ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 16.10.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 29.12.11
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
SEP-2018
DURATA: 1 zile
prieteni
"ECHIPA" A INCLUS:
14 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Excursie în Chile

Torres del Paine, cel mai fotogenic loc de pe Terra

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Titlul l-am furat dintr-un alt articol. Nu știu dacă-i chiar așa, dar e pe-aproape! =))

Trei zile pline am stat în Puerto Natales. Prima zi am avut trekking pe munte, a doua zi am făcut o excursie cu microbuzul și am admirat multe din frumusețile zonei, iar ultima zi am avut program de voie.

În acest articol o să va povestesc despre cea de-a doua zi. Agenția a închiriat un microbuz, cu ghidul aferent și ne-a plimbat prin Parcul Național Torres del Paine. Evident că am văzut mult mai multe lucruri, ca-n prima zi la trekking, dar mie mi-a plăcut mai mult când am făcut ceva cu forțele proprii și când mi-am depășit limitele. Dar și această excursie a fost frumoasă, așa că să-i dăm Cezarului ce i se cuvine! ;)

Plecarea s-a făcut la ora 8 dimineața, chiar din fața hotelului unde eram cazați. Evident că la această excursie a participat toată lumea. Am fost avertizați să ne luăm apă și ceva de ciugulit, pentru că-n parc nu prea găsim și e mult mai scump.

Două ore a durat drumul până la intrarea în parc. De data asta am intrat prin intrarea Lago Sarmiento. Rangerii parcului ne-au verificat biletele de acces și apoi ne-au permis intrarea în parc. De data asta plimbarea a fost mult mai lejeră. Puteam solicita oprirea microbuzului de câte ori vedeam ceva interesant.

De exemplu eu am solicitat-o de mai multe ori când vedeam turme de guanacos în apropiere. Aceste animale specifice zonei sunt foarte asemănătoare cu lamele din Peru. De obicei se speriau la vederea noastră, de asta trebuia să pășim încet. Dar la o toaletă publică una dintre ele chiar a prins tupeu și ne urmărea. Sunt niște animale destul de masive. Evident sunt ierbivore. Ca toate ierbivorele sunt și bune de mâncat, doar că ghidul ne-a precizat că cele din această zonă au carnea foarte amară, din pricina ierbii pe care o consumă. Oricum nu venisem la vânătoare! Cu toate astea, găsești la restaurant în meniu guanacos, adus probabil din alte zone sau din vreo crescătorie. Am savurat și eu așa ceva, dar nu aici în Chile, ci la vecinii argentinieni. Eram curios cum e gustul. Mai multe o să povestesc mai târziu.

În afara de guanacos am avut șansa să admirăm și nandu. Astea sunt niște păsări masive, foarte asemănătoare cu struțul. Sunt păsări alergătoare (nu pot zbura) specifice stepelor și zonelor cu tufișuri rare. Indigenii le vânau cu o armă formată din trei bile, legate de trei sfori. Se apropiau încet de ele (sunt extrem de sperioase) și aruncau cu această armă la picioarele lor. Acestea se împiedicau și nu mai puteau să alerge. Tehnici de supraviețuire străvechi!!!

Din mersul masinii , dar și în diverse locuri de mirradores am admirat Lago Sarmiento, Laguna Amarga, Lago Nordenskiord, cascada Salto Grande, Lacul Pehoe și ghețarul Grey.

La fiecare dintre ele am oprit și am coborât din mașină. Nu toți, ci doar cei interesați să facă multe poze. Am admirat si vârfurile Torres del Paine. Cel mai mult la acest articol cred că o să vorbească pozele. Știți vorba aia: o imagine cât o mie de cuvinte!? Gândiți-vă la 60 de imagini, care de care mai frumoase, cam câte cuvinte valorează? =))

Cel mai mult mi-a plăcut la cascada Salto Grande, unde-i si Lacul Pehoe. Aici am coborât din microbuz și am mers vreo 15 minute pe jos, până la cascadă. E un peisaj de-ți taie răsuflarea. Păcat că e atât de frig si bate vântul atât de tare, că mi-ar fi plăcut tare mult, să fac o baie pe-acolo.

De prin arbuștii ăia ghidul ne-a dat să mâncăm niste fructe dulci acrișoare, la gust cam ca merișorul. E bine prin zone atât de sălbatice, să stii ce e comestibil. Mai ales că avem un român ce parcurge Patagonia cu bicicleta. Radu Păltineanu îl cheamă și a parcurs toată America din Alaska până-n Patagonia pe bicicletă. Tare omul. Acu mai are un pic e prin Țara de Foc. Ca o paranteză, prin miile de kilometri parcurși cu masina prin Patagonia nu am văzut absolut pe nimeni pe bicicletă. Cu atât mai multe felicitări, pentru Radu, ce înfruntă cu stoicism, vântul turbat din Patagonia. Așa că ceea ce am făcut noi prin Patagonia e nimic, în comparație cu aventura lui Radu.

Dar să revenim. Oricum prin zona asta eu n-am văzut vreo cultură de legume, iar fructele sunt rarități. De altfel carnea e mai ieftină ca și legumele, dar și vinul ca apa! =)) Aviz amatorilor.

A urmat o vizită la ghețarul Grey. Impropriu spus la ghețarul Grey, pentru că până la acesta era un drum de vreo 7 kilometri și nimeni nu a fost dispus să-l parcurgă pe jos. Am coborât în fața unui super mare restaurant gen autoservire, plin de turiști. Ăsta e clar ca trăiește, doar de pe urma turiștilor. Ziua, la orele prânzului e plin, apoi prin zonă e pustiul de pe lume.

Marea majoritate a turiștilor, dar și a colegilor mei de călătorie s-au oprit aici să mănânce și să bea. Eu am preferat să sar prânzul și am plecat împreună cu alți patru coechipieri să admirăm ghețarul Grey de la depărtare. Am trecut de un pod suspendat din acela mișcător și apoi am intrat într-o pădure. Am mers lejer preț de vreo 10-15 minute, până am dat de o plajă. De aici se vedea ghețarul, dar noi am zis să mergem să-l vedem mai bine.

Era o plajă de vreun kilometru și ceva, lată de vreo 5-6 sute de metri , cu apă și-n stânga și-n dreapta, unde era un mic golfuleț si unde era andocată si o navă comercială, ce probabil ducea turiștii aproape de ghețarul Grey.

Am luat-o noi voioși pe plajă, dar... nu vreți să stiți, ce am avut de îndurat. Cel mai puternic vânt din viața mea. Bătea atât de tare, că abia ne țineam pe picioare. Mai mult lua stropi de apă, care în aer înghețau și ni-i aruncau în față, ca niște ace de gheață. Parcă eram biciuiți.

La ducere a fost totuși ok! Vântul batea din spate și parcă simțeai că-ți iei zborul. Am ajuns cu chiu cu vai la capătul plajei. Aici vântul parcă bătea și mai tare. Ne-am adăpostit după niște stânci si am încercat să facem niște poze. Ceva extrem de greu. Aparatul se uda instantaneu, iar pozele din acest motiv nu aveau cum să iasă foarte reușite. Mai mult la aparatul meu foto s-a stricat dispozitivul de apropiere, respectiv zoomul. Probabil a intrat prea mult nisip fin amestecat cu gheață.

Nu am rezistat mult pe aici. Colegii s-au întors la restaurant, iar eu am ales să urc pe stânca din spate, într-o zonă cu mirradores. Adică să văd ghețarul mai bine de undeva de sus. Am crezut că o să am de urcat vreo 2-3 minute. Eroare maximă. Am avut de făcut un drum de vreo jumătate de oră prin pădure. Mă și gândeam dacă pățesc ceva, nu știe nimeni, nimic de mine. Până la urmă am ajuns și sus, unde ce credeți, bătea un vânt. M-am culcat pe o stâncă pentru a putea sta puțin și a putea face niște poze. Nu au iesit ele cine stie ce, dar tot am reușit să văd ghețarul Grey, dintr-o altă perspectivă.

Acu trebuia să mă cam grabesc. Mai aveam doar o oră până să ajung la autocar și să nu se îngrijoreze partenerii. Am coborât la viteza maximă posibilă, până la plajă! Ei bine aici s-au schimbat radical datele problemei. Vântul turbat bătea din față si trebuia să înaintezi contra vântului. Nu vreți să știți cum era. Cred că a fost cel mai greu de parcurs kilometru din viața mea. Poate doar dacă aș fi mers în genuchi ar fi fost mai greu. Jumătate de oră mi-a luat să ajung până la capătul celălalt al plajei, dar am depus un efort considerabil. Cred că ar fi o bună idee o sală de pregătire fizică, unde să mergi contra curentului. =))

Am ajuns și io sfârșit la restaurant, unde mi-am luat doar o bere. Nu eram în stare să mă pun la masă, să mănânc ceva.

Ultima noastră oprire din această excursie a fost la Peștera Milodon. Aici am plătit o taxă de acces simbolică si anume 2000 pesos. Aici nu ai mare lucru de văzut. Mai mult îți vând o poveste, deoarece peștera e compusă doar dintr-o mare încăpere lungă de 200 de metri si foarte înaltă. Aici s-au găsit urme ale unui animal preistoric milodon, de altfel si cel ce a dat numele peșterii. De fapt e mai mult o mare intrare, nu seamănă câtusi de puțin cu peșterile de pe la noi!

După toate astea am plecat spre hotel, unde am ajuns în jurul orei 19.00. Apoi am ieșit prin oras pentru cină.

În încheiere las pozele să vorbească.

Aș mai vrea totuși să spun ceva. Tot ceea ce am văzut într-o zi cu microbuzul, se putea vedea într- drumeție de 10 zile pe munte pe circuitul în formă de O. Nu știu dacă și peștera. Mai mult ghidul ne-a spus foarte clar că oricine reușește să treacă de prima zi, poate parcurge fără probleme tot traseul. Noi am reușit, doar că aveam alte planuri. ;)

Citește și CONTINUAREA aici

---
Trimis de robert in 16.10.18 10:11:50
Validat / Publicat: 16.10.18 11:25:43
VIZUALIZĂRI: 866INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în AMERICA de SUD.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (robert); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P13 admirăm peisajul superb
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 44750 PMA (din 48 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

14 ecouri scrise, până acum

robert [16.10.18 11:08:45] »

Rog melodia: https://www.youtube.com/watch?v=nrIPxlFzDi0&list =PLP02sRgldWRb9LjuQgJ4AfxCd4cxygDrA &index=2

mersi frumos!

webmasterX [16.10.18 11:25:16] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

ANILU [16.10.18 12:16:40] »

@robert: Birrrr... mă ia cu frig numai când citesc ce vânt și frig ai îndurat!!! Dar a meritat... am văzut pozele... inedite.

Dacă pe tine te lua vântul... 😁

A mers berea? după tot frigul pe care l-ai suportat?

Frumoasă plimbare cu locuri inedite și de o frumusețe aparte.

Urmăresc cu plăcere aventura ta.

Aștept continuarea...

Toate cele bune.

Carmen Ion [16.10.18 12:17:53] »

@robert: Cât valorează 60 de fotografii făcute cu vântul biciuindu-te peste față, cocoțat pe stânci, întins pe burtă și în tot felul de alte condiții la fel de vitrege?

Din partea mea doar 900 de puncte , dar adaugă, rogu-te, și felicitările, deși astea nu știu cât valorează

nrs [16.10.18 13:14:28] »

cum adica "cei interesati coborau"? au fost oameni care au mers la capatul pamantului sa stea in autocar?

sa stii ca ai dreptate cu titlul. nu stiu daca peisajul e de vina sau poate e meritul fotografului, dar sunt printre cele mai tari poze cu peisaje care le-am vazut eu

robert [16.10.18 13:24:05] »

@ANILU: a mers cum să nu meargă. Știu la ce te-ai gândit, că mergea mult mai bine o tărie. Așa-i, doar că nu prea pot pe burta goală! Asta-i tot!

A fost frig, evident amplificat de vânt, dar am făcut față cu brio cu ajutorul echipamentului special achiziționat din țară. Chiar a fost ok!

Clar a meritat această incursiune, pe care si mâine aș repeta-o! Mai puțin cazarea pe la hostel!

Mersi pentru vizită și pentru că-mi urmărești peripețiile, de la capătul lumii!

robert [16.10.18 13:26:11] »

@Carmen Ion: punctele, ca punctele, da felicitările sunt neprețuite. Mulțumesc mult!

robert [16.10.18 19:03:01] »

@nrs: câteodată e foarte greu, să pleci de la caldurica!!! Mai ales că se vedea foarte bine si de la geam. Fiecare cu optiunile lui!

Crede-mă că la poze este meritul integral al peisajului! Eu nu am făcut altceva decât să apas pe un buton. Nu am stat să astept, să caut lumina potrivita sau unghiul sau să le editez....

Multumesc pentru vizită si comentariu!

nrs [16.10.18 19:41:01] »

@robert:

ai vrut sa ma incerci sa vezi daca am citit

cum singurul tau merit a fost sa apesi pe un buton? butonul ala cum a ajuns pe plaja sau pe stanca? am savurat tot ce ai scris asa ca stiu cat ai tremurat pana sa apesi pe buton, prin urmare eu cred ca meritul este mai mare la tine dacat la natura

robert [16.10.18 19:59:45] »

@nrs: Mulțumesc! Ești drăguț! Trebuia să mă fac paparazzi!

mishu [16.10.18 21:41:58] »

@robert: Nu am sa verifica daca este cel mai fotogenic loc de pe Terra, dar este superspectaculos. Felicitari, votat cu mare drag.

krisstinna [16.10.18 23:24:11] »

@robert: Super și superb!

Bravo Robert, chiar ești un aventurier!

Felicitări, și pozele sunt minunate!

robert [17.10.18 07:45:13] »

@mishu: nici io n-am verificat, probabil e doar o metaforă, cert e că am admirat niște peisaje superbe.

Mersi pentru vizită și comentariu!

robert [17.10.18 07:47:15] »

@krisstinna: da, cred că ăsta-i cuvântul potrivit. Așa mi-ar fi plăcut să-mi trăiesc viața.

Mersi frumos!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
ANILU, mishu, robert
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0747599601746 sec
ecranul dvs: 1 x 1