Terapia cu ...verde infinit

TIPĂREȘTE

(Rog fara PMA)

Hristos A Inviat!

Va doresc tuturor multa sanatate si sa va bucurati si in acest an de vacante frumoase!

Este ultima zi din aprilie, Pastele a trecut si au ramas in urma amintiri frumoase din locuri dragi, in care multi dintre noi am fost, macar pentru cateva zile. Poate multi nu au avut totusi ocazia sa se bucure de frumusetile naturii, din diverse motive-ori nu au pe nimeni in provincie unde sa-si fi petrecut sarbatorile, nu mai au parinti, rude, sau poate nu au avut suficient timp la dispozitie, ori nu au fost suficienti de hotarati asupra destinatiei... motive sunt multe, de aceea in urma cu cateva zile, stand in iarba, mi-a venit aceasta idee, tocmai pentru voi, cei care nu ati reusit macar putin sa va rupeti din cotidian, sa va delectati ochii, atat cat puteti cu aceste cateva randuri si cateva poze, verzi, absolut fascinante din locuri dragi mie prin care am stat si am calatorit pret de o saptamana. Va place verdele? Este o culoare pe care multi nu o indragesc, dar poate privind aceste poze, parerea voastra se va schimba. Sau poate ca nu. Asta depinde de fiecare.

Avem o tara frumoasa, avem locuri care te surprind cu frumusetea care se iveste absolut pe neasteptate, caci asa mi-a fost dat mie sa traiesc si sa imi incant ochii zilele acestea. Am urcat in poieni de munte, langa stane de oi, am stat in iarba si am simtit mirosul ei, unic, curat si patrunzator, am respirat aerul rece de padure, mirosul frunzelor cazute peste tot, ce frumos a fost! M-am gandit ca e pacat sa nu impartasesc si cu voi aceste frumuseti, caci natura acum in luna aprilie este absolut senzationala, si poate privind pozele reusiti sa simtiti acel miros al ierbii, acel parfum inconfundabil, si sa va delectati ochii putin, atat cat se poate.

Am fost in Ardeal, la parinti, am simtit cu adevarat aceasta mare sarbatoare, caci zona in care m-am nascut si orasul natal Simleul -Silvaniei, sunt locuri dragi mie si unde natura este la ea acasa. Am fost in imprejurimi, pe drumul care leaga Simleul de orasul Satu-Mare, aflat doar la 60 km, si am simtit ca ma cufund in verde infinit. Verde peste tot... in fata mea, cat vezi cu ochii, doar verde, in nuante si culori cum doar natura poate zamisli asa tablou complet si perfect. Niciun pictor, niciodata, nu va reusi in panzele sale, sa realizeze un tablou cu nuante de verde atat de adevarat cum doar natura poate crea. Este un spectacol senzational!

Am ajuns si in alt colt verde al tarii, langa Cugir, de unde mi-a fost tare greu sa plec... motivul? in curand...

Natura ne incanta la tot pasul, padurea canta, caci seara si dimineata mi-a fost dat sa ascult cantecul fermecat al privighetorii, care se auzea din verdele padurii... am si inregistrat acele triluri fermecate. M-am trezit dimineata devreme, am urcat in in gradina parinteasca si am filmat. Nu puteam sa nu o fac, dar sunt sigura ca si voi ati fi ascultat, macar, acele triluri fermecate, care se distingeau clar dintre alte triluri. Padurea toata canta, pomii in gradini erau toti infloriti, am vazut livezi intinse de meri, cu florile lor superbe, o adevarata incantare a ochilor, caci totul era roz, doar flori si mult verde... toata gradina explodase intr-o feerie de culori, milioane de flori multicolore acopereau ramurile pomilor. Si peste tot era verde, verde infinit.

Dar cine nu iubeste natura. ? Nu cred sa existe cineva care sa nu-si doreasca sa stea macar pret de o clipa intr-o pajiste cu iarba inalta, sa stea la umbra si sa viseze la verde infinit... De aceea va las sa va incantati ochii, nu pot sa scriu mai multe, caci aseara m-am intors din paradis, natura prin insasi farmecul ei, poate spune totul, ceea ce noi, multi dintre noi, nu o putem vreodata spune.

---

VIZUALIZĂRI: 1798 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI