Pensiunea Vatra Olaresei, frumoasa dar neprimitoare

TIPĂREȘTE

Din dorinta de a face miscare si de a respira aerul binefacator al muntilor am inceput cautarea pe net, asfel incat sa gasesc o pensiune cat mai aproape de partie si ieftina bineinteles, de buget mic. Am ales pensiunea Vatra Olaresei, care ne-a facut cu ochiul, asa ca am sunat si am rezervat un apartament pentru numai 100ron/noapte. Am urcat in masina schiuri, clapari, bete, haine de schimb si bineinteles vin si tuica din productie proprie si dai bice.

La pensiune intri direct in sala de mese, frumusica si curatica, alaturi bucataria utilata si curata.

In camere curat si caldut asa ca am despachetat si ne pregateam sa plecam pe partie cand cic-cioc la usa: femeia de serviciu care trimisa de proprietar a venit sa ne ceara banii de cazare. Am ramas masca, nu se intamplase pana acum sa fiu surprins asa neplacut. Nu aveam cash si i-am spus ca platesc a doua zi dupa ce scot bani de la bancomat. Raspunsul a fost sec: NU, mergeti si scoateti acum si astept plata. Furios i-am spus sotiei sa stranga bagajul ca plecam. Ea nu si nu ca ne facem de ras, asa ca a luat bani de la familia care era cu noi si a platit. Buun am zis hai sa nu stricam sejurul si am plecat pe partie. La plecare l-am vazut si pe patron care la salutul nostru a mormait ceva ce aducea cu un salut fortat de parca ne facea o favoare ca statea de vorba cu noi.

In sfarsit, am plecat de acasa cu inima plina de bunavointa din dorinta de a ne distra asa ca nu am pus la suflet. Am mers pe partie si ne-am distrat pana seara tarziu. Pe la ora 22:00 am plecat catre pensiune cu dorinta de a face un gratar si de a ne cinsti cu ceva "de la portbagaj"'doar era ziua lui Anca-fina noastra. Cand am ajuns la pensiune, la parter -bezna, zic "ma poate s-a luat curentul" dar cand ma uit la mansarda unde locuia patronul era lumina. Zic: Stai asa ca doar lucrez la Centrala Nucleara, ii dau eu de cap si cu o bricheta am gasit tabloul de sigurante. Surpriza: - 2 sigurante erau scoase asa ca imediat am facut lumina. Am facut gratarul in liniste si am stat pana tarziu la taclale si la "una mica". Am crezut ca a fost o intamplare ca am gasit lumina stinsa, numai ca a doua seara la fel numai ca de data asta lipseau sigurantale, Acum am inteles de ce se grabea patronul sa ne ceara banii inainte. Am plecat cu un gust amar, la plecare i-am spus patronului ca nu este o gazda primitoare si nu o sa ii mai calcam pragul.

-Nici nu am nevoie! ne-a replicat cu o privire dusmanoasa.

Nu dorisem decat un mic sejur linistit, si nu stiu ce mare deranj am facut sa meritam atata dispret.

Oricum am prins zapada multa si partie superba asa ca distractia a fost la cote inalte pe partie.

Nu am prea multe poze cu pensiunea, doar ceva de la interior, pentru ca nu am stat prea mult, am preferat partia.

---

VIZUALIZĂRI: 2169 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI