ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 28.04.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Miercurea Ciuc
ÎNSCRIS: 29.01.13
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
JUL-2015
DURATA: 5 zile
colegi
PREȚ 0 lei ?
FĂRĂ transport
"ECHIPA" A INCLUS:
2 AD. + 1 COPII -- v: 10

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Lacul Dracului (HR)

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Lacul Dracului (drac harghitean)

TIPĂREȘTE

În titlul s-a strecurat o eroare. Nu este vorba de vreun drăcușor harghitean, ci de un lac harghitean. Drăcușori sunt peste tot, dar ”lac” ca acesta, numai în Harghita se găsește.

Cu alte cuvinte, Lacul Dracului din Harghita (cred) că este descris pentru prima dată pe websitul AFA și vă invităm să NU faceți confuzie cu lacul Dracului din Cheile Nerei, județul Caraș-Severin (acesta din urmă a fost prezentat de @testosu' în 2014). De asemenea, mai este un ”Lacul Dracului” în Delta dunării (jud. Tulcea).

Lacul Dracului (de Harghita) se află în extremitatea nordică a Munților Harghita, în zona de creastă, pe teritoriul administrativ al comunei Cârţa, la izvoarele Râului Șicasău, 1180 m altitudine. Este accesibil pe un drum forestier dinspre satul Liban, desprins din drumul judeţean DJ138, recent modernizat, situat în lungul văii Șicasău care separă Munții Gurghiu (la nord) de Munții Harghita (la sud), între localităţile Brădești (lângă Odorheiu Secuiesc) şi Suseni (lângă Gheorgheni). Din drumul forestier care duce la Lacul Dracului (este foarte indicat să aveți mașină 4x4) se desprinde un alt drum forestier care duce spre sud, spre marea șa dintre văile Ivo și Cocoizaș, pe unde trece drumul dintre Mădăraș și Izvoarele. De asemenea, Lacul Dracului este accesibil pe drumuri de tractor și cărări turistice. Dinspre est (comuna Cârța) vine o potecă turistică importantă pe trasul Cârța - Băile Madicea - craterul Ostoroș - Muntele Observator - Lacul Dracului, marcată cu cruce albastră (traseu lun, de vreo 15 Km, dar care poate fi scurtat dacă mașină vă duce circa 10 Km până la craterul Ostoroș). Un alt traseu turistic este cel din lungul crestei Munților Harghita și care se continuă (probabil) spre nord pe creasta Munților Gurghiu. Din orice parte ajungeți aici (dinspre Liban, Cârța sau Mădăraș) vă garantez că veți întâlni peisaje și locuri fermecătoare.

Deși poartă denumirea de lac, este de fapt un tinov, o zonă umedă, oarecum mlăștinoasă, fără ochiuri de apă.

După părerea noastră, argumentată științific, Lacul Dracului s-a format prin colmatarea unui fost lac vulcanic instalat pe fundul unui fost crater vulcanic. Un lac vulcanic tipic este lacul Sfânta Ana situat în extremitatea sudică a Munților Harghita, în zona Băile Tușnad - Băile Balvanyos. Prezența unui fost crater vulcanic în zona Lacul Dracului a fost mai demult contestată de unii geologic, dar noi, pe baza datelor geologice, geofizice și morfologice am dovedit existența sa. Un argument simplu, descoperit cu ocazia cercetărilor geologice efectuate aici, a fost prezența unor depozite de nisipuri la sud-est de Lac (înspre vârful Observator), acestea neputându-se forma decât într-un mediu lacustru (fostul lac). În momentul de față, pereții fostului crater nu se mai recunosc ca atare doarece înspre nord și vest eu fost străpunși prin eroziunea regresivă a două pârâiașe ce izvorăsc din Lac și mai jos se unesc formând râul Șicasău. Înspre est se învecinează cu craterul Ostoroș, iar înspre sud este acoperit de curgeri groase de lavă venite dinspre Muntele Mic. După ce Râul Șicasău a străpuns pereții craterului, desigur că Lacul Dracului a fost drenat, în locul lui, în porțiunea plană care forma fundul craterului, rămânând o zonă mlăștinoasă, un tinov, pefect comparabil ca geneză cu tinoavele Mohoș și Luci din partea sudică a Munților Harghita. Odată cu colmatarea fostului lac vulcanic, vegetaţia a început să se stabilească şi aşa s-a format acest tinov de munte.

Culmile înalte din partea de est și sud a Lacului sunt Vârful Ostoroş (1386 m), Vârful Fagul Roşu (1336 m) şi Vârful Observatorul (1372 m). Imediat la sud de lac este un mic vârf destul de ascuțit, Comșa, care apare în mai multe fotografii.

Lacul Dracului reprezintă o rezervaţie naturală de interes botanic, clasificată la nivel naţional ca fiind de categoria a IV-a IUCN. Suprafața rezervației este de 20 hectare.

În rezervație se găsesc o serie de plante ocrotite: curechi de munte (sau gălbeneaua, Liguaria sibirica), o specie de salcie (Salix pentandra) şi bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatum). De asemenea, aici a fost descoperită un păianjen, specie relictă rămasă din perioada ultimei glaciațiuni. Această specie de păianjen este unică în România şi rară în lume (a mai fost observată doar în Islanda, Finlanda, nordul Rusiei).

De asemenea, rezervația naturală Lacul Dracului este inclusă în situl Natura 2000 (Harghita-Mădăraș).

Rezervaţia naturală botanică este deosebit de frumoasă prin aspectul tinovului, dar și al speciilor de plante. O mică poiana plină de bumbăcăriță, sub forma unor stranii mogâldețe mici rotunde, mi-a creat senzația unei poieni fermecate din basme (foto).

La sud de lac se găsește amenajat rudimentar un izvor cu apă minerală foarte bună.

Zona este frecventată de urși, în jurul Lacului fiind mulți molizi cu coaja jumulită de ghearele urșilor (ursul suge seva molizilor până la apariția vegetației de primăvară, vezi foto). De asemenea, în zona Lacului există cocoși de munte (și consoartele lor) pe care i-am auzit, le-am văzut urmele, dar nu i-am văzut.

Întreaga zonă, atât de frumoasă, este prea puțin sau mai deloc străbătută de turiștii montani. Dacă sunteți în căutarea locurilor sălbatice, neumblate, neștiute, uimitor de frumoase, aici este mămica lor. În zona Văii Vârghișului găsiți o mulțime de pensiuni, mai toate cu specific de munte și cu specific tradițional secuiesc. De asemenea, găsiți pensiuni frumoase și pe partea cealaltă a muntelui (Mădăraș, Cârța etc.).


---
Trimis de Lucien in 28.04.17 12:14:59
Validat / Publicat: 28.04.17 15:18:20
VIZUALIZĂRI: 2127
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 27800 PMA (din 22 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

11 ecouri scrise, până acum

webmasterX [28.04.17 15:12:03] »

Exelentă recomandarea

Estimez că e mai degrabă destinată unei categorii mai aparte - a muntaniarzilor - i-am creat o rubrică distinctă în noua secțiune ”M-ții HARGHITA / GURGIU”

--

Am setat coordonatele GPS conform indicațiilor, rezultând următoarea poziționare pe harta interactivă AFA.

Am adnotat, deasemenea, aceste coordonate ca fiind confirmate.

webmaster [28.04.17 15:38:46] »

Articol selectat ca fiind „de interes turistic crescut” (din punct de vedere al politicii saitului!)

— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Lucien [28.04.17 17:27:40] »

@webmaster:

@webmasterX:

Vă mulțumesc!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Dan&Ema [28.04.17 19:07:55] »

@Lucien:

Acesta este ceea ce eu numesc articol de COLECTIE.

Informatiile incluse sunt deosebit de pretioase pentru cine vrea sa ajunga in aceste locuri de natura pura, salbatica, virgina. Remarcabile sunt si explicatiile detaliate din pozele atasate.

Floarea aceea alba tepoasa din poze imi place foarte mult si tin minte ca demult cand bateam regulat cararile muntilor, am scis cateva asemenea flori din pamant cu tot cu radacina, muna prestata cu cutitul, si am luat cateva acasa, de decor!

Despre norocul de a respira acealsi aerul cu ursul, pot sa na felicit ca pana acum nu am avut niciun incident sau intalnire de gradul III. De vazut l-am vazut pe stimabilul brun insa hai sa o numi intalnire de graful II. Cu vreo 2 ani in urma insa m-am speriat de un mormait repetat pe Valea lui Stan aproape de barajul Vidraru intr-o zi semnalata a fi frecventata de ursi si am facut cale intoarsa.

Drumetii faine si povestiri pe masura iti urez.

Felicitari!

abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [28.04.17 19:22:28] »

Mi-a plăcut paragraful detectivo-geologic, în care explici pe scurt raționamentul demonstrației fostului crater vulcanic; o privire rapidă aruncată către metodele de lucru ale geologului. Peisajul într-adevăr pare o simplă vale montană, nimic în comun cu craterele.

Treaba cu bălăceala mi-a făcut poftă. Dar mai ales izvorul de care zici, pentru că o singură dată am băut apă minerală carbogazoasă bună la gust și rece direct de la izvor, hăt prin copilăria timpurie, într-o vacanță la Tușnad.

Să tot bați munții ăia din Secuime, vulcanii ăia văd că au lăsat în urmă tot soiul de izvoare, tinoave, mofete, băi locale și alte fenomene pe care le cunoaștem în principal din scrierile tale.

elviramvio [29.04.17 17:30:58] »

@Lucien:

Interesant articol la care nu comentez nimic, sa nu alunec in tinov cu nestiinta mea.

Vacante cat mai interesante si insorite!

Lucien [03.05.17 11:52:18] »

@Dan&Ema: Mulțumesc mult! Îmi place să scriu despre despre frumuseți turistice mai puțin cunoscute și care ies din circuitul traseelor turistice convenționale. Întâlniri cu Moș Martin am avut mai multe. Cea mai dură a fost, desigur, când ursoaica cu pui a urlat nu departe de mine de s-a cutremurat pădurea, iar eu am înghețat. Am aflat și de floarea respectivă, se numește ”Ciurul zânelor” (Carlina acaulis), cu multe alte denumiri locale. Ea este și plantă medicinală, fără a fi însă și o specie ocrotită.

Lucien [03.05.17 12:20:32] »

@abancor: Mulțumesc! Partea geologică nu trebuie aprofundată pentru-că nu este cazul. Din păcate, așa cum zici, depresiunea craterială nu este evidentă, mai ales din fotografii, dar ea există. Fotografiile făcute au fost mai mult întâmplătoare și nu știam că voi avea nevoie de ele pentru a susține idei geologice sau impresii AFA.

De peste 20 de ani eu beau acasă, aproape exclusiv, apă minerală direct de la sursă (Sâncrăieni) și care nu a trecut prin tratamentul de deferizare. Izvoarele minerale de la Băile Tușnad nu sunt chiar cele mai gustoase și mai acidulate, în schimb în zona dintre Tușnad Băi și Miercurea Ciuc sunt mai multe la care locuitorii din sat sau mai de departe vin cu saci de pet-uri să le umple.

În zona orașului Miercurea Ciuc sunt chiar patru locuri unde oamenii se aprovizionează cu apă minerală de la ”izvor”: izvor lângă vestita biserică catolică de la Șumuleu, la Băile Miercurea Ciuc (același foraj din care se îmbuteliază apa minerală marca Spring), la Băile Jigodin (același foraj care umple ștrandul și care a alimentat fabrica ce îmbutelia cu ani în urmă marca Anavie), un foraj de 200 m adâncime la marginea nordică a orașului.

Lucien [03.05.17 12:34:38] »

@elviramvio: Mulțumesc! Nu este însă niciun pericol... te ”salvez” eu ”

abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [04.05.17 08:44:43] »

@Lucien: Foarte bune recomandările de izvoare! O să țin minte mesajul tău, pentru cînd m-oi duce în zonă. Ca să nu mai zic că ar merge să faci chiar un review cu izvoarele minerale cele mai bune, că borviz direct de la sursă nu găsești chiar pe toate drumurile.

Lucien [04.05.17 21:48:43] »

@abancor: E o idee care mă frământă și pe mine de mai mult timp și anume de a prezenta unitar, pe ”scurt”, orașul Miercurea Ciuc, accentuând pe trei aspecte mai deosebite: spiritualitate, tradiții și zestrea hidrominerală. Cumva, voi reuși.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Dan&Ema, elviramvio, Lucien

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.10687494278 sec
ecranul dvs: 1 x 1