ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 02.12.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Brăneşti [IF]
ÎNSCRIS: 30.07.14
STATUS: PARTENER
LUNA
JUL-2009

Filozofări... turistice

NOTĂ ARTICOL OFFTOPIC sau DE INTERES TURISTIC TEMPORAR ori RESTRÂNS
Articolul poate fi votat cu voturi simbolice (+/-1PMA)
Articol publicat FĂRĂ NOTE; vezi mai jos motivele...

Invitatie la turism in Bucovina

TIPĂREȘTE URM de aici

Dupa ce ati facut cunostinta cu istoria Bucovinei, dupa ce ati cunoscut geografia acestui colt de Romanie, dupa ce ati cunoscut resursele economice ale Bucovinei, a venit momentul sa va prezint, pe scurt, turismul din Bucovina, pentru ca pana la urma acesta este rostul final al scrierilor mele despre dulcea Bucovina.

De la bun inceput se cuvine sa fac precizarea ca, datorita bogatiei obiectivelor care sunt de interes turistic, in Bucovina putem practica mai multe genuri de turism.

As pune, ca iubitor al muntelui si drumetiilor montane, pe primul plan turismul montan. Din enumerarea si prezentarea din capitolul Geografie, ati retinut existenta unei zone muntoase intinsa ca suprafata si, deci, cu multiple posibilitati de drumetie montana. In acest sens, relieful vulcanic al Muntilor Calimani, cu varfurile llor de peste 2000 m, stancile 12 Apostoli, din acelasi masiv, relieful carstic al masivului Rarau, cu pietrele Doamnei, ca principal punct de atractie, masivul Giumalau, Muntii Bistritei, mangaiati de malurile Bistritei, Masivul Suhard, cu varfurile lor golase cu pasuni alpine de 1800-1900 m, molcoamele coame ale Obcinelor Bucovinei, toate acestea, dar si multe altele, ofera conditii propice pentru practicarea drumetiilor montane, pentru toate varstele si de toate dificultatile, escalada montana, alpinism, plimbari ecvestre si vanatoare, plimbari cu bicicleta, pescuit sportiv, rafting, dar si sporturi de iarna.

Dintre numeroasele trase montane amintesc doar cateva

Satul Crucea – Vf. Clifele – Tarnita, in muntii Stanisoarei

Comuna Grinties – Valea Grinties – Saua Prisloapa – Mt. Stana – Casa Darda, in muntii Bistritei

Vatra Dornei – Vf. Diecilor – Apa Rece – Vf. Lucaciu – 12 Apostoli

Gura Haitii – Valea Haitii – Poiana Izvoare – Coada Pietrosului

Sat Dornisoara – Gura Tihului – Coada Pietrosului, toate trei in muntii Calimani

Vatra Dornei – Vf. Runc – Vf Omu

Sesul Muntelui – Vf. Ousoru, amandoua in muntii Suhard

Pojorata – Izv. Giumalau – Poiana Colbul Pojoratei – Cabana Zugreni

Campulung – Poiana Sihastriei – Cabana Alpin Rarau, ambele in muntii Rarau-Giumalau

Gura Humorului – Plesa

Sucevita – Vf. Tarsiciori, ambele in Obcine

Partii pentru practicarea sporturilor de iarna as aminti urmatoarele partii

Parc 1, Parc 2, Veverita, Dealu Negru, Poienita, in Vatra Dornei

Saru Dornei 1 si 2, in Saru Dornei

Soimul 1 si 2, in Gura Humorului

Mestecanis si Runc, in Campulung Moldovenesc

Voievod in Sucevita

Magura 1 si 2, in Carlibaba

Malini, in Malini

Turismul balnear este o alta destinatie turistica importanta in Bucovina. Abundenta apelor minerale carbogazoase, hipotone, atermale, sodice, calcice, feruginoase, din zona Vatra Dornei, peste 40 de izvoare minerale (Vatra Dornei, Poiana Negri, Saru Dornei, Cosna, Dorna Candrenilor, Rosu, Poiana Cosnei, Panaci, Dorna Arini, Dealul Floreni, Izvorul Alb - apa plata). Alte surse de tratament balnear din Bucovina, sun reprezentate de mofetele naturale cu CO2 si namolul de turba de la Tinovul Mare si Poiana Stampei, apele minerale sulfuroase de la Iacobeni, ca si diversele proceduri din bazele de tratament, cea mai insemnata statiune fiind fara discutie Vatra Dornei. Aceasta ofera dotari si facilitati pentru tratarea afectiunilor aparatului cardio-vascular, aparatului locomotor, sistemului nervos, boli ginecologice, dispunand si de izvoare minerale speciale pentru cura interna cu apa minerala.

Nu putem vorbi despre turism in Bucovina, fara a detalia aspecte legate de turismul cultural.

Patrimoniul cultural-istoric, multitudinea de obiceiuri si datini etnofolclorice, pastrate cu sfintenie, fac si vor face din Bucovina una din cele mai atractive zone turistice din tara. Putem aminti aici de peste 25 de muzee (Muzeul de Istorie, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul Etnografic, Muzeul de Stiinte Naturale, toate din Suceava, la Campulung Moldovenesc Muzeul Artei Lemnului, la Gura HumoruluiMuzeul Obiceiurilor Populare, la Radauti Muzeul Tehnicii Populare Bucovinene, Casa muzeu din Solca, cetati si constructii istorice cum ar fi Cetatea de Scaun si Curtea Domneasca din Suceava, Cetatea Zamca sau cea de la Scheia, Hanul Domnesc de la Suceava si altele.

Turismul cultural este foarte bine reprezentat de numeroasele zone rurale, care inca pastreaza multe datini si traditii, mestesuguri traditionale. In aceste zone vom admira adevarate opere de arta produse de mesteri populari si care se regasesc in lucrari de ceramica, cojocarit, tesaturi si confectii traditionale, covoare manuale, instrumente populare, masti. Toate acestea, dar si alte creatii populare se intalnesc in muzeele etnografice din Suceava, Campulung Moldovenesc, Radauti, Vatra Dornei, Solca, Marginea, Vama, in centre de creatie, in atelierele mesterilor populari. Astfel intalnim la Ciocanesti, Poiana Stampei, Vatra Moldovitei incondeierea oualelor, la Fundu Moldovei, Vama, Bilca pielarie-cojocarie, la Gura Humorului, Marginea impletituri, la Marginea si Radauti ceramica, la Suceava, Vatra Dornei, Fundu Moldovei, Radauti icoane, la Radauti, Arbore, Humor tesaturi, la Gura Humorului impletituri, in aproape toate localitatile Bucovinei prelucrarea lemnului.

Totodata in diferite perioade ale anului vom intalni festivaluri si manifestari artistice traditionale, cu prezentari ale portului popular, cantecelor si dansurilor zonei, ale obiceiurilor stravechi, de sute de ani pastrate.

O latura a turismului bucovinean, care atrage foarte multi turisti, ata din tara, dar si de peste hotare, forma care se bucura de o veche si indelungata traditie, este turismul religios. Poate nici-o alta zona turistica a tarii nu are atatea manastiri si biserici incluse in patrimoniul UNESCO (8 la numar). Este vorba de Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor, Arbore, cele 5 biserici pictate pe exterior, Probota, Patrauti, Biserica Sf. Gheorghe a manastirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava. La stimularea turismului religios mai contribuie si Manastirile si Bisericile Putna, Dragomirna, Bogdana, Solca, Slatina, Rasca, Baia, Balinesti, Volovat, Siret, Gramesti, Udesti, Mirauti si Sf. Dumitru din Suceava. Pentru ca despre fiecare din aceste obiective turistice se pot scrie multe pagini, ma multumesc cu simpla enumerare a celor mai cunoscute, lasandu-va sa descoperiti singuri, sau nu, si altele care merita a fi vizitate.

Tot asa cum nu pot neglija o alta latura a turismului in Bucovina, chiar daca este practicat de un segment mai redus, sau mai specializat, de turisti. Ecoturismul, pentru ca despre el vorbesc, chiar daca este practicat de un segment mai redus de turisti, tinde sa atraga din ce in ce mai multi practicanti, are isi propun observarea si aprecierea naturii, prin actiuni care conduc la conservarea si protejarea naturii, fara a avea impact negativ asupra mediului natural. Parcurile nationale Calimani si Bogdaneasa, ca si numeroasele rezervatii naturale, sunt locuri ideale pentru practicarea ecoturismului.

Specific Bucovinei sunt si turismul rural si agroturismul, care atrag foarte multi turisti romani sau straini si care se bucura de o oferta generoasa de spatii turistice in mediul rural. Pe langa conditii foarte bune de cazare, acestea ofera preparate din gospodarii proprii, dar si diverse activitati apreciate de turisti. Este vorba de activitati sportive in natura, agrement, cum ar fi echitatie, plimbari cu trasura sau sania, drumetii pedestre, cicloturism, plimbari cu ATV-ul, partide de pescuit sau vanatoare, vizite la stane si ferme agricole, degustari de produse traditionale, seri tematice, etc.

Dezvoltarea acestui gen de turism a dus si la dezvoltarea unor localitati rurale bucovinene cum ar fi Moldovita, Sucevita, Vama, Putna, Sadova, Humor, Lucina, Ciocanesti, Carlibaba, Voronet, Neagra Sarului, Poiana Sarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Poiana Stampei, Saru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Vicov, Marginea, Argel, Panaci, Gura Haitii.

O forma mai noua de turism, dar in plina ascensiune, este turismul de afaceri si evenimente. Daca la inceput doar marile hoteluri ofereau conditii pentru acest gen de turism, multe pensiuni rurale au inceput sa ofere si ele servicii specifice, cum ar fi transfer de la aeroport, bilete de avion, Sali pentru desfasurarea de activitati specifice, dar si agrementul participantilor.

Din cate am incercat sa va prezint pe scurt, Bucovina ofera conditii pentru desfasurarea a mai multor genuri de turism, pentru toate varstele, pentru toate buzunarele, pentru toate categoriile sociale.

Pentru mine, dar sper ca si pentru cei care vor avea rabdarea de a citi aceste randuri, Bucovina ramane locul unde vei dori mereu sa-l vizitezi, sa-l revezi, sa descoperi locuri noi. Chiar daca distanta nu este prea mica, iar tentatiile unor locuri mai apropiate de Bucuresti va exista mereu, rupeti o saptamana din timpul dvs. de odihna si concediu si trageti o fuga pana in Bucovina. Eu asa am facut, m-am intors mai odihnit si linistit dupa sapte zile de concediu la Vatra Dornei, dar mai ales cu dorinta de a reveni cat mai curand acolo. De fiecare data cand apare un articol despre Bucovina, il citesc pe nerasuflate, il tiparesc pentru a-l reciti, compar cu amintirile si pozele mele si hranesc cu noi sperante dorinta de a reveni in Bucovina.

Renumele Bucovinei ca zona turistica de varf este dat si de multitudinea, varietatea si autenticitatea numeroaselor obiceiuri si traditii, care au fost si, mai ales sunt, pastrate de-a lungul vremii si vremurilor, indiferent cat de potrivnice au fost. Ma limitez doar la enumerarea lor, pentru ca descrierea, macar sumara ar ocupa prea mult timp si au fost deja prezentate de alti colegi. Acestea sunt legate de sarbatori crestine cum ar fi Boboteaza, Sanzienele, Adormirea Maicii Domnului, Inaltarea, dar mai ales Pastele si Craciunul, cele mai importante sarbatori crestine. Si nu intamplator pentru a participa la sarbatorirea Pastelui si mai ales a Craciunui, se poate ca de Sfanta Marie sa fie prea tarziu pentru a gasi locuri libere in pensiunile bucovinene.

Obiceiuri stravechi veti mai intalni de sarbatorirea hramurilor bisericilor si manastirilor, dar si la sarbatorile laice, prilejuite de celebrarea momentelor esentiale din viata bucovinenilor, cum ar fi botezul, nunta (mai ales), inmormantarea (din pacate moartea face parte obligatoriu din viata omului).

Veti mai intalni de asemenea manifestari consacrate si unor traditii gastronomice.

In sfarsit, dar nu in cele din urma, va prezint o alta atractie turistica a Bucovinei. Este vorba de numeroasele rezervatii naturale care, pe langa specialisti si cercetatori atrag din ce in ce mai multi turisti. Una dintre acestea se afla in apropierea statiunii Vatra Dornei, la limita cu judetul Bistrita Nasaud, la Poiana Stampei. Este vorba de zona mlastinoasa de aproape 700 de hectare dintre apele Dornei si Dornisoarei, care cuprinde mai multe tinovuri cu vegetatia specifica, (pini, larice, betula, etc), flori precum eunotia.

O alta rezervatie deosebita este rezervatia Slatioara, sau Codrul secular Slatioara, cum mai este cunoscut. Aici pe circa 1060 de hectare, in zona comunei Stulpicani, se mai pastreaza un rest din codrii seculari din sudul muntilor Raraului, unde se intalnesc brazi si molizi batrani de 400-500 de ani, cu diametrul de peste 1 m si inaltime de pana la 80 de metri, unii din cei mai batrani arbori din Romania.

Amintesc de asemenea si Fanatele seculare de la Bosanci, la sud de Suceava. Aici se imbina, pe aproape 10 hectare, vegetatie specifica stepei uscate si umeda de mlastina, foarte putin alterata de mana omului, din fiecare.

As mai aminti, in afara de Parcul National Calimani, Cheile Lucavei (33 ha), Cheile Zugrenilor (314 ha), Codrul secular Loben (483 ha), Codrul secular Giumalau (310 ha), 12 Apostoli (200 ha), Fagetul Dragomirna (135 ha), Fanetele montane Todiresti (38 ha), Fanete seculare Ponoare (25 ha), Jnepenisul de la Sarul Dornei (384 ha), Padurea Voievodeasa (102 ha), Padurea Rososa (205 ha), Padurea Zamostea (108 ha), Pietrele Doamnei (933 ha), Piatra Tibaului (20 ha), Rachitisul Mare (116 ha), Tinovul Gaina-Lucina (1 ha), Tinovul Saru Dornei (36 ha).

Pe langa cunostintele mele de geografie si cultura generala am apelat la Gidul Atlas al Monumentelor Istorice (Vasile Cucu, Marian Stefan, 1979), Hora Bucovinei, Harta Turistica si Rutiera a Romaniei (editua Huber-Niculescu).

Numai bine si calatorii placute!

Branesti, 14 octombrie 2015.


---
Trimis de liviu49 in 02.12.18 10:26:47
Validat / Publicat: 02.12.18 11:57:47
VIZUALIZĂRI: 340
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA simbolic articolul - VĂ PLACE?

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 28 PMA (din 28 voturi)

ECOURI la acest articol

3 ecouri scrise, până acum

webmasterX [02.12.18 11:57:34] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Filozofări... turistice, DE LA LUME ADUNATE - COMUNITATE" (deja existentă pe sait) - rubrică dintr-o secțiune OFFTOPIC sau DE INTERES TURISTIC RESTRÂNS!

[Rubrica inițială: Descoperă Bucovina]

Carmen Ion [02.12.18 12:15:35] »

@liviu49: Mulțumiri pentru acest serial valoros despre istoria și frumusețile Bucovinei.

mihaelavoicu [02.12.18 23:33:42] »

Felicitări pentru expunerea valorilor din Bucovina! Tot din Bucovina, mai precis Mitropolia Moldovei și Bucovinei este cea care asigură de fiecare dată, viitorul Patriarh al României. Nu știu cu exactitate termenii, dar cam așa ceva.

Bucovina mereu a fost un reper turistic, datorită șarmului ei, fără de egal. Și ai expus-o magistral. Dar ce folos?

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1] [-1][1 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Carmen Ion, mihaelavoicu
Alte articole din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0910849571228 sec
ecranul dvs: 1 x 1