Un sfîrşit de săptamînă plăcut la Casa Terezia

TIPĂREȘTE

Am stat în această pensiune în anul 2000, în Duminica Tomii. Venisem să vedem Junii Braşovului - apropo, o sărbătoare pe care ar trebui să o vedeţi măcar o dată în viaţă. S-au scris multe despre ea - căutaţi pe Google şi sigur veţi găsi mai multe informaţii decît v-aş putea da eu aici!

Să revenim la pensiunea noastră. Am făcut rezervarea cu ceva timp înainte (Atenţie! În perioada asta este posibil să nu găsiţi locuri libere!). Am plătit 100 lei pe camera dublă, fără mic dejun. Camerele sînt într-o clădire veche, cu poartă mare din lemn şi curte interioară. Sînt ok, mari, curate, cu baie proprie, televizor şi mobilă rustică din lemn natur. Foarte călduroase - nu ştiu dacă datorită construcţiei sau pilotelor groaase şi pufoaase! Oricum, după o zi întreagă de stat în ploaie, a fost exact ceea ce ne trebuia!

Există un spaţiu cu un luminator mare, o masă, scaune şi multe plante unde gazda îţi oferă dimineaţă o cafea/un ceai. Am văzut acolo şi un frigider - probabil că poţi să păstrezi cîte ceva la rece, dar noi stînd doar o zi, nu a fost nevoie.

Marele avantaj al pensiunii este poziţia - foarte aproape de centrul istoric al Braşovului, pe o străduţă cu multe case vechi şi frumoase.

În jur, sînt multe locuri unde puteţi mînca. Noi seara am fost la Pizzeria Kowlun 2 - o lasagna foarte bună şi o limonadă (de fapt, fructonadă - avea lamîi, portocale, kiwi şi mai ştiu eu ce!) excelentă (în total, 50 lei - 2 persoane) ! Dimineaţa am fost la Rasta Jamaica Bar (25 lei - 2 persoane) care am înţeles că seara se transformă într-un bar interesant. Şi la prînz la Casa Românească (65 de lei - 2 persoane). Nu am ratat cofetăria Vatra Ardealului cu prăjituri bune-bune.

Sau unde vă puteţi distra. Noi seara am fost la un club micuţ şi cochet din centru unde se asculta muzică veche, din păcate nu-i mai ştiu numele.

În rest, Braşovul este minunat, indiferent de cîte ori îl vezi. Noi n-am apucat să mergem sîmbătă după-masă decît la Turnurile Alb şi Negru, Poarta Ecaterinei (preferata mea, coborîtă parcă din poveşti), ne-am plimbat prin Şchei unde am admirat casele şi am făcut o grămadă de poze frumoase. Duminică am fost la Juni împreună cu care am urcat, cu o oprire la Biserica Sfîntul Nicolae, pînă sus la Pietrele lui Solomon. Acolo era un adevărat bîlci, multă lume şi mult fum de la mici de parcă luaseră foc munţii. Mie una mi-a displăcut treaba asta, dar gusturile nu se discută.

Una peste alta, un week-end frumos cu o gazdă în regulă şi multe lucruri minunate văzute!

---

VIZUALIZĂRI: 1967 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI