ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 14.10.2017
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Galați
ÎNSCRIS: 27.07.12
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
JUL-2017
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

[Alte] Plaje în Corfu

Bătuți de vânt și arși de soare (sau de la Paleokastrița la Sidari)

TIPĂREȘTE URM de aici

Oarecum la întâmplare, am hotărât să începem explorarea insulei Corfu cu țărmul ei nord-vestic. Din Paleokastrița vom porni către nord și vom vedea cât vom reuși să „acoperim” în această a doua zi de vacanță corfiotă.

Să fie cam ora 10 când reușim să ne urnim de la Bella Vista, unde ne-am stabilit baza. Am mai spus și cu alte ocazii, nu suntem de felul nostru niște matinali; pentru noi, să dormim suficient aparține binefacerilor vacanței. După numai vreo 2 km, chiar înainte de intrarea în Makrades, facem stânga, străbatem satul Krini și... ne oprim la liziera unei păduri de măslini. Angelokastro, castelul bizantin, se profilează departe, pe un pinten de stâncă, în plin soarele dimineții, dar pare că mai e destul de mers până acolo! Am citit că se lasă mașina într-un loc amenajat de la baza dealului și apoi se urcă pieptiș până la ruine. Realizăm dintr-o dată dimensiunea grozăviei, păi activitatea asta ne-ar lua cel puțin 2-3 ore și noi avem o ditamai insula de descoperit! Ok, poate altădată!

Facem cale întoarsă și Helga, GPS-a noastră, ne bagă în Makrades pe niște străduțe pietruite un pic mai late decât mașina noastră; Tati bombăne, dar eu mă bucur în sinea mea, căci am parte de priveliști frumoase cu case albe împodobite cu multe flori! În fine, ieșim din nou la șosea. Destul de bine asfaltată, dar nu foarte lată, aceasta șerpuiește la oarece înălțime „printre munți și văi”. „Îți place, Tati? ” (De data asta, eu sunt artizanul traseului și simt nevoia unei confirmări, că n-am intuit greșit.) „Foarte frumos, dar sper ca diseară să ne întoarcem pe un drum mai puțin serpentinos!... ” Bag la cap aspectul.

În Vistonas am avut grijă să facem stânga, către Prinillas și Pagi. La un moment dat, vedem vreo 3-4 scutere pe marginea drumului, ocupanții lor se înghesuie să pozeze peisajul. Oprim și noi și, apropiindu-ne de marginea prăpastiei, descoperim superba imagine a unei salbe de golfuri pictate în nuanțe diferite de albastru ce se întrepătrund feeric. Golful din prim plan este tivit cu o plajă aurie care pare că se întinde pe vreo 2-3 km; mă uit pe hartă și-o identific a fi Plaja Agios Giorgios Pagon. Identific și peninsula care-l delimitează în partea sa nordică, între cele două cocoașe trebuie să avem istmul cu plaje de-o parte și de cealaltă numit Porto Timoni. Ah, acolo vreau să ajung!...

Pe cai și mai departe atunci! Urmăm indicatoarele către Ag. Giorgios Pagon (adică Sf. Gheorghe care ține de satul Pagi, a nu se confunda cu Agios Giorgios Argyradon, o altă plajă aflată tot pe partea vestică a Corfului, dar mult mai la sud). În apropierea plajei sunt o sumedenie de pensiuni, hoteluri și taverne, cum ar veni o adevărată stațiune s-a dezvoltat de-a lungul acestui golf. Ne place locul și decidem să rămânem preț de o baie-două. Nu merită să închiriem șezlonguri, ne așezăm prosoapele pe nisipul fin și țuști în apă! Ohoo! Marea e destul de rece și agitată, asta probabil și din cauza valurilor mari. Nu fac prea mulți purici în apă, Tati nici cât mine, nu e safe să înotăm. Stăm întinși la soare cât să ne uscăm costumele de baie și mergem mai departe.

Rulăm cu viteză mică pe șoseaua care urmează conturul golfului până în partea sa nordică, pe care la un moment dat îl părăsește, cotind la dreapta. Ne cocoțăm din nou, de data asta până în Afionas, un sat situat pe promontoriul ce mărginește la nord golful Ag. Giorgios; am citit că de aici coboară o potecă până la Porto Timoni.

Afionas e un veritabil sat grecesc de munte, străzile sunt întortocheate și înguste, cu greu găsim un loc unde să lăsăm mașina. Totuși, e extrem de pitoresc, mă îndrăgostesc de el la prima vedere! Case văruite în culori deschise, porți și ferestre albastre îmbrăcate în rochițe delicate vegetale; flori de toate culorile; și liniște, multă liniște! Are chiar și stație de măgăruși.

Într-un capăt de sat descoperim niște studiouri fățoase, galbene, pe care le cheamă ca și pe istmul cu plaje gemene, Porto Timoni. Dar când descoperim priveliștea către golful pe care tocmai l-am părăsit, oferită de terasa restaurantului, ne amintim brusc că micul dejun a fost azi cam frugal și, în plus, ne-am mai și bălăcit în mare și știe toată lumea ce poftă de mâncare îți face climatul mediteranean! Suntem conduși la o masă chiar lângă marginea terasei, de unde nu ne mai săturăm privind peisajul înconjurător! Doar o altă masă mai este ocupată - 4 nemțoaice pensionare destul de gureșe, cu care socializăm deseori din priviri.

Comandăm o salată ce seamănă cu cea grecească, doar că are și felii de morcovi; cu atât mai bine, îmi plac morcovii. În plus, eu coaste de miel și Tati o mâncare de pui cu sos de ciuperci și cu garnitură de orez. Primim într-un coșuleț acoperit cu un prosop și felii aromate de pită caldă presărată cu oregano. Tot aici încercăm prima dată celebra bere de ghimbir corfiotă (sau măcar așa scrie pe ea), moștenire de la stăpânirea britanică. Mâncarea e bună, iar despre priveliște ce să vă mai tot repet?! O să pun o fotografie care sper să vă convingă. La final, nici nota de plată nu ne decompensează: puțin peste 33 de euro.

Harta zice că din Afionas pleacă de fapt două cărări înspre Porto Timonas. Apucăm pe cea nordică și, după ce urcăm un pic, ajungem chiar în vârful promontoriului, de unde ni se dezvăluie imagini de vis cu următorul golf. Aici e chiar un punct de belvedere, ne-ar plăcea să adăstăm măcar câteva minute pe una din bănci, dar vântul suflă cu putere și mai bine o luăm din loc. Cărarea coboară, șlapii ne alunecă de vreo câteva ori pe țărâna amestecată cu pietricele și, când vedem că urmează o porțiune și mai abruptă (după care alta și alta, apoi o bucată de urcuș și probabil încă una de coborâș), decidem că sunt șanse mari să ne accidentăm și renunțăm. Sfat pentru eventualii amatori: neapărat încălțăminte adecvată, cred că cel puțin sandale de trecking ar fi ok (am achiziționat cu prima ocazie, dar prea târziu pentru episodul „Porto Timoni 2017”) !

Ne întoarcem cu mare regret și cu un motiv în plus să proiectăm altcândva o altă incursiune în fascinanta (deja) insulă Corfu... Nu prea târziu, că degeaba sandale de trecking dacă nu picioare... Pentru Tati, chiar și străzile pietruite din Afionas se dovedesc pline de capcane nebănuite, căci, cu ocazia unui pas făcut aiurea, reușește să-și zdrelească destul de tare degetul mare de la piciorul drept! Ei, și precum grădinarului îi lipsesc castraveții, tot așa ne trezim și noi că n-avem la îndemână nici măcar un amărât de plasture!:( Spălăm bine rana cu rezervele de apă de băut, o înfășurăm într-un șervețel și... în câteva minute poposim în fața unui magazin-cu-de-toate din următoarea localitate de coastă, pe care n-o aveam pe lista „de vizitat” și despre care aflăm că se cheamă Arillas. De aici cumpărăm nu numai plasturi și rivanol, ci și niște căni foarte simpatice și foarte colorate (rezolvăm astfel o parte din problema suvenirurilor pentru prietenii de acasă) și tot de aici ne reînnoim rezervele de apă.

Plajei de vis-a-vis nu-i acordăm prea multă atenție, doar preț de o poză-două, oricum e aproape pustie, șezlongurile cu desăvârșire neocupate, umbrelele strânse bine! Vântul bate ca nebunul, particule fine de nisip ne șfichiuiesc dureros gambele, valurile mătură mai multă plajă decât ar trebui în mod normal și ne adăpostim cât putem de repede în mașină! Arillas dealtfel e un loc foarte drăguț, plaja se întinde pe kilometri întregi, deservită de o sumedenie de locații de cazare și mâncare. În larg, se profilează cocoașele neregulate, nu prea înalte ale unei insulițe. Cred că lipsa vântului ar aduce mult beneficiu acestui loc!

Următoarea oprire vine să ne confirme această bănuială. În încercarea de a părăsi golful larg al Arillei, ieșim prin nord și un indicator ne face cu ochiul: Snack-Bar Gravia. „Bine ați venit” scrie în greacă, engleză, germană și încă într-o limbă ale cărei caractere îmi sunt complet străine. Locul chiar este ceea ce îi spune numele, un bar cu scaune înalte, aliniate de-a lungul unei „mese” lungi, cu o spectaculoasă vedere asupra localității și golfului Arillas și asupra insuliței stâncoase din larg! Câteva ghivece cu mușcate ca sângele sunt fix ce trebuie în acest decor de poveste: pata de culoare! A, ba nu, locul e mai mult decât un „banal” snack-bar, căci există și niște studiouri anexate. Aviz amatorilor! Gravia, țineți minte!

Următoarea oprire este Agio Stefano, un golf unde cică de obicei cam bate vântul (ha, ha), pretabil așadar distracțiilor gen parapantă, ski marin etc. Nu știu cum o fi într-o zi obișnuită aici, dar azi se dovedește a fi o mare încercare să poți să te ții pe picioare! Poposim întâi în capătul sudic al golfului, vederea asupra micii localități cuibărite între dealuri înverzite, către care se îndreaptă vijelioase valuri - ne lasă efectiv cu gurile căscate! Alături e o biserică alb-albastră, soarele se joacă de-a v-ați-ascunselea cu clopotnița ei în timp ce eu îi dau ocol. Apoi Tati are o idee: hai să vedem unde duce drumul ăsta care o ia înapoi spre sud, chiar pe lângă țărm. Hai! Nu mergem prea mult și ajungem într-un portuleț, doar câteva bărci pescărești mici se leagănă în spațiul apărat de valurile nemiloase. Suntem singurii vizitatori, senzația este ireală! (Mai tîrziu „sap pe Google” și aflu că ăsta e locul de unde, în mod normal - probabil asta înseamnă o zi cu vânt mai domol - se pleacă spre una din insulițele satelite; oho, Matraki, data viitoare n-o să te ratăm, fii sigură!)

Ne întoarcem pe plaja din capătul nordic al golfului Ag. Stefano, în care se varsă un râu și deasupra căreia plutesc niște nebuni spânzurați de niște bucăți mari de pânză (sau ce-o fi ea). Zona cu șezlonguri a fost de mult inundată, nimeni nu-i acordă nici cea mai mică atenție...

Ne uităm pe hartă: următorul punct de interes ar fi plaja Logas, o chestie super-mega-extra, după cum am citit; pe urmă ar urma Sidari, cu al său unic Canal d'Amour. Decidem că azi nu mai este timp decât pentru aceste două atracții și decidem să le abordăm în ordine inversă din punct de vedere geografic. Adică mergem întâi în Sidari, pe coasta nordică a insulei, apoi ne întoarcem un pic spre vest; dacă n-o să avem parte să ne îmbăiem la Logas Beach, măcar să prindem senzaționalul apus de soare aici!

Zis și făcut. Când ajungem la Sidari, urmăm indicatoarele către Canal d'Amour. Pentru cei care n-au prea fost pe-acolo, e bine să știe că dacă spui Sidari, spui Canal d'Amour. Ce este și ce vrea el, așadar? Păi e chiar un canal lătuț de vreo 10-15 m și lung de 100, săpat natural între doi pereți de stâncă formați parcă din felii de piatră aurie puse una peste alta, ca la tortul Doboș. Marea se insinuează în canalul nostru până ce ajunge la o mică plajă, unde îmi imaginez ce bătălie o fi să prinzi un locșor într-o zi normală.

Azi nu e clar o zi normală, vântul nebun nu dă niciun semn c-ar fi obosit vreun pic. Parcăm în dreptul unui bar care se numește - previzibil, nu­?! - D'Amour Beach Bar. În imediata apropiere este o plajă, dar nu seamănă nicidecum cu ce-am văzut eu în poze, deci nu e asta. Mergem mai departe, urmând curentul uman ieșit la plimbare fără niciun scop, ca și noi, de ciudă că vântul le-a dat peste cap planurile zilei. Trecem prin curtea înierbată a unui complex, mă apropii de balustradă să pozez zbaterea mării și stânca aurie din mijlocul golfului, ce seamănă cu o barcă în derivă. Dincolo de complex, urcăm puțin pe promontoriu și... iată-l! Canalul Iubirii! Cică trebuie să înoți în el ca să-ți găsești iubirea de-o viață! Mă uit la marea care fierbe departe, jos, între stâncile impasibile și am așa, o mică mare reticență... Micuța plaja abia se mai ghicește când uriașele valuri se retrag, hmm, nu-i ziua cea mai potrivită pentru invocarea iubirii! Pe promontoriul vestic e cocoțat un restaurant, pe care l-au protejat cu folie groasă de plastic și tot e plin de nisip peste tot; drăguț loc o fi într-o zi normală, să stai aici și să privești Canal d'Amour...

La beach bar-ul unde am parcat mașina întreb de o toaletă și mi se răspunde că nu au toaletă publică, ci doar pentru clienții barului. Serios?! Ce fițoși!... Asta nu mi s-a mai întâmplat până acum în Grecia! De-a naibii nu vreau să las niciun euro acolo, așa că ne urcăm în mașină și pornim. Nu prea departe, un pic spre est, găsim plaja lungă și lată a stațiunii, de-a lungul căreia se înșiră dormitorii și mâncătorii. Alegem la întâmplare Capriccio Steack House și, ca să nu mai avem surprize, comandăm câte o înghețată. Mă rog, cred că mergea mai bine un ceai fierbinte...

Ca să ajungem la Logas Beach, trebuie să ne întoarcem în Peroulades și să-l străbatem până la capăt, acolo unde s-a amenajat o parcare destul de încăpătoare. Suntem destul de sus deasupra mării, vântul suflă la fel de năprasnic. În mod normal, ar fi trebuit s-o luăm frumușel pe aleea betonată care coboară spre mare până la plaja pe care unii o consideră cea mai frumoasă din Corfu. Ne îndreptăm însă spre restaurantul cocoțat deasupra ei, 7th Heaven pe numele lui. E drăguț aranjat, cu flori și amfore, ni se sugerează unde să ne așezăm în funcție dacă vrem să mâncăm sau doar să bem ceva. Până una, alta, ne atrage platforma din capătul dinspre mare, de unde cred că se vede ceva fain, din moment ce este atât de vizitată și de alți turiști. Când mă apropii, înțepenesc: platforma e din sticlă (securizată, ce-i drept), sub ea se poate vedea chiar hăul deasupra căreia e spânzurată! Încerc să-mi depășesc fobia și pășesc până spre margine, de unde într-adevăr spectacolul oferit este pe măsura curajului meu: un perete de stâncă alburie, scăldat feeric în lumina soarelui și jos, departe, în zbuciumul valurilor!

Până la apus mai sunt vreo două ore, dacă nu și mai bine, ar trebui să le umplem cu ceva, dar cu ce? Nu prea ne e foame, totuși hotărâm să ocupăm o masă în zona „pentru mâncat”, luăm ceva de la secțiunea de aperitive și o lungim cât putem de mult... Din păcate, nu mai sunt mese în margine, lângă mare. Ne-am amintit că la vreo sută-două de metri mai la deal mai este o tavernă ce conține cuvântul sunset în denumirea ei, am trecut pe lângă ea la venire.

Pe GoogleMaps o găsiți drept taverna Marco Polo, pe frontonul de deasupra scrie doar că este o tavernă familială cu oarece vechime (1978), care servește mâncare tradițională grecească. Găsim un interior tipic, cu fețe de masă cu pătrățele, dar nici vorbă de vedere la mare (fiind la oarece distanță de aceasta). Ospătarul care ne preia ne lămurește: au un loc special sus, pe acoperiș, de unde poate fi admirat apusul de soare. Hmm... sună bine!

Eu comand chiftele cu sos și paste (un pic cam sărate), iar Tati un fel de tocăniță de cartofi cu vițel (bună). Mâncăm, facem un pic de conversație cu băiatul care ne servește (care își dorește să ajungă la Constanța și la București, noi îi mai dăm câteva ponturi) și la final ne conduce la locul de belvedere. Nu e rău, dar nici chiar ce ne-am imaginat, așa că facem câteva poze, mulțumim frumos și o tulim în direcția mării.

Se pare că apusul la Logas e destul de popularizat, căci parcarea s-a umplut de mașini și tot mai vin! Oamenii s-au înșirat pe promontoriul de deasupra sau pe aleea ce duce spre mare. Eu rămân sus, Tati coboară, vom face schimb de experiență la sfârșit! ;) Atmosfera e nemaipomenită, te gândești câtă lume stă ca la spectacol în fiecare zi, în atâtea locuri de pe planetă, să asiste la coborârea astrului de foc dincolo de zare! Deși e un fapt banal, tot găsim în el atâta magie, că nu ne plictisim niciodată!

Spectacolul apusului se încheie, cortina se trage și spectatorii se retrag pe rând, în liniște. Identific pe hartă un drum mai important, e desenat cu linie mai groasă, ce taie munții spre sud și apoi o cotește către vest, spre Paleokastrița. Străbatem în noapte un șir de sate de munte, dar la un moment dat vedem un indicator către plaja Ag. Giorgios. Păi nu pe-aici am venit dimineață?! Cam da... „Tati, se vede treaba că ți-a plăcut atât de mult, încât ai vrut să te întorci tot pe aici, dar tu nici nu știi că ai vrut! Și iaca, Universul a complotat și ți-a îndeplinit dorința! ” Tati are puterea de a se amuza... La locul de belvedere de deasupra golfului ne oprim din nou; pământul e acum negru, o salbă de luminițe strălucesc la decolteul frumos al mării cenușii, iar orizontul este încă înroșit de ultimile raze de soare... Minunată poză!...

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de crismis in 14.10.17 13:34:35
Validat / Publicat: 14.10.17 17:18:45
VIZUALIZĂRI: 2479INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în GRECIA
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 44750 PMA (din 49 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
INFO: membrii AmFostAcolo beneficiază - in cadrul sistemului de Privilegii - de preţuri particulare pentru vacanţa în această destinaţie - negociate direct cu tour-operatorii sau cu proprietarii.
  • Verifică: solicită o ofertă personalizată

  • ECOURI la acest articol

    13 ecouri scrise, până acum

    Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [14.10.17 18:52:41] »

    @crismis: Minunat review. Felicitări!

    Ca de obicei, m-ai răsfățat cu povești frumoase și poze incredibile. Le-am văzut pe toate, sunt superbe!

    crismis [14.10.17 18:56:15] »

    @Carmen Ion: Mulțumesc frumos, Carmen!

    ANILU [14.10.17 20:51:10] »

    @crismis:Cu foarte mare interes am citit despre plimbarea voastră prin nord-vestul insulei.

    Am fost curioasă să văd ce găsești și cum le descrii.

    Cum noi am fost doar până la Paleocastrita, (cazarea am avut-o mai în sudul insulei AL, și nu am fost singuri 😅) cred că are dreptate soțul, trebuie să mai mergem o dată pentru că mai avem multe de văzut.

    Pozele sunt superbe.

    Felicitări pentru această plimbarea și bănuiesc că mai urmează.

    Toate cele bune.

    crismis [14.10.17 21:21:34] »

    @ANILU: Mulțumesc! Precum am mai zis și reiese și "citind printre rânduri" chiar și din acest articol, și noi ne-am propus încă o vacanță în Corfu (cel puțin). De data aceasta, sper că un pic mai lungă. Deja avem o listă de locuri din categoria "dacă doriți să revedeți" sau în care am vrut, dar nu am reușit să ajungem acum (gen Porto Timoni). Ca să nu mai zic de cele în care n-am ajuns deloc!

    Da, urmează, lucrez cu drag și spor la urmatorul articol, trebuie să-i dau bătaie mai repede, că mai am și despre alte excursii de povestit!

    elviramvio [14.10.17 21:39:48] »

    @crismis:

    Data viitoare zici tu?! Stii de cate ori si in cate locuri ne-am promis noi asta? Succes!

    Mi-ai amintit de un loc frumos unde si noi ne-am jurat o revenire asa de voie, de stat precum grecii și privit marea la o taverna...

    Ai niste poze splendide, m-am oprit la magarus, trebuie sa-mi scald ochii și sufletul la cafeaua de dimineata cu ceva grecesc! Mai sunt atatea luni pana la vara!

    Sa-ți îndelinesti visul si sa revii pe insula!

    crismis [14.10.17 22:23:57] »

    @elviramvio: Mulțumesc, Elvira, asemenea și vouă! Ai dreptate, nu e simplu să te întorci într-un loc în care ai mai fost, cand te cheamă atâtea altele necălcate încă! Totusi, ne place să credem în aceste vise, cred că face parte din ideea de nemurire în care omului îi place să creadă. Nu știu cum să explic... Colindăm acum peste tot, ca și cum doar am prospecta piața, ca și cum am alege unde ar merita cu adevărat să ne petrecem senectutea... De fapt, știu, trăim acum și cine știe ce va fi peste 10 ani sau chiar... mâine?! Dar sperăm și asta e ceva frumos și, în plus, e și gratis!...

    Deci, încă o dată: din inimă, mulțumesc, asemenea!

    elviramvio [14.10.17 22:43:30] »

    @crismis: 😘😘

    mogly [14.10.17 23:11:18] »

    @crismis: Draga mea te rog nu mai povesti asa frumos de Corfu, ca suntem aproape de sfarsitul anului si eu incep pregatirile pentru vacanta din 2018 si imi strici toate planurile ma faci sa ma gandesc tot la Corfu si sa-mi doresc sa mai iau un bilet acolo (oricum candva ma voi intoarce in Paleokastrista, am promis si eu si sotul meu, ne-a placut atat de mult amandorura). Cum spuneam si Rodos ne-a placut enorm, dar acolo cred ca am vazut cam tot ce ne-am dorit, asa ca pentru viitor cochetez putin cu Creta sau cu Lefkada si mai imi da tarcoale prin cap asa o croaziera pe Mediterana, de ganduri despre variante de vacanta nu duc lipsa, nici eu nici fiica mea Malina (anul acesta a implinit 18 ani si ne-a facut figura a plecat in Santorini fara noi, l-a luat doar pe fratele ei si le-a placut au stat in Fira, un hotel cu piscina si balcon cu vedere superba la caldera, iar la cazare s-au amuzat copios au fost intrebati daca sunt in luna de miere au facut si o vizita pe insula Ios)

    Asadar ce poate fi mai frumos in toamna sau iarna, decat sa citesti despre vacantele celorlalti (asa ca te rog mai scrie despre Corfu), sa le rememorezi pe ale tale si sa pregatesti vacanta pentru vara viitoare? Vacante de vis si spor la pregatiri si idei!

    krisstinna [15.10.17 10:04:20] »

    @crismis: Foarte, foarte frumos totul: povestea ta, Corfu, pozele.

    Trebuie sa ajung și eu acolo! E minunată insula

    Sper că “tati” e bine, a uitat incidentul neplăcut. Voi nu aveți o trusa de prim ajutor în portbagaj? Întreb și eu pentru că domnul C e obsedat de acea trusă, verifica și data expirării, le schimbă mereu, aiurea zic. Mă rog, asta e părerea mea

    Pupici, felicitări!

    RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
    webmaster [15.10.17 13:39:13] »

    Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

    crismis [16.10.17 18:34:21] »

    @mogly: Doamne, ce tari sunt copiii tăi! Să plece doar ei doi în Santorini; mă întreb dacă ai mei ar fi în stare... da, cred că da (probabil că nu le-a dat încă prin cap) ! Hotel cu vedere la caldera?! Uau!

    Corfu ne-a plăcut mult amândoura, a fost prea puțin timpul petrecut acolo, dar foarte intens!

    Și noi pregătim (în teorie deocamdată) vacanța grecească de la anul, strângem informații și păreri. Avem multe necunoscute. Dar, până la urmă, tot trebuie să mai rămână un pic de mister, altfel n-ar mai avea farmec...

    Aștept cu nerăbdare poveștile tale despre Rodos, acolo încă n-am ajuns.

    @krisstinna: Întrebarea ta cu trusa de prim ajutor e pertinentă, chiar mă așteptam să pună cineva problema. Avem, dar... lipsea taman ce trebuia! Probabil a mai fost utilizat cândva și nu a fost înlocuit. Noi suntem mai aerieni, așa...

    @webmaster: Mulțumesc!

    mishu [18.10.17 21:01:16] »

    @crismis: Nici nu stiu cu ce sa incep... usor de zis cu inceputul. Eu am inceput cu pozele si ma gandeam ca ele spun totul, fiecare poza pe care o vedeam spunea parca o poveste si-mi imaginam cam ce ai povesti tu despre asta.

    Apoi am trecut si la text care mi-a intarit impresia minunata data de vizualizarea pozelor.

    Un loc minunat, peisaje de vis, o poveste de vara minunata.

    Felicitari, votat cu mare drag.

    crismis [18.10.17 21:04:00] »

    @mishu: Mulțumesc!

    Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

    ROG REȚINEȚI:
    • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
    • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
    • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
      (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
    SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
    NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
    EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
    Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

    NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
    Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
    VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
    6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
    ANILU, crismis, elviramvio, mishu, mogly, xpac
    Alte impresii din această RUBRICĂ:


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

    [C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
    pagină generată în 0.125385046005 sec
    ecranul dvs: 1 x 1