul ăsta. Ca să-l convingă, încearcă să-i demonstreze că alcoolul este nociv și vine cu două păhărele, unul cu apă şi altul cu pălincă. Aduce şi cutia cu viermişori, pe care Gheorghe îi folosea drept momeală la pescuit şi spune: – Vreau să vezi asta! și pune un vierme în păhărelul cu apă, iar acesta începu să înoate. Soţia [...]citește review

Ghiță ciobanul e la coasă. Deodată vine un vecin din sat și strigă:- Bă hai acasă că ți-a murit soacra... La care Ghiță:- Mersi de info, mai durează un pic la mine, prima dată munca, pe urmă distracția... Ghiță Ciobanul e la stână, vine soacra în vizită. Se face vreme rea, începe să fulgere, tună. Deodată fulgeră într-un tufiș la care Ghiță: - No nii... Mai fulgeră o dată direct în soacră... La care Ghiță Ciobanu...: - No așe mă... Nu vreau să fac [...]citește review

Neil Armstrong coboară din modulul lunar şi vede pe nisipul selenar un tip ciudat, cu pălăriuţă mică, neagră, cu opinci şi chimir. Creatura întinde hotărât mâna către Armstrong: - Servus, io mi-s Ion! Astronautul, siderat, îl întreabă: - Şi de unde eşti tu? - Apăi din Tălmaciu, dară. - Şi cu ce ai venit aici?! - Cu brânză! Landskrone, adică Coroana Ținutului se numea cetatea Tălmaciu construită în 1370 pe locul unei vechi așezări/fortificații [...]citește review

Pe lângă clasicele plimbări prin centrul urbei brașovene, minunate de fiecare dată, am hotărât ca de data aceasta să vizităm un muzeu, relativ mai nou înființat. Un spațiu expozițional care prin arhitectura, exponatele și documentele prezentate să ne introducă în atmosfera negustorească și de salon din vremuri apuse. Într-o dimineață rece de iulie, după ce am mâncat bine la micul dejun, am coborât de la înălțimea Pensiunii Stejeriș (vezi impresii) către centrul [...]citește review

Ar trebui să continui despre Scoția, dar mă uit la vremea de afară și parcă n-aș lăsa să scriu despre o escapadă de toamnă la anu’... și la mulți ani. Și dacă toamna este lungă și frumoasă poate inspir pe cineva care ar vrea să evadeze pentru o zi din București (dar nu numai). La jumătatea lui septembrie, un week-end care se voia administrativ s-a dus pe apa sâmbetei, pentru că mi s-a părut mai important să profităm de vremea frumoasă și să ieșim din casă, [...]citește review

Am vizitat comuna Bran intr-o zi usor ploioasa de septembrie, dar pot zice ca tocmai vremea m-a facut sa vad Castelul Bran asa cum mi-l imaginam: o constructie sobra, semeata si invaluita in mister (datorita cetei si burnitei nicidecum din cauza lui Dracula). La prima vedere am apreciat Branul ca fiind o zona mult inzestrata de natura, de fapt toata zona Rasnov-Zarnesti-Bran este o incantare: dealuri, depresiuni, varfuri golase de stanci, mult verde si un aer proaspat. Principalele [...]citește review

De pe wiki si din alte surse Oradea este municipiul resedinta de judet al judetului Bihor, situat la 15 km de granita de vest a tarii, cea cu Ungaria. Putem afirma fara sa gresim ca Oradea este una din portile tarii catre Vest. Orasul este strabatut de Crisul Repede, care izvoreste din Muntii Apuseni si paraseste cativa kilometric mai in vala de Oradea tara noastra continunadu-si cursul in Ungaria. Regiunea istorica din care face parte Oradea este Crisana. Oradea numara ca. 200.000 de [...]citește review

Un vultur iese, noaptea, târziu din bufetul satului. Era mangă de beat, așa că, atunci când dă să zboare, cade-n cur, în praful uliței. - Hm, stai așa, să mă urc mai sus, să pot plana, își spune și se urcă pe un gard. Își dă drumul de-acolo, nu planează niciun pic, cade în praf. Încearcă asta de mai multe ori, mereu cu același rezultat. Când vede că nu poate să zboare, se ridică din praf, se scutură și spune: - Băga-mi-aș, iar trebuie să merg pe jos [...]citește review

Încet, dar sigur, am ajuns la articolul 200 scris pe site. Fiind un articol aniversar m-am gândit să fie dedicat unui loc foarte drag mie, Timișoarei. Cum v-am spus la întoarcerea din Croația am făcut o oprire intermediară la Timișoara, la hotel Check Inn. Ne-am dus să mâncăm la Fabrica de bere, apoi din cauza a oboselei, nu a alcoolului, am plecat direct la somn. Dar nu puteam să fiu în Timișoara și să nu vizitez locurile atât de dragi mie. La hotelul Check Inn, Check out [...]citește review