La mare cu catel si cu purcel

TIPĂREȘTE

Profit de faptul ca terorista de 2 ani isi face somnicul de frumusete si o sa va povestesc cum ne-am petrecut vacanta la mare anul trecut.

Toata tarasenia a inceput prin Februarie, cand ne-am gandit sa nu ne mai hotaram cu 1 saptamana inainte de plecare si sa luam ca tot omu' o "carte repede", dupa cum era tradus early booking pe un site al unui hotel grecesc. De apreciat ca macar s-au straduit.

Fiind obisnuiti cu excursii de 6000 de km cu cortul, am fost un pic debusolati de cantitatea imensa de informatii de pe net. In felul acesta venea Craciunul pana ne hotaram, asa ca am apelat la ajutor specializat de la o agentie de vandut vise frumoase, recte de turism.  

Vreo 4 dintre ele, chiar maricele as putea spune, m-au rutat in call center, unde o tinerica care habar nu avea pe ce lume traieste isi nota papagaliceste toate prostiile ce le debitam. Puteam sa ii spun ca vreau o excursie pe Marte iar ea mi-ar fi raspuns ca sigur ca da, va trimitem raspunsul in 24 de ore. Nu le-am cerut pe Marte, dar nici nu mi-au raspuns vreodata. Asa se intampla cand cel cu care vorbesti consulta un catalog ulterior conversatiei, apoi iti face o selectie ce o puteai face si tu pe net. Ajutorul a venit de la o agentie micuta specializata pe Bulgaria. De cum am deschis discutia mi-am dat seama ca tipa are catalogul in cap, asa ca puteam sa ii dau detalii si imi facea propunerile pe loc. Asa ma merge mi-am spus eu, dand drumul la cerinte: sa fie apartament cu bucatarie, zona linistita fara baruri si discoteci, nisip, intrare lina in apa, rampe pentru carucior, etc. Tot tacamul pentru a avea un concediu fara frustrari alaturi de o bebelina de 1 an.

Tipa sta si se gandeste un pic si imi spune ca ar fi un asemenea hotel in Obzor, si ca imi garantea ca o sa imi placa. Bine zic eu. Mi-a comunicat numele stabilimentului, am facut o verificare pe AFA  si pe net, asa ca am zis fie, mergem aici.

In ziua plecarii, dis de dimineata, am purces la inghesuirea urmatoarelor echipamente de protectia muncii intr-un Clio hatchback: carucior, patut, cadita, salteluta, umbrela de plaja de 2.8 m, bagajele bebelinei, mancarea bebelinei, mixerul, cratiti, tigai, aproape toata bucataria, bagajele noastre, una bucata plod tipator, una bucata imens scaun de bebe, una bucata soacra ca si bona, nevasta din dotare si je. Dupa multa straduinta am reusit sa inchid hayonul fara sa sparg luneta si am fortat un pic portierele ca sa se inchida bine. Simteam masina ca pe un catel ce a mancat pana la refuz si abia astepta o ocazie sa regurciteze. Din cei 100 de cai simteam ca mai am vreo 70, dar tot raul spre bine pentru ca nu mai simteam hopurile prea tare.  

Purcedem pe drumul spre Giurgiu si ne dam seama ca am uitat acasa piscina gonflabila acoperita, un bax de scutece si multe alte maruntisuri, insa chiar daca ne- am fi intors oricum nu aveam unde sa le mai pun. Asa ca da-i bice spre statiunea de rasunet Obzor. Pe Google Earth imi aparea la coordonatele respective o mare parloaga cu ceva santier pe locul unde este Miramar. Cat de rau poate sa fie zic eu. Odata ce am platit o camera de hotel banuiesc ca trebuie sa existe si stabilimentul.

Pret de 50 de km apuc sa merg fara sa opresc. Dupa ce am trecut granita am oprit pentru alimentat plod, schimbat plod, plimbat plod, aerisit plod, alimentat iar plod (consuma ca un V8), etc. Cu 10 km inainte de destinatie a adormit si am putut merge fara oprire.

Noroc cu indicatorul catre hotel ca altfel nu ne-am fi dat seama unde este locatia in mijlocul campului. Ajungem la receptie, ii dau voucher-ul si ii explic mai mult din maini ca vreau o camera la parter. Engleza tipei de la receptie era la nivel de "ma dor mainile de atata vanturat" iar bulgara mea era cam pe la acelasi nivel. Parking a inteles din prima si mi-a dat un cartonas si cica sa parchez la corpul B in subteran, noi fiind arondati la F sau ceva de genul asta ca nu imi mai aduc aminte literele corpurilor. Ma uit la masina, ma uit la ea si dau din cap ca nu. Ea a inteles ca da, asa ca am lasat-o in fericirea ei si ma duc sa vizionez parcarea de la B. Plina ochi. Trec mai departe si ma strecor in parcarea de la corpul unde eram cazati. Goala, doar un titicar isi facea veacul si colecta paienjeni si praf. Super tare imi zic. Vir taraboanta in subsol, scot caruciorul si mergem sa vizionam apartamentul. Eu am cerut la parter (asa ne-au dat), cu park view (aici era pe lateral si a fost super). Aveam o terasa de vreo 15mp, cu scara pana la iarba, vedere la mare si mai ales umbra la orele dupa amiezii. Pe fata aveau soare dimineata la cafea, pe spate aveau soare la amiaza si seara. Numai bine ca sa halesti de pranz pe terasa si sa iti bei cafeaua linistit dimineata. Usa de intrare am folosit-o doar de 4 ori in 10 zile. In rest doar pe terasa ieseam si intram.

Dupa ce instalez in camera bebelina ma apuc sa scot bagajele. Cu multa bucurie in computerul de bord masinuta imi multumea ca a putut sa isi dezmorteasca amorizorele. Mai ca nu ii venea sa zburde prin garaj. Eu in schimb am hamalit pana in camera vreo 10 drumuri. Partea proasta e ca desi au lift pana in subsol, este folosit doar de personal, accesul fiind cu cheie. Am incercat sa ii rog sa ma ajute sa il folosesc dar am obtinut doar un cor de "ne, ne". Intrarea si iesirea din garaj se face pe rampa, asa ca puteai lejer sa fii agatat de vreun berbec ce le avea mai putin cu condusul, spatiul fiind la limita. Locul de fumat al personalului este tot in garaj, asa ca mai tot timpul miroase a tigara.

Cele 6 sau 7 "bloace" erau destul de dragute si nu te raneau vizual, piscinele curate, luau probe de apa in fiecare seara, insa apa era cam rece. Fiind o vreme destul de inchisa, doar nordicii si rusii se bucurau de cele 18 grade din apa piscinelor, unii isi bagau pana si plozii de 2 ani spre groaza nevestei ce le plangea de mila bietilor copilasi. Dupa felul in care se zbenguiau in apa si cum umblau doar in sort sau scutec cand noi eram cu polarul pe noi, banuiesc ca nu sufereau prea tare. Acum daca vara la ei pica intr-o joi, incep sa le inteleg placerea de a se delecta cu 18 grade.  

Apartamentul era compus dintr-o camera de vreo 16-18 mp, living-ul cu chicineta de vreo 25 mp, un hol destul de spatios si baia cu dus. Chicineta avea absolut tot ce aveai nevoie, de la linguri la cratiti, tigai, cafetiera, fierbator de apa, microunde cuptor si aragaz cu plita ceramica. Am depus jumatatea noastra de ustensile de bucatarie intr-un colt si imi blestemam zilele ca nu am crezut ca e dotat full. Macar cei care citesc acest review sa stie ca nu trebuie sa care bucataria dupa ei in concediu.  

Restaurantul nu l-am incercat, insa restaurantele din Obzor sunt de mare angajament, preturi ok spre mediu, mancare buna, ospatarii stiu romaneste unii dintre ei. Cu ce nu m-am impacat este maioneza pe pizza. Sosul de rosii este inexistent, ketchup se mai gaseste daca ceri insa se uita ciudat la tine, la fel cum ma uitam eu la ei cand imi dadeau sa pun maioneza. Chestie de gusturi.

Pentru cei care merg ca noi in ideea sa foloseasca bucataria apartamentului, au la indemana in oras un Spar de unde pot cumpara totul la preturi ca la noi. Stau cam prost insa la capitolul carne. Era asezata in galantar dar era can necomerciala ca sa fiu mai delicat in exprimare. Branzeturi, lactate si congelate au din plin. Piata din oras este destul de saracacioasa si mica, atinsa de rosiile turcesti ca la noi. Imi garantau ca sunt legume bulgaresti dar aveau ambalajul sub tejghea. Prunele erau autohtone :)

Curatenia in camera era la nivel de doit your self, avand in dotare un aspirator. Veneau la schimbul de prosoape la ore haotice, de multe ori cand dormea copilul. Ce e interesant e ca fiecare camera are boilerul ei, asa ca da avrei sa faci dus trebuie sa ii dai drumul cu 10 minute inainte. Incalzirea este pe baza de aer conditionat (am avut nevoie de ea).  

Plaja era curata, fara mizeriile specifice litoralului, apa era curata si fara alge in conditiile in care la intoarcere am trecut pe litoralul nostru si erau munti de verdeata pe plaja si in apa. In fiecare dimineata la 6 se zbenguiau delfini in fata hotelului.

Acrivitatile de animatie sunt ca si inexistente, fiind centrate mai mult pe cei mici. Hotelul in sine este pentru familii cu copii. Intr-o seara ne-am dus la bar si am dat peste karaoke pentru copii. Echipa de animatori e compusa din vreo 4 tineri. Ziua stau cu copii la kids corner si seara danseaza pentru turisti pe o scena mai mult decat improvizata. Macar se straduesc desi nu prea le iese.  

Avand in vede ca Obzorul este cumva cam cat 2 Mai, distractia se limiteaza la restaurante si terase. Era un fel de discoteca pe drumul national, insa imi parea mai mult ca fiind construita sa mai spele niste bani. In afara hotelului aspectul de neingrijit iti lasa imaginea de Beirut dupa razboiul civil. Nu exista nicio apasare din partea primariei sa amenajeze bucata dintre hoteluri si oras.  

Pe 4o de km in stanga si dreapta nu ai unde sa te duci nicaieri. Nessebar in stanga la vreo 38 de km Biala la vreo 10, mai prapadita decat Obzor. Daca vreti distractie alegeti altceva. Aici e strict pentru bebei sa isi faca somnul de pranz linistiti.

Magazinul din complex este mic si scump, poate prea scump. Spa era cu plata dar chiar si asa am incercat de vreo 2 ori sa mergem si ne-au spus ca nu e nimeni momentan sa se ocupe de noi. In cele din urma am renuntat si ne-am jucat aparatura din sala de forta, cam slabuta de altfel.  

Apartamentul era si de vanzare. Vroiau pe el vreo 130.000 EUR. :)

Una peste alta, hotelul este o locatie perfecta pentru cei cu copii mici ce au nevoie sa pregateasca masa bebeului in apartament. Nu e pentru cei care doresc distractie si servicii la nas. Noi am fost incantati pentru ca s-a potrivit perfect pe nevoile noastre.

---

VIZUALIZĂRI: 2379 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI