ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 22.04.2019
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 21.08.11
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
APR-2019
DURATA: 1 zile
prieteni
"ECHIPA" A INCLUS:
3 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
100.00%
Încântat, fără reproș
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Ținutul carstic de la Karlukovo

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Pestera Prohodna sau “Ochii lui Dumnezeu”

TIPĂREȘTE

Am mers intr-o excursie organizata de Fundatia Oxigen , cei cu care am plantat copaceii luna trecuta. Pozele cu “ochii” din pestera m-au atras instantaneu.

Dupa cateva ore petrecute in geopark-ul Iskar-Panega, dupa o masa gustoasa la restaurantul “Dobrevski”, am ajuns cu inima stransa de norii care se adunau, si la pestera Prohodna, supranumita si “Ochii lui Dumnezeu”.

Pestera se afla in Cheile Karlukovo, fiind una dintre cele peste 40 de pesteri regasite in Parcul Geologic Iskar-Panega. Accesul se face usor, pe drumul Bucuresti – Sofia, mai exact Bucuresti – Giurgiu – Ruse – Byala – Pleven - Lukovit – Karlukovo, fiind la aproximativ 2 km de satul Karlukovo.

Norii care prevesteau ploaia, s-au scuturat ca un catel iesit din apa... stropindu-ne cu doar cateva picaturi, dupa care si-au vazut de drum, lasand soarele sa ne ajute sa ne bucuram de frumusetea senzationala a pesterei si sa facem niste poze foarte reusite.

Am ajuns cu autocarul intr-o campie care nu vestea nimic din ce va sa urmeze… chiar ma gandeam, am gresit drumul… unde e pestera… ca e neted aproape ca-n palma. Pe un drum cu pietricele, am ajuns la o scara, si am coborat pana la intrarea in pestera printre stanci. Nici de la nivelul scarii, nimic nu anunta marimea impresionanta a ei.

Intrarea se face printr- o bolta inalta de 30-35 m si dezvaluie o pestera deosebita, care m-a impresionat puternic si pe care am simtit ca trebuie sa o pun pe acelasi loc cu Salina Turda.

Datorita celor doua intrari uriase, cea de-a doua avand 40-45 m, si a celor doua deschideri din “tavanul” ei, este luminata natural si poti sa observi linistit toate detaliile. Lungimea pesterii este de aproximativ 260 m, serpuita printre stanci mai mici si colosi pana la tavan.

Picaturile de apa foarte rece, din tavan, te luau prin surprindere, venind cu viteza si putere. Poate si din cauza ca se apropie pastele, cea mai mare si importanta sarbatoare a crestinatatii, picaturile venite din zona celor doua cavitati, le-am perceput ca pe lacrimile lui Dumnezeu, varsate pentru viitoarea suferinta a fiului sau.

Printr-unul dintre “ochii” din tavan era coborata o coarda si erau prezenti si cei care doreau senzatii tari, care faceau coborarea, bine legati in echipamentul necesar. La fel si afara, la iesirea mare din pestera, am regasit doi cataratori, sau mai bine zis coboratori :), ca erau deja la baza, inamoliti in pamantul galben, cleios, si isi strangeau coardele, obositi si fericiti. M-am uitat in sus si am vazut ca peste tot, pe peretii exteriori erau inele fixate in perete, pentru escalada.

Din ce ne-au spus ghizii nostri, pestera este cunoscuta ca una cu escaladari dintre cele mai dificile din Bulgaria, si ca aici s-ar fi gasit dovezi de viata umana inca din epoca neolitica. Tot aici s-au turnat mai multe filme, autohtone sau straine, iar cel care i-a adus denumirea de “ochii lui Dumnezeu” a fost cel filmat in 1987, numit “Време на насилие” (Timpul Violentei), bazat pe nuvela “Време разделно” (In afara timpului/Nu este timp), scrisa de Anton Donchev.

Dupa ce am traversat pestera catre intrarea mare, am avut impresia ca sunt intr-un film si ca din verdeata abundenta sosita imediat dupa interiorul stancos, vor iesi dinozauri cu gatul lung care vor rumega tacticos frunzele pomisorilor pitici de pe buza pesterii.

Pe traseul pe care ti-l impunea poteca, pe niste trepte de lemn, am ajuns la alta pestera, in care am urcat pana in capatul ei, cu grija, pentru ca aluneca, la lumina lanternelor din telefoane. Acolo l-am gasit si pe “sarmaluta”, un liliac scufundat intr-un somn adanc, ignorandu-ne total, infasurat in propriilei aripi (ca o sarmaluta :) ), agatat de tavan. Normal ca nu au lipsit glumele, cu transformarea in Dracula, halitul nostru pe loc… noi gasiti mumificati peste cateva sute de ani … etc … :) !

La intoarcerea catre pestera mare, am vazut un indicator pe care scria “скален манастир” (manastirea din/de stanca), dar cum nu stiam ce inseamna скален, drumul parea infundat (dar poate era doar vegetatie), iar ghidul nostru, Ovidiu, nu ne-a spus nimic despre ea, nu ne-am aventurat sa mergem intr-acolo. Ajunsa acasa am verificat ce si cum, si este o manastire in stanca, foarte interesanta, pe care, daca mai ajung pe cont propriu, voi merge sa o verific.

Peste tot sunt deschideri in stanca si mi-ar fi placut sa avem un geolog sau un speolog cu noi sa ne explice ce sunt si ce a format cavitatile aproape perfect rotunde din tavanele lor. Si vagaunile intunecoase ne-au atras si am inaintat in interiorul lor, pana la momentul in care se ingustau prea mult, cat sa devina inconfortabil pentru noi.

Atentie la catarari si plimbari spre vagaunile de pe dreapta iesirii mare din pestera, uitati-va bine, sunt felii de stanca care din cauza eroziunii par ca stau sa se desprinda, asa ca aveti grija!

In interiorul pesterii este imperios necesar sa ai incaltaminte adecvata, pentru ca sunt portiuni cu stanci ude de la apa prelinsa si sunt alunecoase, si mai ales daca alegi sa te cateri pentru observare (sau/si poze) pe stancile uriase. Fiind o pestera pasaj, cu intrari uriase si deschideri in tavan, diferenta de temperatura fata de afara este mica, deci tinuta nu necesita pregatiri suplimentare.

Si un aspect care mi-a venit in minte facand o paralela intre noi si bulgari… intre calitatea turismului de la noi si a lor…. desi este o pestera “celebra” si cautata, pentru ca nu are nevoie de iluminat artificial, si nici de intretinere, (ma rog, asta am presupus eu), aceasta nu are un cost de intrare, ceea ce la noi nici nu s-ar concepe fara 10 lei minim.

La intrare este un singur comerciant cu magneti, linistit si civilizat. Iar parcarea se face de-a lungul drumului sau in apropierea intrarii, la fel, fara costuri.

Oricum, este clar un obiectiv de bifat pe lista voastra.

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de vulpe mihaela in 22.04.19 13:57:01
Validat / Publicat: 22.04.19 15:54:07
VIZUALIZĂRI: 615INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BULGARIA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (vulpe mihaela); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 48800 PMA (din 36 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
INFO: membrii AmFostAcolo beneficiază - in cadrul sistemului de Privilegii - de preţuri particulare pentru vacanţa în această destinaţie - negociate direct cu tour-operatorii sau cu proprietarii.
  • Verifică: solicită o ofertă personalizată

  • ECOURI la acest articol

    6 ecouri scrise, până acum

    webmasterX [22.04.19 15:53:06] »

    Mutat, la reorganizare, în rubrica "Ținutul carstic de la Karlukovo, [ALTE ZONE]" (deja existentă pe sait)

    [Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

    webmaster [22.04.19 17:05:48] »

    Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

    — (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

    — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.

    Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

    (Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

    webmaster [22.04.19 17:27:57] »

    Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

    Zoazore [22.04.19 20:08:26] »

    @vulpe mihaela: Woow! Mistic și uluitor! Impresionanti acei ochi! 262 m de peșteră din Cuaternar, e cea mai lungă peșteră a Bulgariei!

    Ai dreptate, la noi, fără cel puțin 10 lei intrarea și 10 lei parcarea nu te apropiai!

    Caută cu Gogu Tfm Portal și vezi ce spune acolo. Zice că nu-i voie să dai linkul lor!

    abancor [22.04.19 22:17:41] »

    Nu vă mai plîngeți, vin cu vești bune: avem și la noi destule peșteri gratis Una oarecum similară, cu ferestre în tavan, dar ceva mai greu de parcurs, și amenajată rudimentar de voluntari, este Cetatea Rădesei din Padiș, Munții Bihor. Doar că nu e așa accesibilă, de la parcare ai de mers vreo 20 de minute.

    În tot cazu, e impresionantă Prohodna, nu dai la tot pasul de peșteri tip „tunel” de asemenea dimensiuni.

    De remarcat numele, care se traduce prin „trecerea” („pasajul”). Din păcate, în românește nu mai sîntem conștienți de acest sens originar al cuvîntului „prohod”.

    Golurile alea circulare din tavanul peșterii 2 sînt formate de apă, prin coroziune. Cînd prin peșteră curgea apă sub presiune (adică peștera era în întregime inundată de apă, care lucra la săparea galeriilor de azi), în anumite zone se formau vîrtejuri, care au săpat calcarul acolo unde era mai moale. În acest caz, înspre sus, în tavan. Se numesc marmite ascendente, pentru că sînt în sus, și sînt un indiciu că peștera a avut la un moment dat regim de curgere sub presiune. (Numele e luat de la marmitele normale, adică acele cuve sau găleți care se formează la baza cascadelor și prin albiile rîurilor, în zone de praguri etc.).

    vulpe mihaela [22.04.19 22:24:15] »

    @abancor: Multumesc de lamuriri!

    Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

    ROG REȚINEȚI:
    • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
    • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
    • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
      (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
    SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
    NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
    EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
    Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

    NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
    Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
    VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
    2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
    vulpe mihaela, Zoazore
    Alte impresii din această RUBRICĂ:

      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

    [C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
    pagină generată în 0.081197977066 sec
    ecranul dvs: 1 x 1