Budapesta - capitala pesterilor

TIPĂREȘTE

Stiati ca Budapesta este considerata, in afara de orasul bailor termale si capitala pesterilor? Eu marturisesc ca nu stiam, am aflat cu putin timp inainte sa ajung in Budapesta, aruncand o privire pe ghidul oficial, in limba romana, pe care l-am primit prin posta gratuit impreuna cu harta orasului care este vitala pentru a ajunge la obiectivele turistice.

Nu am cautat atunci poze pentru ca vroiam sa fie totul inedit, m-am multumit doar cu cele cateva informatii din pliant. Am aflat asadar de existenta pesterilor Szemlőhegyi si Pálvölgyi (in total sunt aproape 200 dar numai acestea doua se pot vizita) si am ales la fata locului sa o vizitam pe prima intrucat parea mai usor de ajuns. Pe pagina oficiala de internet, pentru ca au asa ceva... puteti vedea amplasarea exacta: click aici

Pestera Szemlőhegyi se gaseste in cartierul cetatii Buda, asa ca am traversat Dunarea, am luat un tramvai pana in Piata Kolosy si de aici am mers 4 statii cu autobuzul nr. 29 pana la Szemlő-hegyi.

Este o zona frumoasa, de case, cu multa verdeata si cu cat urci mai mult, aerul este mai curat si ai impresia ca esti la munte. Pestera se poate vizita doar la ora fixa, noi ajungand mai repede am avut timp sa studiem putin mini-expozitia organizata in holul de la intrare si care continea informatii si in limba engleza despre sistemul de pesteri din Budapesta, protejate cu strictete.

Un bilet costa 850 forinti pentru un adult dar am avut placuta surpriza sa constatam ca tanarul care vindea bilete doreste din proprie intiativa sa ne ofere reducere fiind 3 persoane (adulte), asa ca pe mine ma considera copil si ne taie bilete de 650 forinti la fiecare... Daca se opteaza pentru vizitarea ambelor pesteri biletul costa 650 forinti iar cu cardul Budapesta am inteles ca accesul este gratuit.

Cu putin timp inainte de ora fixa, in hol isi face aparitia un grup galagios de copii, cum am eu norocul sa patesc de obicei... Nu mi-o luati in nume de rau, iubesc copiii, dar nu prea ma imaginam intr-o pestera cu 20 de copii care tipau in gura mare, dar cand i-am vazut plecand am respirat usurata, dandu-mi seama ca, de fapt, ei tocmai terminasera de vizitat pestera si iesirea se face prin alta parte. Ghidul isi face si el aparitia si ne intreaba ce limba vorbim spunandu-ne, in acelasi timp, ca asigura ghidajul doar in limba maghiara, in grup mai erau 4 persoane de nationalitate maghiara.

Vestea buna este ca putem face fotografii la discretie, cu flash, fara nicio taxa suplimentara. Este interzis doar accesul cu mancare si bautura si nu ai voie sa atingi peretii.

Am inceput sa coboram in pestera pe o alee special amenajata iluminata pe margini si, dupa cativa pasi, puteam admira deja frumusetea formatiunilor calcaroase. Cu putina imaginatie si cu ajutorul ghidului care, pana la urma s-a straduit sa ne spuna cate ceva si in engleza, am descifrat, intai, pe peretii pesterii, un peisaj polar reprezentand un urs polar, o foca si chiar si celebrul vas Titanic… Continuam sa inaintam, fascinati din ce in ce mai mult de apa termala care tasnea pe peretii pesterii si care sculptase cu maiestrie si alte bijuterii naturale grupate sub forma de buchetele de conopida, boabe de mazare sau ciorchini de struguri, formatiuni care pot fi intalnite pe tot parcursul pesterii.

Temperatura in pestera este constanta, 12 grade Celsius in tot timpul anului si este bine sa purtati haine mai groase si impermeabile si ceva pe cap, desi este o senzatie placuta pana la urma sa simti picurii de apa termala. Ghidul ne asigura ca aerul nu contine impuritati si in pestera nu se gasesc bacterii, astfel incat pestera are si rol de salina si este benefica pentru afectiunile respiratorii: "hospital cave", cum a numit-o.

Aleaa coteste din cand in cand, uneori suntem nevoiti sa ne aplecam pentru a ne continua drumul sau trecem printre pereti care par sa ne stranga ca o chinga. Este o senzatie unica dar nu ai sentimentul ca te sufoci, poate si datorita calitatii aerului. Pestera este destul de inalta, la un moment dat peretii abrupti ating 50 m. Ultima parte pe care o vizitam din pestera este locul in care, din cate am inteles din spusele ghidului, aici isi face aparitia Mos Craciun, asteptat de 50 de copii. Nu stiu daca am inteles bine, dupa cum spuneam ghidul nu vorbea decat foarte putin engleza, mai mult cuvinte disparate, dar aceste cuvinte le-am inteles. Este un loc unde se coboara pe niste scari dar care mi s-a parut destul de mic. Inainte sa ajungem aici, am putut asculta, pentru prima oara si putina muzica si care semana cu Enya. Atunci mi-am dat seama de tacerea care ne inconjurase pana atunci.

Pentru a putea iesi din pestera a trebuit sa trecem printr-o adevarata provocare. A trebuit sa urcam un sir destul de lung de trepte printre peretii ingusti, mereu aplecati, ghicind doar lumina (artificiala) de sus, intr-un ritm alert, incercand sa tinem pasul cu ghidul care parca zbura… Spre surprinderea noastra, usa pesterii dadea intr-o gradina plina de verdeata si cu flori, dedicata speologilor, pe un deal deasupra intrarii principale in pestera si de unde aveam o panorama spectaculoasa asupra orasului.

A fost o experienta inedita, pe care imi doresc sa o retraiesc si pe care va sfatuiesc sa nu o ratati daca aveti mai mult timp liber in Budapesta.

Admin, te rog sa adaugi aceste imagini elocvente din pestera. Multumesc.

click aici

---

VIZUALIZĂRI: 4950 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI