”Dragobetele sărută fetele”
TIPĂREȘTEDragobetele este o sărbătoare precreștină, de origine dacică, celebrată la români la data de 24 februarie, în preajma zilelor Dochiei și a apropiatei primăveri.
Divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros al vechilor greci, supranumită: Năvalnicul, Cap de primăvară, Dragomir și Sânt Ion de primăvară, Dragobetele pare a fi o făptură mistică, flăcău tânăr, frumos și bun care sărută fetele în fața comunității sătești, pecetluind logodna noului cuplu, pentru cel puțin un an.
În credința românilor, sărbătoarea cunoscută sub acest nume este asimilată și ca sărbătoare creștină, legată de Aflarea Capului Sf. Ioan Botezătorul din data de 23 februarie în calendarul creștin ortodox, numită Sânt Ioan de primăvară, ca sărbătoare ce anticipează Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, Drăgaica sau Sânzienele din 24 iunie.
Dragobetele, potrivit legendei, este fiu al Babei Dochia, ”o ființă parte omenească, parte îngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă ca Sântoaderii și Rusaliile, dar pe care oamenii nu-i pot vedea, din cauză că lumea a spurcat în necredință și fărădelegi” (Simion Florea Marin ”Sărbătorile la români”)
Dragobetele este cunoscut și ca un cioban care o însoțește pe baba Dochia prin păduri și peste munți, ”o figură pozitivă, simbol al primăverii” (Haldeu o consemnează ca dată la 1 martie), dar și al înmuguririi sentimentului de iubire.
Dragobetele este protectorul și vestitorul iubirii în sufletele și în casele românilor.
Conform tradiției, sărbătoarea Dragobete se desfășoară după un anumit ritual având ca motto ”Dragobetele sărută fetele”:
La dată fixă, toată suflarea satului se adună în fața bisericii, se pornește ”Hora flăcăilor și a fetelor”, îmbrăcați în port de sărbătoare, după care tinerii pleacă împreună la cules de flori primăvăratice, prin păduri, prin poieni și pe dealuri, unde aprind focuri dansând în jurul lor și de unde, la orele amiezii, fetele coboară alergând către sat, urmărite de către un flăcău ce își confirmă alegerea printr-un sărut, pecete a promisiunii de a-i fi logodnic pentru cel puțin un an.
Fetele adună cu această ocazie, pe lângă gingașe flori de primăvară și ”zăpada zânelor” cu care își vor spăla obrazul spre a rămâne mereu tinere și frumoase ca ele.
Sunt cu desăvârșire interzise în această zi de sărbătoare muncile de tot felul, mai puțin dereticatul casei (simbol al chivernisirii viitoarei gospodării) și supărarea femeilor de către un bărbat.
Există și credința că în această zi și păsărelele își găsesc perechea, iar celelalte viețuitoare sunt pregătite să procreeze. Dragobetele este numit și Logodnicul Păsărilor.
În funcție de zona de răspândire a acestei sărbători, ea poartă numele de Rogobete, Bragobete, Brogorete, etimologia numelui fiind de origine slavonă.
Cuvântul este atestat documentar încă din anul 1775, așa cum consemnează ”Micul dicționar academic”.
Mulțumesc, multă sănătate și iubire de Dragobete!
(... și un secret: dați-i un șut în c... lui Valentine*s Day!)
Fotografiile însoțitoare sunt de la două expoziții organizată de subsemnata, cu ocazia zilei de Dragobete, în holul Filarmonicii din Ploiești și holul Universității Petrol și Gaze Ploiești, în februarie 2015 cu titulatura ”Dragobetele sărută fetele și pecetluiește căsătoriile”, motiv pentru care am strâns și am expus poze vechi de miri și mirese. Câteva au anul consemnat pe ele. Cea mai veche, 1912.
Trimis de mihaelavoicu in 20.02.18 16:26:30
17 ecouri scrise, până acum, la acest articol
ECOURI la acest articol
17 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Filozofări de suflet (mai puţin turistice), DE LA LUME ADUNATE - COMUNITATE" (deja existentă pe sait) - rubrică dintr-o secțiune OFFTOPIC sau DE INTERES TURISTIC RESTRÂNS!
Rog așteptați...
@mihaelavoicu: Mă raliez propunerii tale: să-i dăm un șut în c... lui Valentine*s day!
Nu mi-a plăcut din start sărbătoarea importată! Poate tinerii se vor „trezi” și-și vor da seama de frumusețea celei autohtone, care nu implică decât sentiment, nu și comerț!
Mulțumim pentru articol!
@doinafil:
Optima sperando spero, Doina! Nu ești singura care trăiești sperând în bine, cultură, aprecierea valorilor locale. Când banul primează însă, e greu să revii la tradiții. Și eu încă mai cred că noi cei trecuți de o vârstă avem marea vină că am permis ca societatea de azi să ajungă așa. Că trăim globalizarea mai intens ca oricând în istoria omenirii, firesc de altfel, asta nu ne-ar împiedica să păstrăm viu spiritul neamului.
@elviramvio: Și Valentin și Dragobete cred că pot conviețui cu toată globalizarea la care sunt supuși. Normal că banul primează și Valentin e rege! Dar asta nu înseamnă să nu i se dea atenție și lui Dragobete-săracul.
No, că mi-a căzut fisa! Drag-obete/Drag-nea=bani. Iată că și Dragobetele este bogat... trebuie numai să-l punem în posesia lor.
Ce frumoasă sărbătoare ar fi să vezi niscaiva hori de fete și băieți în costume românești, pe pietonalele orașelor, dansând Hora lui Dragobete. I-ar împiedeca cineva? S-ar revolta cineva? Nu cred. Cred că toate aparatele foto ar clik-ui.
Ce frumos, avem traditii este clar, doar ca valul sau viteza cu care traim azi ne face sa pierdem din vedere momente de o incarcatura spirituala si traditionala de exceptie.
Frumos articol, pozele sunt de vis... un pupic ca il meriti.
@mihaelavoicu: Mulțumim pentru aducerea în atenție a acestei sărbători populare, parțial pierdută în ultimii zeci de ani. De altfel, sub presiunea sărbătorilor și tradițiilor importate din alte țări/civilizații, noi, românii, am redescoperit credințe, tradiții și sărbători care acoperă întreg ciclul de viață (naștere, căsătorie, moarte) al omului, cât și ciclul de timp (anotimpuri, munci agricole etc.) care existau de secole în civilizația românească.
Dragobetele, sărbătoare a cărei vechime nu ar depăși 200 de ani, provine din asocierea cu sărbătoare creștină „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” și transformarea termenilor slavi ai acestei sărbători („vobritenia”). Cred că se poate vorbi însă de rădăcini mult mai vechi, de tradiții și legende precreștine, toate acestea învârtindu-se în jurul reînvierii naturii la ceas de primăvară. Sătenii așteptau cu nerăbdare în fiecare an sosirea momentului când natura se trezește la viață, clipa reînceperii muncilor agricole (principal mijloc de subzistență), dar și prilejul de a stabili relații interumane trainice.
Se observă în toată gama de sărbători populare desfășurate în prag de primăvară importanța acordată relațiilor între oameni, dar și rolul apotropaic acordat unor obiceiuri ce au loc în mediul rural. Dragobetele, simbolul dragostei/începutului/veseliei/fertilității, aduce participanților la evenimentele din sat (hora, sărutatul fetelor etc.) protecție în fața bolilor și necazurilor pentru întreg anul.
Chiar luni, 19 februarie, s-a desfășurat la Brănești-Ilfov alt obicei de primăvară, preluat de la bulgari: obiceiul cucilor – „bătaia” rituală aduce noroc, sănătate și protecție în fața răului. Îmi pare rău că nu am putut ajunge anul acesta la Brănești, dar am fost de vreo două ori anii trecuți și am scris pe această temă (vezi impresii).
Am început să redescoperim obiceiurile noastre tradiționale? Oare...
@roth: Stai frumos că niciuna din poze, (măcar cea cu Hora lui Dragobete) nu va fi votată încât să fie ”poza zilei” în 24 febr. Și nici măcar la sfârșitul celor 7 zile!!!
Mulțumesc și mă bucură faptul că mai e lume care apreciază tradiția. Încă!
@tata123: Ha! Dragobetele s-a dus deja de râpă odată cu toate bogățiile noastre materiale și spirituale. Cine să-i întindă o mână de ajutor? Cultura, tineretul, îmbuibații... !
Dragă tata123, vorbim ca să discutăm! Mulțumesc pentru ecou!
@mihaelavoicu:
ai dreptate cu poza, daca vrei iti explic la Alba cum sta treaba cu voturile. nu este nimic masluit, cel putin eu sunt convins de acest lucru, dar exista un mecanism "la votare". esti mai noua si inca nu l-ai prins, dar ai tot timpul sa intelegi acest lucru
@nrs: Știu cum e cu cele ultime 7 zile. Nu asta e problema. Problema e că puțină lume apreciază tradiția și elementul național. Tinerii nici nu știu de Dragobete.
Mulțumesc pentru ecou. (Dar un? tot e!)
@nrs: Unde ați văzut că am scris eu cuvântul ”măsluit”? Ce anume vă face să folosiți acest cuvânt?
Da, sunt nouă pe AFA, am muncit, am călătorit numai pe banii mei, mai am foarte puține pma până la partener și chiar mă gândesc dacă merită să mai continui sau nu, mai ales că nu urmăresc niciun fel de interese.
Ați zis bine cu mecanismul ”la votare”, v-a luat gura pe di-nainte, cum s-ar zice!
Mulțumesc pentru ecou, din care am înțeles multe!
@all: În perioada 24-25 februarie Muzeul Satului din București organizează un eveniment dedicat sărbătorii de Dragobete. Chiar dacă gerul iernii se va instala pentru câteva zile și în București suntem invitați la „unul dintre cele mai calde şi tandre momente ale începutului de primavară”. Programul evenimentului îl găsiți aici: muzeul-satului.ro/evenime ... onal-al-satului. Este o ocazie de a vedea ansamblul de Cuci de la Brănești.
@mihaelavoicu: Mi-am insusit "critica" 
. Mi-a scapat initial articolul tau... deh, l-ai scris marti, trei ceasuri rele ...
Iaca, la alta cafea l-am citit si mi-a placut. Iar treaba cu sutul in partile dorsale moi ale sfantului american mi-a placut maxim. Dar, asa cum ii spuneam si Elvirei, traim intr-o lume in care dicteaza in primul rand banul, asa ca, ne place ori nu (mie clar nu-mi place), sfantul asta importat va castiga teren.
Dar... mergem inainte, ca-nainte era mai bine .
Sa ne vedem cu bine.
@mihaelavoicu: P08, Dacă te uiți în dreapta-josul pozei, vei vedea 1878 (sau79).
Frumoasă sărbătoare, plină de emoții frumoase, de fiorii primei iubiri...
Mare păcat că doar noi, cei mai ”de demult” vrem s-o vedem. Tineretul o reneagă, cum reneagă tot ce-i românesc, pe motiv că... pute, nu-i bun, nu-i frumos!
Expoziție la UPG! (IPG) ! Ooff, cât e de frumos!
@Zoazore: La Po8 ce se vede nu e un an anume, ci este scris FOTO. Este antetul unui fotograf, Szabo jun. Sighișoara.
Expoziția de la UPG, trebuie să-ți spun că a avut chiar succes. De unde am făcut-o numai de Dragobete, dar combinată și cu ceva goblenuri, a rămas acolo aproape o lună.
Mulțumesc pentru ecou!
@mihaelavoicu: Păi mai înveselește atmosfera aolo,
Lumea e avidă de nou, de frumos, iar spațiul ales e plin de lumină!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Dec.2023 16 decembrie 1989 — scris în 16.12.23 de Michi din BUCURESTI
- Dec.2023 Ce simțim și cum privim 1 Decembrie — scris în 01.12.23 de elenaadina din GURA HUMORULUI [SV]
- Oct.2023 IUBESC — și respect! — româna! În câte alte limbi te-ai mai putea „juca” astfel cu cuvintele? (urmează câteva exemple) — scris în 29.10.23 de Admin din TIMISOARA
- Sep.2023 Traficul rutier din România, încotro? — scris în 22.09.23 de AZE din SIBIU
- Aug.2023 Drum lin spre Cer, Costyy! — scris în 27.08.23 de alinafulg din OţELU ROşU [CS]
- Jul.2023 La „vânătoare” de flori prin România — scris în 23.07.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI
- May.2023 Bujorul – floare națională a României — scris în 28.05.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată