ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 19.04.2016
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Râmnicu Vâlcea
ÎNSCRIS: 05.01.13
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
JUN-2015
DURATA: 1 zile
single

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Excursie Toledo

Cine nu a văzut Toledo, nu a văzut Spania

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Am fost la Madrid doar ca să mă îndrept cu o livrescă înfiorare spre Toledo, având sentimentul unei experiențe turistice de déjà vu, tânjeam de dor după orașul autentic spaniol, cocoțat pe o colină de granit, învăluit în turbane de piatră misterioase, unde clepsidra timpului pare să se fi înfipt în epoca medievală și în sufletul meu de călător cu fire argintii.

Fosta capitală a Spaniei îmi administrase multe filtre de bucurie în trecut și-mi dăruise un coupe -papier souvenir, cu o lamă tăioasă să mă mă înțepe în inimă.

La primul contact, turistul modern descoperă un oraș -muzeu în aer liber, eu multumesc zeilor ce mi-au purtat picioarele acolo, după mai mult de două decenii, cu riscul ,,mortal’’ de a-mi pierde pe la amiază capul, fierbea uleiul solar la foc încins, pe la 37 de grade peste pălăria mea, am lăsat în voia domnului multe ziduri vechi și biserici și muzee, ce mi –au tăiat calea, sunt cam 100 de monumente clasificate, nu intenționam să bat oricum pe la toate ușile, căci ciocanele lor se înroșiseră sub dragonul de foc.

Tradiția spune că orașul există odată cu ,,facerea lumii’’ și atunci când Dumnezeu a creat soarele, el a așezat Toledo pe creștetul unei fortărețe, unde Adam ar fi fost primul lui rege.

Orașul vechi doarme de sute de ani în somnul lui istoric, originea lui se pierde în noaptea legendei, el fiind menționat prima dată de Titus Livius, sub numele de Toletum.

Toledo doarme și mai ascuns în valiza mea turistică, s-a săturat să hiberneze și-mi dă un brânci să ies odată la plimbare, pe străzile răstignite între soare și umbră ale lui El Greco.

Cu mirare și încântare salut primii hidalgo ce ies la atac în străduțele înguste și pietruite, coborând orgolios cu săbiile sub formă de lujer de crin, chiar din vitrinele cu suveniruri. Mă duelez și eu cu termometrul solar și salut pe don Quijote manechin, galant si curtenitor, ce râde ironic la blazonul meu agățat de bluză, e un ventilator mic cu baterii achizitionat din Olanda lui Van Gogh.

Mă îndrept spre inima orașului vechi, cohortele de turiști nu au coborât încă din autocare și tren, încep asaltul solo și –mi propun să mă retrag în lumea de dincolo, în celebra catedrală, după amiaza, pentru a -mi odihni aripele frânte de înger și pentru –mi face siesta în compania sfinților și a lui El Greco, închinându-mă în fața capodoperei cu ,,Hristos dezbrăcat’’.

Toledo, portretul unui oraș medieval, festonat cu ziduri

Toledo râde în soare, așezat în șaua lui de piatră, cu picioarele spânzurate deasupra râului Tajo, de unde -și trage seva.

Am plecat cu trenul rapid din gara Atocha din Madrid, după o coadă de 30 de minute la ghișeu, sătulă foc de nebunia străzii madrilene, am măturat cu ochii câmpiile aride ale provinciei Castillia la Mancha, până a apărut la orizont, plin de curtoazie, râul capricios care defileaza până în Portugalia.

Nu voi uita niciodată prima mea impresie de dezamăgire totală, când am dat nas în nas cu peisajul trist de culoarea sierrei, natura nu este foarte prietenoasă, nu zâmbeste în ariditatea ei, e simplă, dar are curajul aici în Castilia să-și arate goliciunea… și totusi orașul degajă o senzație de dinamism și lumină.

Impactul meu cu Toledo a fost ca un strigăt în deșert, am avut în trecutul istoric de turist, o cazare de grup fabuloasă peste podul Alcantara, în castelul medieval San Servando, trântit de nu știu cine pe o coastă de deal, transformat în hostel cu vedere direct spre Alcazar și Tejo … revăd aievea șopârlele mici și galbene, ce suiau cu obstinație pe ziduri până sus la fereastră :)) … aveam să revăd acum locația de la distanță, doar prin geamul autobuzului local.

Toledo e festonat cu ziduri, în vârful lui e mărețul Alcazar , singurul obiectiv ce a fost distrus și reconstruit de mai multe ori, căci restul burgului istoric e neatins.

Odată ce pătrunzi în inima lui labirintică și misterioasă, ești teleportat în mai multe epoci, la distanță de câțiva pași, m-au pus la zid doar câteva mașini care circulau pentru aprovizionare.

Realizezi că ar trebui initial să ai un ghid ce să te ajute să treci înțelept prin tunelul timpului, de esti cumva vânător de comori și vrei să cauți masa pierdută a lui Solomon sau mormântul lui El Greco, pictorul cu suflet spaniol, omniprezent în Toledo și răspândit prin toate colțurile, chiar și pe produsele de artizanat.

Toledo, în tunelul timpului, sinteză a trei culturi

Toledo iese din cartea de istorie, nu sunt aptă să înteleg marele /micul oraș, dar ca orice cavaler, cutez și eu să calc cu piciorul de turist pe vechi rute istorice, opărită de soare și ascunzându-mă pe sub prelatele groase de pânză, puse deasupra capului pentru umbră, de edilii orasului

Astept cu sufletul la gură să redescopăr cotloane de istorie, monumente și obiective culturale, căci muzeul meu de amintiri s-a subțiat considerabil în timp … sunt prea multe straturi istorice și vestigii romane, vizigote, musulmane, evreiești, creștine.

Toledo, fostă capitală a Spaniei până în 1556, va deveni reședința regilor catolici în vremuri de mare splendoare, dar orașul e binecuvântat și de penelul lui El Greco, ce –l va îndrăgi pentru 36 de ani până la moartea sa.

In 1560, după Carol Quintul, Toledo își pierde titlul de capitală, însă orașul va păstra o bogată activitate religioasă și spirituală.

Orașul vechi este atât de restrâns, încât clădirile sunt lipite una de alta, fiind eterogene în stil, dar per ansamblu, efectul pitoresc e garantat. Spre deosebire de Madrid, aici nu sunt sunt cartiere separate care să permită vizitatorului să se situeze într- una din perioadele istorice.

Toledo, en Garde - porțile orașului, trompete medievale

Indiferent din ce parte intri în Toledo, el e înconjurat de ziduri, ce datează din perioada vizigotă, cele mai bine păstrate porti /monumente sunt Puerta Bisagra la est și Puerta de Cambron, în vest, la capătul cartierului evreiesc.

Asaltul orasului imperial se face prin mai multe porți ale sale, eu voi enumera doar trei, Puerta de Nueva Bisagra , e o poartă solidă renascentistă, cu două turnuri circulare, ea a fost modificată în timpul domniei lui Carlos V, atunci când blazonul cu vulturi a fost plasat pe arcul ei.

Mergând spre est, dăm de Puerta Alfonso VI sau vechea poartă Bisagra , care a fost la origine poarta principală de intrare în oraș (sec. 10).

Dacă urci și gâfâi puțin pe coastă ajungi la Puerta del Sol , o minunată poartă în stil mudejar din sec. 16 făcută din granit și cărămidă și de aici se continuă drumul spre Plaza Zocodover pe Calle Venencia Gonzales.

Transport local - elan laș de a asalta cetatea

Gara orașului Toledo e o clădire superbă în stil neomudejar, cu o atmosferă orientală, ea reprezintă prima etapă a excursiei mele și este situată în afara orașului.

Admir înăuntru ceramica spaniolă și alte detalii arhitecturale, în sala unde regele Alfonso aștepta pe vremuri vizita unor nobili musafiri.

La ieșire o iau la dreapta, studiez harta orașului pe un panou stradal și plec cu un autobuz local nr 5 sau 6, cu bilet de la șofer de 1.40 euro spre centrul vechi, că nu eram catâr neobosit să urc ca în tinerețe cu piciorul sus pe deal, no jogging că mor de calor și mă asteaptă nerăbdător El Greco la rendez- vous, cu mâinile rugătoare, alături de sființii și apostolii lui cu forme alungite.

După acest elan laș de a asalta cetatea, traversez râul pe patru roți peste Puente de Alcantara , construit de romani, restaurat de prietenii musulmani și creștini și ajung în Plaza Zocodover.

Plaza Zocodover - Centrul de informare pentru turiști

Această piață veche, de pe vremea arabilor, mi se pare ca și în trecut cam lipsită de vino încoace, admir doar clădirile diferite în ocru și maro, proptite acolo de secole, decorate cu steaguri și mă opresc în fața biroului de turism să achiziționez o hartă gratuită detaliată.

Piata Zocodover e salonul de primire al orasului și statia de autobuz oprește fix aici, aducând călătorii de la gara aflată jos în vale.

Un echipaj de poliție patrulează pe lângă un chioșc de ziare, singurul obiectiv interesant pentru mine este o cofetărie unde servești celebrul marțipan... Din acest spațiu de referință turiștii iau trenulețul turistic Zoco pentru o călătorie de 45 de minute dând ocolul orașului

Dacă o iau la stânga trec prin Arco de la Sangre , o poartă maură reconstruită după războiul civil spaniol și ajung în față la Museo de Santa Cruz , aflat într-un fost spital de secol 16 construit de cardinalul Mendoza. Punctele lui forte sunt operele lui El Greco, printre care menționez doar Adormirea Maicii Domnului, în momentul vizitei mele era și o expoziție cu Spania habsburgică.

Cuesta de Carlos V conduce spre faimosul Alcazar, o fortăreață ce a fost odată reședință imperială, devenită ulterior muzeu militar, ea domină orașul în punctul lui cel mai înalt.

Din Plaza Zocodover o iau în jos pe Calle de Comercio și apoi pe Calle del Hombre de Palo, ajungând în vechiul cartier al comercianților, mă opresc apoi în Plaza del Ayuntamiento , unde se află prima Catedrală gotică pe care eu am văzut-o în Spania, este absolut măreață, este o capodoperă arhitecturală, întrecută doar de catedrala din Sevillia, pe care am văzut-o după 2008.

Santa Iglesia Catedral Primada, decor medieval

Decorul este de ev mediu, catedrala cu 6000 de metri pătrați m-a copleșit, e plină de tezaure, corul din interior, în stil renascentist, scaunele de lemn sculptate înfățișând scene ale cuceririi Granadei de către regii catolici, cu un grilaj plataresc sunt absolut formidabile.

Altarul principal este o uriașa masă de coloane, statui, ornamente, arabescuri, el este ca o cascadă de aur ascunsă în spatele grilajului. In spatele altarului se află faimosul El Transparente, un perete de marmură și alabastru, realizat de sculptorul Narciso Tomé, ce a tăiat în boltă o nișă pentru a lăsa să curgă lumina divină.

Sacristia e ca un muzeu de picturi, bolta e o frescă a lui Luca Giordano, ce prezintă coborârea fecioarei. Celebrul El Expolio a lui El Greco stă alături de pănze de Goya, Caravaggio și Titiano.

Părăsesc catedrala ce are 8 porți pe exterior și rămân în Piața Primăriei, unde revăd Palatul Arhiepiscoplui și Primăria, o clădire în stil renascentist, începută de Herrera în 1575 și terminată de fiul lui El Greco, cu două turnuri pe colț și spirale baroce.

Plec dinspre catedrală și continui traseul spre Calle de la Trinidad, până la intersecția străzilor El Salvador, Santo Tomé și Taller de Moro, aici începe Juderia , cartierul ocupat odată de evreii din Toledo.

Pe urmele lui El Greco, în cartierul evreiesc, unde strigă liniștea

Mi-era tare dor de străzile înguste și întortocheate, unde strigă doar liniștea, căci Toledo e un oraș tare incomod pentru pantofii cu toc, urci, cobori, te pierzi în labirintul de străzi încâlcite.

In cartierul evreiesc care pornește de la catedrală până la Puerta de Cambron, mă așteaptă un vârtej de străduțe cu ziduri înalte, întunecate, până trec de pasajul lui Samuel Levi, fost trezorier regal. Dimineața la 11, incredibil, nu e nici țipenie de om pe alei, e liniște absolută, ceva mistic plutește în aer, noaptea nu aș cuteza să mă plimb pe aici solo și nu prea îmi era dor nici de pisici.

Sunt în cartierul evreiesc, principalul punct de atracție al orașului, nu întâlnesc nici un tip cu barbă ascuțită și cu tichie în cap, doar pielea mea începe să se bonzeze de soarele biblic :(( și ochii mei lacomi absorb peisajul rece de piatră.

Simt greutatea cărții de istorie și –mi imaginez doar cu ochii minții pe acei evrei din Toledo, ce au trăit aici perioade de extaz și agonie, cert este că în acest cartier murmură legendele romantice și râul e aproape.

Obiectivele culturale aflate pe ruta evreiască sunt extrem de importante, pe Calle Taller del Moro , se află atelierul maurilor, o clădire ce găzduiește un mic muzeu dedicat artei mudejar, mergând în jos, după colț la dreapta ajung în Plaza del Conde , unde intru în Biserica San Tome pentru a doua întâlnire cu celebra pânză a lui El Greco cu Înmormântarea Contelui de Orgaz , pictată special pentru altarul bisericii.

Fotografiatul este total interzis astăzi, l-am păcălit candid pe gardianul întors cu spatele, ce s-a trezit la declanșarea flash-ului și din ușă am prins o poză slabă cu imaginea de ansamblu a tabloului asaltat de primul val de turiști.

Iglesia de Santo Tome (secolul 12) a fost la origine o o moschee, turnul ei de secol 14 este un exemplu de arhitectură mudejar, pe ușă sunt vizibile elemente vizigote.

Ctitorul acestui lăcaș a fost contele de Orgaz, care a plătit o sumă mare de bani pentru construirea ei în sec. 14. In pardoseala bisericii se vede o placă montată în amintirea smereniei celui numit Don Gonzalo Ruiz, conte de Orgaz. In 1323, în timpul înmormântării acestuia, se spune că Sf Stefan și Augustin au coborât din cer pentru a-l așeza în mormânt pe generosul conte care a lăsat moștenire bisericii, o rentă anuală plătită de orașul unde bogații ăștia aveau moșii.

In 1556 El Greco semnează un contract pentru executarea unei picturi de mari dimensiuni, pe care o vedem astăzi în biserică. In planul laic, de jos, sunt sfinții Augustin și Stefan, așezând în mormânt trupul contelui îmbrăcat în armură.

Cam 20 de bărbați, îmbrăcați după moda spaniolă a sec. 16 participă la funeralii. In partea de sus a tabloului, cea celestă, sufletul contelui e purtat de un înger copil, el este primit de Hristos alături de Maica Domului și e binecuvântat.

In Plaza Conde, lângă biserica Santo Tome se află Palatul Fuensalida din sec. 15 în stil mujedar, locuit de contele de Fuensalida, astăzi el este reședinta Președentiei Consiliului Castillia –la Mancha.

Impărăteasa Izabella a Portugaliei, căsătorită cu Carlos V a murit în acest palat, dând naștere celui de-al șaselea copil, viitorul rege Felipe II.

Intru apoi în Sinagoga del Transito pe strada Samuel Levi, care amintește de înfloritoare comunitate evreiască, ea a fost ridicată între 1336 și 1357 din porunca și pe spezele lui Samuel Levi, care era sfetnicul regelui Pedro I al Castiliei și trezorier regal, ea va fi închisă în 1494 după expulzarea evreilor din Spania. Lăngă sinagogă este Muzeul Sefardi cu exponate despre istoria evreilor din Spania.

Merg apoi pe urmele lui El Greco în Casa -Museo de El Greco , renovată și modernizată, aventura toledană a pictorului s-a desfăsurat aici în casa din Levi pe Transito, unde el a trăit și a lucrat aproape 40 de ani.

El Greco în Toledo, cretanul cu suflet spaniol

El Greco, un tânăr de 36 de ani sosește pe pământul arid din Toledo în 1577, părăsind soarele Italiei și aducând cu el spiritul mediteraneean, în inima Castiliei. Era un pictor fără glorie, ce sosea în oraș într-o perioadă de plină criză economică, e norocos, primește comanda pentru trei altare în mănăstirea Santo Domingo el Antiguo.

Datorită acestor capodopere el începe să urce treptele succesului și spaniolii îl numesc ,,Grecul ’’. Frumusețea tablourilor sale îl atrage și pe regele Felipe II, un mecena al artei, care îl invită la Madrid și îi dă căteva comenzi, printre care și Martiriul Sf Mauriciu, de care regele nu e prea mulțumit. El Greco se reîntoarce supărat în Toledo, dar comenzile încep să curgă în ciuda dizgrației regale, în orașul unde trăiau arhiepiscopii bogați. El va închiria palatul marchizului de Villena, nu era însă un om foarte bogat, îl vom vedea pe pictor asaltat de creditori spre finalul vieții.

El Greco va muri la 73 de ani în reședința sa, lăsând un testament fiului său și 200 de tablouri moștenire. El va fi înmormântat în mânăstirea Santo Domingo el Antiguo, care e la nord de casa muzeu în Plaza de Santo Domingo .

Casa-Museo El Greco

Nu e sigur că El Greco a locuit în Paseo del Transito, actualul complex are are două clădiri, una de secol 16 și una modernă de sec 20, ele împart o gradină superbă, liniștită cu aer andaluz.

Casa ar fi aparținut aceluiași Samuel Levi, trezorierul regelui Pedro și ea a fost ultima resedință a pictorului. Mai târziu ea va deveni proprietatea marchizului de Villena, El Greco o închiriază de la el pentru 27 de ani. Casa ruinată, ale cărei pivnițe medievale au rămas intacte, va fi restaurată de marchizul Vega Inclan, într-un proiect de mare anvergură și responsabilitate, acest marchiz bogat a contribuit și la restaurarea muzeului Romantismului din Madrid.

Clădirea istorică prezintă interes fiindcă dependințele ei ele sunt singurele urme ce au supraviețuit dintr-un fost palat aflat în inima cartierului evreiesc în sec. 14.

Vega Inclan va recrea această casă toledană în spiritul epocii, rețin bucătăria, un studiou intim, spațiul unde a reflectat și a creat El Greco, patul în care el și-a găsit odihna, pentru a coborî definitiv în noapte.

Există în muzeu piese de mobilier, sculpturi ce au aparținut artistului, ceramică de Talavera, și un portret de familie cu fiul său, Jorge Emanuel, fruct al unei relații de dragoste nemărturisite.

In muzeu se află o colecție cu tablouri ale pictorului din seria Apostolilor, celebrul retablu cu Bernardino din capelă, m-a cucerit tabloul cu Lacrimile Sf Petru, în rest tablouri ale Școlii din Toledo și lucrări ale elevului lui El Greco, Tristan.

Santa Maria La Blanca

Santa Maria la Blanca - Calle de los Reyes Catolicos datează din sec. 12, ea este cea mai veche sinagogă construită în Europa care a supraviețuit turbulențelor istoriei. Acest monument național, simplu pe exterior, este așezat între Biserica San Juan de los Reyes și Sinagoga El Transito, departe de centrul orașului. Sinagoga a fost proiectată de arhitecți mauri, pe sol creștin, în beneficiul comunității de evrei din Toledo.

Am admirat la înghesuială cu valurile de turiști europeni, pădurea de coloane, arcele mujedar și am ieșit afară într-o grădină linistită, așezându-mă pe o bancă.

San Juan de los Reyes - moștenirea regilor catolici

San Juan de los Reyes, ocupă locul doi în inima mea toledană, e aproape de bătrânul pod St Martin, pe malul râului Tajo. Deși nu mi-a ieșit în cale nici un călugăr cu fruntea lucitoare, cu ochi negri și cu brațele pe piept, am intrat singură la slujbă, bătând în poartă într-un hol larg, taxă 2 euro.

Privită din exterior mânăstirea e o colecție de statui, în ipostaze regale orgolioase, de sus până jos fațada e acoperită cu niște lanțuri ornamentale, ce amintesc de lanțurile prizonierilor creștini eliberați din Granada.

Cineva spunea că această mănăstire ,,e ca un poem terminat, ce face apel la cap, dar îți lasă inima rece. ’’

O minunată combinație de stiluri, biserica a fost ridicată la porunca regilor catolici, în cinstea victoriei asupra portughezilor în bătălia de la Torro, inițial ea a fost concepută ca un panteon pentru Ferdinand II de Aragon și regina Isabel.

Impozanta mânăstire gotică, în stil flamboiant a fost proiectată de arhitectul regal Juan Guas, ea va f distrusă de trupele lui Napoleon în 1808, dar i se va reda gloria prin lucrări de restaurare.

Galeriile claustrului sunt superbe, ele au 2 etaje, patru galerii duble sprijinite pe 24 de bolti și ferestrele lor gotice uriașe se deschid spre o splendidă grădină veselă cu portocali. La parter se intră în biserica cu un singur naos, ce poate fi admirat printr-un portal în stil gotic târziu, pe al cărui timpan se află o reprezentare a lui Hristos.

Am stat o oră în mănăstirea San Juan de los Reyos, soarele mă frigea deja pe rug, am revenit pe strada Calle de los Reyes Catolicos, plecând spre Podul San Martin din sec. 13. pentru o panoramă fulger asupra râului, înainte de a ajunge la poarta de vest Cambron, ce a fost identificată ca poartă a evreilor în sec. 12.

Am urmat apoi un traseu pe Calle de San Roman care duce la Biserica San Roman, îndreptându-mă spre catedrală. După un lunch prelungit și o cafea într-un patio descoperit întâmplător, demarez asaltul final de aproape două ore binecuvântate de răcoare și lectură, în Catedrala Primada, unde mă aștepta o bijuterie de biserică și El Greco, alături de alți titani.

Toledo, orasul spadelor, pumnalelor romantice și al marțipanului

Pe străzile înguste și toride mă ascund pe lângă zidurile înalte, ce-mi par o mană cerească pentru o idee de răcoare, mai întind pe traseu mâna și după o spadă lungă, ce iese din vitrinele micilor magazine, cine vrea să meargă la jocul de-a războiul, cumpără suveniruri ascuțite.

Săbiile de un metru ar merita să stea pe un ecran de cinema, poți achizitiona și săbii Hanibal sau un pumnal ce –ți intră în inima amintirii.

Nu mi-am supraaglomerat ziua cu vizite în buticuri, am aruncat doar ocheade la niște evantaie scumpe în stil flamenco și niste păpusi de 30 de euro, mi-am lipit nasul de vitrinele cu marțipan, acum mi se cam lipesc de dor, toate superlativele pe cerul gurii și am intrat în restaurantul ce servea un menu El Greco.

Am vrut să pun piciorul pe Podul Alcantara, să urc sus pe deal la castelul San Servando, dar căldura m-a răpus total, am depus armele fizice, am oftat și am lăsat în spate orașul tezaur, ce ascunde prea multe secrete... mergeți la Toledo, dacă iubiți orașele medievale.

Bibliografie:

- Toledo-turismo.com

- Toledo Guide – Fodor’s Travel

Rog webmaster :un videoclip de pe Youtube :www.youtube.com /watch? v=j_PBSL6NN3Q -publcat de Toledo Turismo -8 mai 2013

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de mireille in 19.04.16 11:44:10
Validat / Publicat: 19.04.16 15:46:31
VIZUALIZĂRI: 5613INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SPANIA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mireille); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P14 Claustrul mânăstirii San Juan de los Reyes, mostenire a regilor catolici
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 88600 PMA (din 75 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

18 ecouri scrise, până acum

webmaster [19.04.16 13:24:33] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

webmasterX [19.04.16 15:48:53] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

arru [19.04.16 15:54:00] »

Cât de frumos scris! Altceva nu pot spune, încă respir parfumul toledan (sper ca asa se spune 😊). Si acum iarta-ma, dar trebuie sa-l recitesc! Minunat!

mireille [19.04.16 16:16:51] »

@webmaster - multumesc mult

Michi [19.04.16 16:19:18] »

Nici nu era nevoie să fie semnat articolul pentru a şti cu precizie că l-a scris Mireille. L-am citit cu bucurie şi mi-am dat seama cum rândurile nu mi-au dat răgaz în a mă opri din citit, că ele m-au purtat ca apele unui râu care curge neîntrerupt.

buterfly [19.04.16 16:25:30] »

CE se mai poate comenta in fata povestii perfecte?! Felicitari pentru excursie si povestire!

alinaro CONS. ONORIFIC AFA / SPANIA [19.04.16 16:33:00] »

@mireille - S-U-P-E-R-B!

traian.leuca [19.04.16 16:51:37] »

@mireille - Dacă acum 2 ani am ratat, printre altele, Toledo (şi nu din cauza mea) acum, cu ajutorul excelentului dumneavoastră review şi a pozelor aferente, pot să spun că "m-am plimbat" prin fosta capitală a Spaniei. Mulţumesc!

maria55 [19.04.16 17:15:37] »

De data aceasta nu ma adresez autorului, ci voua dragi colegi de site; pentru ca, de data aceasta @mireille s-a intrecut pe sine!

Merita felicitarile noastre cu prisosinta!

rsimona [19.04.16 18:19:09] »

Minunat articol, ca de obicei. Trebuie citit si rascitit, Deși am fost acolo, nu mă satur sa ma delectez cu această povestire.

mireille [19.04.16 18:58:13] »

@rsimona - Bună seara Simona... voi răspunde momentan la ecoul tău... pentru că tu ai fost deja acolo... înseamnă că ne aflăm pe aceeași scară emoțională. Inițial am zis că nu e posibil să merg să mă scald de două ori în același rău, dar am reușit cu perseverență și obsesie, să învârt ceasul timpului după două decenii, pentru a retrăi un basm turistic, cu ochi maturi.

Toledo e un oraș superb, supus surprizelor medievale care te pândesc la fiecare colț de stradă, e o revelație turistică, de aceea am preferat să-l explorez în solitutine, concentrându-mă asupra lui sufletește, fără ghizi să mă împingă de la spate.

Multumesc pentru ecou și lectură.

rsimona [19.04.16 20:20:07] »

Spania a devenit dragostea mea, Toledo l-am revăzut si eu după 35 de ani, și l-as mai vedea si mâine! Numai ca eu nu m-am pregătit ca la scoala, trebuie să ma prezint la o restanta, am văzut orașul cu sufletul, nu cu mintea!

mireille [20.04.16 09:29:54] »

@arru, Butterfly, alinaro, maria 55... vă multumesc tuturor pentru lectură și ecouri.

mireille [20.04.16 09:46:56] »

@Michi - vă mulțumesc mult pentru apreciere și cuvintele ce curg cald din condeiul dumneavoastră.

mishu [20.04.16 09:59:45] »

Am vazut acest articol inca de ieri, l-am citit cum s-ar spune in diagonala deoarece mi-era dor de un articol marca @mireille, apoi l-am citi oarecum in fuga aseara, iar acum l-am citit pe indelete si am vazut si pozele.

Nu cred ca alte comentarii si-ar mai avea locul aici, deja s-au spus multe si cred ca singurul comentariu care s-ar mai putea face ar fi ca este un articol care nu trebuie citit nu doar o data si ca sa transpun altfel este precum raspunsul la intrebarea "De cate ori mananca gurmanzii? " De 2 ori, prima data de foame a doua oara de placere.

Asa si cu acest articol, prima data il citesti din curiozitate dupa care il savurezi. Felicitari, votat cu mare drag.

glcitizen [20.04.16 10:14:18] »

Un review scris cu multă suplețe și nostalgie-tocmai ceea ce i se potrivește unui oraș atât de încărcat de istorie și simboluri.

Felicitări, Mirelle! Valcea turistică te va păstra în memorie!

mireille [20.04.16 11:45:49] »

@mishu - Mulțumesc mult Mishulică... lady dragă, de când așteaptă articolașul să se dea de-a berbeleacul prin fața voastră... au fost și alți colegi pe acolo, pur și simplu am vrut să intru în dialog cu ei, în felul meu... Toledo e ca o carte, o răsfoiești odată și realizezi că -i musai să mai aprofundezi colțurile secrete, sărind peste secole... eu am scos din teacă de două ori sabia turistică, că prea mi-a intrat lacom în sertarele cu amintiri... mă bucur că lumea turistică modernă nu a distrus orașul, extrem de bine conservat... călătorii frumoase și ție.

mireille [20.04.16 17:20:17] »

@glcitizen - Vâlcea turistică nu știe ce scriu eu sub nickname... așa cum nu știai nici tu până acum două trei luni

Merci pt lectură, e textul cam nostalgic, căci Toledo e un oraș cu suflet iberic autentic, nu se poate desprinde de ziua de ieri, deși e asaltat zilnic de turiștii ce-i bat în porțile seculare de piatră, parcă ar fi un arc de uniune, între certitudinea istoriei și incertitudinea viitorului. Sper ca ,,foile '' mele scrise să nu îngălbenească și să fie pescuite măcar virtual și cu folos de potențialii turiști ai acestui site, unde ai aterizat și tu cu observ cu mare plăcere... hai bye, bye că vine vacanța.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
8 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
alinaro, buterfly, glcitizen, maria55, Michi, mireille, mishu, rsimona
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.120451927185 sec
ecranul dvs: 1 x 1