ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 05.04.2015
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Cluj-Napoca
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: PARTENER
DATE SEJUR
OCT-2014
DURATA: 1 zile
familie cu copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Drumeții în Apuseni

Pe 'Drumul lui Iovan'

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Cu totii, cred, ca am stat cu sufletul la gura si ochii pe tv in acea noapte urata si geroasa de ianuarie 2014, cand avionul pilotat de Adrian Iovan s-a prabusit in Muntii Apuseni, in zona Varfului Petreasa. Eu cel putin am asteptat, pana noaptea tarziu, sa vad daca ii va salva cineva pe acei oameni, care erau in misiune, ei trebuiau sa salveze vieti omenesti.

Prima data auzisem la radio, in drum spre casa, despre acest nefericit accident, apoi am urmarit la televizor. Stateam cu sufletul la gura pentru ca stiu cum sunt Muntii Apuseni, unele zone sunt greu accesibile, in multe zone nu exista semnal la telefon.

Nu intru in detalii cine a fost de vina... lasam asta pe mana specialistilor, dar va pot spune un lucru: daca nu erau acei padurari, nu-i gasea nimeni... niciodata. Si veti vedea de ce.

Inca de pe atunci ma gandeam ca daca zona e usor accesibila, sa mergem vara pana acolo.

Nu gaseam prea multe informatii, pana cand prietenii nostri cu care mergem pe munte la off road, au venit cu o propunere: plecare sambata dimineata pe nu stiu ce traseu pana la locul unde s-a prabusit avionul. Ei stiau cat de mult imi doream sa ajung acolo, dar atunci nu le-am putut onora invitatia, asa ca au mers doar ei si inca 2 masini, toate Suzuki ;) . Ei mersesera pe un alt traseu, mai mult de off road.

La vreo o luna-doua, dupa aceea, intr-o dimineata calduroasa de toamna, ne-am pornit si noi in cautarea locului unde se prabusise avionul lui Iovan. N-am pornit la drum doar cu o harta, fara prea multe informatii, ma refer la localizarea exacta, stiam doar ca e undeva deasupra comunei Horea, pe Varful Petreasa, intr-o padure.

Noi am mers pe traseul Cluj - Tarnita - Marisel - Poiana Horii - Horea. Prietenii nostri din Marisel au mers pe alt drum, noi fiind singuri am preferat sa mergem pe sosea.

Majoritatea drumului e asfaltat, chiar si sus in Marisel, unde drumul era impracticabil, pe o portiune era deja proaspat asfaltat.

Pana in Poiana Horea drumul e asfaltat, se merge foarte bine, de acolo si pana in zona Pasului Ursoaia, nu e asfalt, in curand va fi, dar drumul e ok si se poate merge cu orice fel de masina.

Din Pasul Ursoaia am avut surpriza, nu stiam, sa vedem ca se lucra intens la reabilitarea drumului, desi era sambata sau duminica, oamenii veniti din Constanta, de acolo au venit sa asfalteze drumurile apusenilor, lucrau la foc continuu.

Din Matisesti, un frumos sat cocotat pe munte, se coboara in Horea pe drum in serpentine, recent asfaltat, perfect pentru turisti si nu numai, care vin aici pentru a admira frumusetile naturii.

Ajunsi in Horea in centru era un targ, in acea zona si pe Valea Ariesului, sambata si duminica in centrul localitatilor vin comercianti, care-si expun la vanzare lucruri, alimente, obiecte folositoare si nefolositoare :) oamenilor din zona. Era mare aglomeratie si agitatie prin centru, de aceea nici nu am vazut indicatoarele, doar spre Casa memoriala a lui Horea si Dambul lui Gaf, 2 atractii turistice, pe care vom avea poate ocazia sa le vizitam de 1 Mai, cand vom merge cu copiii de la gradinita in excursie. Asa mi-a si venit ideea sa scriu acest review, am de pregatit un traseu in zona, doamna educatoare a fiului meu m-a rugat sa pregatesc un traseu pentru copii, in care sa includem si Horea. Cu copiii vom merge, cred, si la Cascada Pisoaia, un loc fantastic si nepericulos pentru copii, Dealu cu melci, Casa memoriala Avram Iancu, etc. Nu stiu cate vor apuca copiii sa vada intr-o zi :)

Sa revenim la subiect. Prietenii nostri ne informara ca putem merge linistiti ca acum drumul e marcat, vom vedea indicatoare cu "Drumul lui Iovan", doar ca in acea aglomeratie numai acel indicator nu-l ocheam nicaieri :) Intreband in stanga si-n dreapta, am aflat ca din centru trebuie sa facem stanga, unde am si intalnit indicator.

De aici nu mai intalnim asfalt, dar drumul e accesibil tuturor masinilor... ma rog nu chiar masinilor foarte joase. Nu aveti nevoie de 4x4, ci doar de o masina cu garda un pic mai inalta. Pe drum am intalnit tot felul de masini, care urcau sau coborau.

Am urcat cam 10-12 km, nu mai tin minte exact, pe firul apei si o buna parte a drumului pe langa case, apoi tot urcand spre golul alpin, casele sunt mai rasfirate, lasand loc privelistii de vis, a salbaticiei Apusenilor.

Drumul e foarte bine marcat, atat cu placute de lemn inscriptionate cu "Drumul lui Iovan", cat si cu un marcaj avion albastru.

Urmand indicatoarele am ajuns pe Varful Petreasa, un platou mare, iar de aici indicatorul ne indruma pe un drum alpin la dreapta spre o mare padure de brazi. La liziera padurii sunt cateva case de vara, acum erau parasite.

De aici a fost un pic mai greu. Am avut de mers prin padure pe un drum forestier, plin cu noroi, pe care 4x4 si reductorul au facut fata cam greu, au fost portiuni in care masina a inceput sa "danseze", nu mai vedeam nici un indicator, stiam doar cam in ce directie avm de mers, dupa cum studiasem acasa pe net. Mie mi s-a facut frica... sotul spunea ca ne intoarcem... pana la urma am ajuns intr-un loc, in mijlocul padurii :) unde si drumul se infundase. Ce facem acum? Eram in mijlocul padurii, in noroi, in pustitate, nu mai erau la acea ora nebuni ca noi...

Pana la urma, inainte de a renunta, totusi sotul s-a dus pe jos si asa a descoperit locul mult cautat :)

Locul prabusirii avionului era la vreo 200m de noi, dar fiind o padure deasa si un fel de ceata, din masina era imposibil sa-l vedem.

Dupa cum spuneam, am avut de mers vreo 200-300m pe jos. I-am parcurs mai mult in fuga, mie cel putin mi s-a facut frica, in orice moment aveam impresia ca ne va ataca un mos martin, era de asteptat in acea pustietate.

Pe locul unde s-a prabusit avionul, in memoria celor decedati, s-a construit un foisor, o mica capela a caror pereti sunt plini de icoane, poze, flori, lumanari, coroane.

In spatele foisorului am gasit bucati marunte din avion...

Din cauza fricii n-am zabovit prea mult acolo, am facut niste poze, ne-am mai uitat prin jur, tot timpul pe cer survolau avioane. Am citit undeva ca acel munte, candva a fost locul unde aterizau avionele de lupta, cel mai probabil in al doilea razboi mondial.

E un loc sinistru, in acele momente cat am stat acolo, m-am pus in situatia lor, cum au stat acolo iarna, in frig, in zapada, in acea pustitate unde oricand puteau fi atacati de fiarele infometate...

Dupa cateva minute ne-am intors in pas alergator :) la masina, era tarziu... aveam emotii pentru portiunea acea de drum cu noroi mare, dar n-am avut probleme, am iesit cu bine din padure.

Chiar radeam ca daca ar fi sa ramanem blocati acolo, era simplu, anuntam ca suntem la locul unde s-a prabusit avionul lui Adrian Iovan si sigur eram gasiti usor :)

Dupa ce am parcurs acei cam 2 km prin padure, la iesire, am gasit un loc frumos, la soare, unde am poposit ca sa ne revenim din acea stare de frica.

Nu stiam ce restaurante vom gasi in acea zona, asa ca ne-am pus de acasa de mancare. In jurul focului, fiecare cu cate o bucata de slanina infipta pe un bat, ne-am pregatit masa, un adevarat festin cu legume, branzeturi, slanina... care nu se compara cu nici o masa la restaurant :)

Timp de vreo o ora am admirat muntii si vaile, urmaream cum soarele se pregatea de "nani", eu eram super multumita ca mi s-a indeplinit visul de a ajunge acolo, dar desi as mai fi ramas acolo in acel peisaj, era tarziu si aveam de parcurs 100 km pana acasa si deja se innopta.

Concluzii? Nu stiu daca acest loc se poate numi atractie turistica, niste voluntari au mers in vara anului trecut, si-au montat niste indicatoare pentru noi, turistii, care ne dorim sa ajungem acolo, in acel loc unde s-a intamplat o tragedie.

Tot ceea ce pot sa spun, eu care cutreier mult Muntii Apuseni, acei oameni au avut mare noroc ca au fost intr-o zona unde au avut semnal! Dupa cum spuneam mai sus, in multe zone din Apuseni nu este semnal la telefon. Si daca nu erau acei trei padurari... nu-i gasea nimeni... cel putin in acea noapte, cand era si ceata foarte densa :( Si sa nu uitam de cei de la Transylvania Off Road. Tot respectul si pentru ei. Nu se putea vedea locul unde s-a prabusit avionul, nici chiar de pe partea cealalta a muntelui, din Matisesti, pentru ca noi am urcat pe Varful Petreasa apoi am coborat putin prin padure pana la locul unde s-a prabusit avionul. Nu stiu daca de pe o alta parte a muntelui s-ar fi vazut ceva.

Poate ca v-am trezit interes... poate nu. Pentru cei interesati, va stau la dispozitie cu detalii.

Si dinspre Valea Ariesului se poate merge: din centrul loc. Albac se urca spre Horea, pe drum asfaltat, cred, si apoi din centrul loc. Horea faceti dreapta spre Varful Petreasa.

Muntii Apuseni sunt foarte frumosi, nu ies in evidenta prin mari altitudini, dar sunt deosebiti prin faptul ca doar aici puteti intalni numeroase pesteri, locuri INCA salbatice si animale, care, deocamdata, mai pot zburda in libertate.

Locul meu preferat ramane Padisul, care din pacate, o data cu asfaltarea drumului (ceea ce e un lucru si bun, dar si rau) incepe sa devina un loc prea "turistic" si a inceput sa fie frecventat si de unele persoane, care n-au nici o legatura cu muntele, cu trasee, cu vizitarea atractilor turistice, fara a jigni pe nimeni... incepe sa devina un loc in care merg si doar acei oamnei care frecventeaza Padisul doar pentru a face gratare, pentru a da muzica (manele in speta) la maxim, indiferent cata lume e jurul lor, nu le pasa... stiti ce vreau sa spun... Padisul e altceva... pentru cunoscatori... pentru iubitorii de munte...

Pentru mine aceasta excursie a fost foarte frumoasa, dar m-a si marcat, sincer.

E de preferat sa nu mergeti chiar singuri, mai ales daca sunteti cu o masina mai joasa (daca nu e noroi pe acel drum prin padure, se poate merge si cu masina mai joasa) si aveti de parcurs acel drum pe jos, va sugerez sa mergeti in grup, daca nu va e frica :)

Pana caut ceva poze, poate dura putin, as dori sa atasez un clip https://www.youtube.com/watch?v=aMpIWz7OTUg.


---
Trimis de Alina Morar in 05.04.15 13:12:54
Validat / Publicat: 05.04.15 14:22:47
VIZUALIZĂRI: 3410INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în M-ȚII APUSENI.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Alina Morar); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P21 [fără descriere]
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 66550 PMA (din 52 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

webmaster [05.04.15 14:23:46] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

Dan&Ema [05.04.15 16:18:49] »

Un superbonus pt articol care m-a miscat.

Nu stiu daca o asemenea destinatie poate fi numita obiectiv turistic cum te intrebi si tu dealtfel. Este altceva. Inteleg curiozitatea de a atinge o tinta si daca asta v-ati propus-o, ati atins-o. Interesant ca s-a nascut practic un traseu amenajat, din pacate urmare a unei tragedii. Sugestiva si denumirea traseului.

Ref la accesul cu diferite categorii de motorizate si de faptul ca zone care inainte erau accesibile numai per pedes, e si de bine si de rau.

Ce dor mi-e de Padisul de alta data! Si de tabara de corturi de acolo de unde plecam in circuite precum Cetatile Ponorului, Cetatile Radesei, Cheile Galbenei, altele...

Mie personal mi-ar fi placut sa nu existe accss auto in asemenea zone montane, dar trebuie acceptata si dezvoltarea infrastructurii si realitatea ca tot mai multi merg cu masina la munts.

Diferenta este acolo la educatie, anune ce facem la munte si cum respectam natura!

Mihai18 [05.01.16 21:55:34] »

Bună seara Alina Morar.

Te felicit pentru alegerea inspirată a acestei destinații. Review-ul tău mi-a făcut seara frumoasă. Foarte interesant și mai valoros decât multe alte review-uri. Ai suflet de român adevărat.

Scrierile tale le-am citit cu mai mult timp în urmă. Sunt plăcut uimit cât de repede ți-a crescut copilul. Parcă ieri vă fotografiați în fața Cazinoului din Monte Carlo și acum, iată, ce mare s-a făcut copilul.

Întregii familii vă urez toate cele bune.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
irinad [05.01.16 22:23:29] »

@Alina Morar - Un articol aşa frumos şi bine scris merită ZB!

Alina Morar [06.01.16 00:04:03] »

@irinad: Mulțumesc.

Alina Morar [06.01.16 00:07:07] »

@Mihai18: Bună seara. Mulțumesc. Da, foarte repede a trecut timpul... parcă nu ne mai ajung orele din zi e frumos în Apuseni și fiind așa aproape, deseori cutreieram munții.

danaeldreny* [03.09.17 13:32:01] »

Trebe mult nerv ca să faci o astfel de excursie…

Recunosc, eu n-aș face…

Apusenii sunt frumoși, adevărat, și sunt și întinderi nesfârșite sălbatice…

Iubesc sălbăticia dar și armonia și acele locuri sunt mult încărcate de groază… eu cel puțin, n-am nerv să mă apropii…

cu toată stima, respectul, apreciarea, consternarea, recomandat de spus și-o rugăciune de liniștirea sufletelor… prea cumplit…

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Alina Morar, Dan&Ema, danaeldreny*, irinad, Mihai18
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0977981090546 sec
ecranul dvs: 1 x 1