Caii de la Sambata de Sus

TIPĂREȘTE

“Dragii mei oameni buni!

Ma numesc Boby si-as vrea sa va povestesc cate ceva din viata mea. E-o poveste filozohipica. Cu bune si cu rele. Locuiesc la Sambata de Sus si am 12 ani. Prietenii mei cei mai buni sunt Voicu si rasfatata de Monţi, preferata sefului. Seful e Costel. Pe el il iubeste toata lumea. Chiar si cei trei dulai cu care am crescut impreuna. Viata noastra nu e deloc usoara. Nu ne lipseste nimic in afara de ceva mai multa libertate. Dar ne-am obisnuit. Ne bucuram cand vedem ca, prin munca noastra, facem atatia oameni fericiti.

Sa va explic.

In fiecare zi plimbam oamenii prin natura. Asta e jobul nostru. E-atat de frumos pe-aici! Vara facem si cate 7-8 ture pe zi. E plictisitor si uneori ne dor picioarele. Prin padure e cel mai usor, nici pe asfalt nu e greu dar pe drumul cel plin cu gropi, e rau. Toata lumea injura primaria ca nu-l repara. Cei de la primarie au niste masinarii cu cate 60 de cai putere fiecare. O herghelie in toata regula. Noi, suntem doar trei. Ce le pasa lor? E greu mai ales cand vine vremea, stiti voi care, cea a “incalzirii globale”, iese mereu cu scandal si cu copite-n bot. Nu e deloc usor. Nu prea avem cu cine socializa. Hergheliile mari sunt mai jos, la Sambata de Jos. Cel putin, asta e parerea mea de cal. Doar Monţi e scutita de la carat oameni in spinare, cu toate ca are si ea potcoave. E-adevarat, nu suntem cai de povara, nu tragem la caruta sau la plug sau la lemne, in padure. Oamenii sunt usori, ca niste fulgi, nu mananca pe la fast-food-uri ca-n alte tari. Dar unii sunt rai, trag cam tare de hăţuri si ne cam baga calcaiele-n burta. Lui Monţi nu i-a mutat inca nimeni buzele dintr-o parte intr-alta. Si vai! Ce buze are Monţi, a castigat chiar si-un premiu la concursul “Miss iapa” de anul trecut. Multi bidivii ii dau tarcoale. Sunt si multi oameni buni pe-aici, care ne mangaie si ne dau bucatele de zahar sau pufuleti. Costel se opreste de fiecare data langa manastire si ne cumpara cate o punga cu pufuleti. E mancarea noastra preferata, ca de iarba ne-am cam saturat. N-avem voie sa mancam prea multi ca ne ingrasam. Costel zice ca daca ne creste burta, nu ne mai cuprind curelele de la sa si-o sa ne “pierdem painea”, adica "iarba" si-o s-ajungem parizer. Asa ca cei mai multi pufuleti ii mananca tot rasfatata de Monţi.

Am auzit ca Sambata de Sus e-un loc sfant. E pe-aici o manastire vestita si-un izvor cu apa sfintita. Noi n-avem voie le izvor. Doar oamenii au voie. Ah, macar de ne-ar mai cumpara Costel si cate-o bere. De-ati stim cum o poftim. Credeti ca e usor sa fii vegetarian si sa bei apa clocita doar din iaz si balti? De cateva ori am baut si cate-o bere, mi-au dat-o nistre turisti pe-ascuns, sa stiti ca Tuborg e mai buna decat Bergenbeer. Stiti melodia “O bere si pentru calul meu?” Nu? Las' ca va trimit eu link-ul. youtube

Acum, la hotel a venit un fotoreporter mascat. Eu cred ca e agent sub acoperire. Il cheama Zorro, dar stiu ca asta e doar nick-name-ul lui. E spion suta-n suta. Face poze cu noi si-apoi le vinde la gastile de romi care fura cai. Sunt mana-n mana. Ne localizeaza. Noi l-am poreclit “omul negru”. Am auzit ca face poze si la perini, cearceafuri si la veceul de la hotel. De ce nu vine si la noi in grajd sa faca poze? Noi avem mereu un cearceaf de fan proaspat pe jos. Lui Zorro asta, oamenii i-au inventat si-o legenda. Si-o melodie. Si-un film. Ce bine e sa fii om...

youtube

Eu ii iubesc pe oameni dar nu prea-i inteleg. Nu pentru ca au patru picioare si merg doar cu doua, ci pentru ca nu merg nici macar pe alea doua ca lumea. Masinaria aia a lor cu 60 de cai putere ii duce chiar si pana-n pat.

Uneori insa sunt cam trist, imi vine sa-mi iau campii si sa plec, atunci, aici, nici izvorul din care n-am voie sa beau apa, nici manastirea in care n-am voie sa intru, nimic nu ma mai incanta. As vrea sa fiu liber, liber, sa alerg in voie peste campii, sa mai cunosc si alti cai. Doar vorbele lui Voicu si buzele lui Monţi imi mai mentin moralul. Ei zic ca sunt prea pretentios si egoist si ca aici avem de toate si ca nicaieri nu e mai bine ca-n Sambata de Sus si niciunde n-am sa gasesc un loc mai frumos, mai curat si mai sfant ca aici si ca libertate deplina nu exista nicaieri. Asa ca m-am hotarat sa mai raman o vreme. Asadar, va astept, oameni buni, la Sambata, puteti veni chiar si de lunea, ca sa va plimb prin natura, sa va duc in spinare, ca doar cine altcineva, daca nu noi, dobitoacele de rand, impingem lumea asta, spre bunastare?

Sa nu uitati cubuletele de zahar si pufuletii! "

(va urma)

@Web, te tog melodia https://www.youtube.com/watch?v=6itmKzPIL7I

---

VIZUALIZĂRI: 1799 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI