Cetatea Kufstein si castelul Tratzberg

TIPĂREȘTE

O noua zi, un nou land al Austriei, Tirol. M-as fi bucurat ca acesta zi sa fie calda, senina, pentru ca ne-am propus sa vizitam cateva locatii emblematice ale regiunii, insa vremea nu a tinut cont de programul nostru.

Am inceput cu„perla din Tirol” , Kufstein, in care, o plimbare pe strada pitoreasca plina de istorie, Römerhofgasse, chiar si pe ploaie, este o prioritate.

Batzenhäusl Schicketanz este cea mai veche taverna de vinuri din Kufstein, al carei exterior este decorat cu picturi murale colorate si zicale traditionale.

Tot aici, poate cel mai faimos loc, Auracher Löchl, este un cunoscut restaurant traditional, in care Karl Danzer a compus celebrul cantec, Kufsteiner Lied. Acesta gazduieste si cel mai mic restaurant in pod, din lume, restaurantul romantic Brücken, cu o masa la care se pot aseza doar 2 oaspeti.

Ne-am indreptat apoi spre cetatea Kufstein, care domina pe un deal cu vedere la oras, pe care am dorit sa o vedem doar pe exterior. Mentionata pentru prima data ca si Castrum Caofstein, intr-un document din 1205, cetatea Kufstein a avut o mare importanta strategica in luptele dintre Bavaria germana si Tirolul austriac. In 1504, Kufstein si cetatea sa au fost cucerite de imparatul Maximilian I, armele sale secrete fiind 2 tunuri care au venit pana la Innsbruck pe o pluta pe raul Inn. Fiecare ghiulea cantarea intre 100 si 150 kg. Replicile celebrelor tunuri pot fi vazute in Turnul Imparatului din cetate.  

Din Kufstein ne-am indreptat apoi cu masina catre Castelul Tratzberg, situat pe o creasta abrupta deasupra oraselului Jenbach. Castelul a fost mentionat pentru prima data in documente in secolul al XIII-lea, dar cetatea initiala a fost complet distrusa de un incendiu in 1492. Imparatul Maximilian I si familia Fugger a folosit Tratzberg ca si cabana de vanatoare. Frumos mobilat si renovat in stil renascentist, castelul este proprietate privata detinuta de familia Enzenberg inca din 1848.

In interiorul proprietatii, pentru comoditate se poate accesa trenuletul „Tratzberg Express” , care circula constant si te duce prin padurea romantica a castelului, direct la castel, pentru 2 euro/persoana.

Vizitarea castelului Tratzberg este posibila doar cu tur ghidat, din 20 in 20 de minute, iar turul in sine dureaza mai mult de o ora. Fiind aglomerat, am asteptat destul de mult pana la turul nostru, pentru care am platit 14,5 euro/persoana. Am primit un ghid audio, cu ajutorul caruia am ascultat povestile spuse chiar de proprietari despre fiecare camera, intr-un mod distractiv si interesant. Ceea ce pe noi ne-a plictisit insa foarte mult, au fost explicatiile ghidului, care repeta multe informatii pe care deja le ascultasem la audioghid, astfel ca se pierdea foarte mult timp in fiecare incapere.

Am patruns in curtea interioara pictata magnific in perioada in care castelul a apartinut cunoscutei si bogatei familii de negustori Fugger. Tot din aceasta perioada apartine si cea mai mare parte a mobilierului din incaperile renascentiste rafinate.

In prima incapere in care am fost invitati, am fost impartiti in doua„echipe” , separand astfel turistii care au cumparat bilete inclusiv pentru turul virtual. Acestora li s-a explicat modul in care sa utilizeze ochelarii virtuali, dupa care ghidul a asezat fiecaruia dispozitivul, s-a asigurat ca fiecare echipament functioneaza si fiecare turist a vizionat, in ritmul lui, filmuletul despre istoria castelului. In acest timp„, echipa” care nu a cumparat turul virtual, a asteptat politicos cealalta echipa. Din punctul meu de vedere, acest fapt a insemnat timp pierdut, lipsa de organizare si chiar de respect pentru vizitatorii care nu au optat pentru filmul virtual.  

In sfarsit, a inceput si turul propriu-zis, cu sala de vanatoare, amenajata de stramosii actualei familii de proprietari, utilizarea initiala a acesteia fiind ca loc de servit masa al familei. Lumina slaba din incapere, care o imita pe cea a lumanarilor, dezvaluie reprezentari sculptate, in marime naturala, ale animalelor padurii locale si ale unui grup de vanatori, in frunte cu contele Franz Enzenberg si oaspetele sau, arhiducele Franz-Joseph.

Mesele din sala arata cultura mesei din acea vreme. In tavanul de lemn decorat in stil gotic tarziu, este ascunsa o scara secreta de evacuare, ce coboara din camerele private ale imparatului Maximilian, aflate la etajul al doilea (camerele regelui nu se viziteaza).

Urmatoarele incaperi au fost locul privat al binecunoscutei familii de negustori Fugger, bogat mobilate, aproape complet originale.

Sufrageria este mobilata cu o chiuveta gotica, o soba, doua mese decorate cu incrustatii magnifice, scaune si o masa de artizanat. De admirat sunt si sculpturile artistice ale usilor, lucrarile magnifice din fier de pe incuietorile acestora si de pe balamale. In lambriurile peretilor se ascunde o usa secreta ce da in scara care duce direct in padure.

Dormitorul are un pat in stil gotic, imbracat inca in materialele din acea epoca, mai multe cufere decorate cu sculpturi plate, o masa cu un scaun gotic si una dintre cele mai valoroase piese de mobilier din sudul Germaniei, din anul 1460, un dulap Reifenstein. In spatele unei usi exista si o toaleta cu scurgere, incorporata in peretele exterior, o noutate a acelor vremuri.

O usa masiva se deschide si ajungem in inima castelului Tratzberg, Sala mare a Habsburgilor, pe peretii careia este intins un arbore genealogic magnific, pe o lungime totala de 46 de metri, 148 de figuri decorand intreaga camera. Arborele genealogic incepe cu batalia lui Ottokar al Boemiei impotriva lui Rudolph de Habsburg in 1278 si se termină cu figuri ale lui Carol al V-lea care nu sunt insa finalizate.

Fresce reprezentand cerbi in marime naturala, au coarne adevarate, care serveau drept suport pentru lumanari. Maiestuosul tavan casetat din lemn este sustinut de una dintre cele mai frumoase coloane de marmura din Tratzberg.

In Camera femeilor aflam cum locuia proprietara castelului in secolul al XVI-lea, aici gasindu-se patul acesteia si un leagan de copil, dar si cateva ustensile si obiecte, inclusiv roti, infasuratoare de fire, o presa de rufe si numeroase alte piese de mobilier care arata preocuparile femeilor in acea perioada.

Ultima incapere este Camera reginei, o adevarata splendoare a Renasterii. Designul special al tavanului este realizat din lemn cu multe modele, sculpturi si incrustatii, sprijinit pe coloane de marmura. Tapiseria peretilor este cea originala din anul 1560. Magnifica „soba de tigla cu cinci simturi” este confectionata intr-un atelier din Nürnberg. Exista, de asemenea, o usa secreta ascunsa intre panelurile din lemn, care duce direct in padure.

Capela gotica a castelului dateaza din 1462/63, dar a fost reconstruita in jurul anului 1500. Este dedicata Sfintei Ecaterina din Alexandria, care poate fi gasita si intr-o sculptura. Altarul principal de astazi a fost construit in jurul anului 1703.

Turul ghidat s-a incheiat in Sala Armurilor, modesta, in care printre sabii si arbalete, se gasesc armuri perfect conservate.  

Aceasta a fost experienta noastra in castelul Tratzberg, unde am petrecut circa 2 ore, concluzionand ca daca nu ar fi fost turul organizat, pentru vizitarea acestuia ar fi fost suficienta o jumatate de ora.

---

VIZUALIZĂRI: 156 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI