Cazare pe faleza siciliană

TIPĂREȘTE

Pentru cazarea din Mazzaro del Vallo am ales o proprietate aflată pe promenada localităţii şi care mi-a captat atenţia prin posibilitatea oferită de a fi spectatorul unui apus poetic stând tolănit pe un şezlong (îndeletnicire mai puţin poetică…).

Odată ajunşi în localitate, identificarea acesteia s-a realizat foarte uşor, lăsăm maşina lipită de bordura trotuarului şi dăm să intrăm în Casa Giardini sul Mare.

De cum se deschide poarta parcă păşim pe un alt tărâm: o vilă într-un stil pe care nu îl descriu de teama de a nu greşi sau a mă face de minune (cunoscătorii într-ale arhitecturii îşi pot da cu părerea după ce vizualizează fotografiile), învăluită de linişte şi chiar - îndrăznesc să afirm – de serenitate.

O curte mare, cu gazonul bine îngrijit şi verdeaţă urcată pe majoritatea pereţilor – în care se odihnesc câteva biciclete puse la dispoziţia oaspeţilor -, terase care te aşteaptă cu un mobilier de ratan şi perne comode, vaze de porţelan imense, figurine şi mici statuete împrăştiate profesionist pe ici-acolo.

Mi-a luat ochii într-o clipită amenajarea exterioară!

În ce priveşte interiorul, vila dispunea de 4 spaţii distincte cu intrări separate şi fiecare având baie proprie.

Noi am fost repartizaţi într-un studio curat şi elegant, cu o primă încăpere ce se dorea sufragerie şi care avea un mic colţişor de încălzit mâncarea şi servit masa. Găseai acolo vase, tacâmuri, căni, pahare, aparat de cafea, condimente, maşină de spălat şi frigider.  

În inventar se afla un pat dar, în opinia mea, o canapea s-ar fi prezentat mult mai elegant. Totul pare foarte impersonal, amenajat doar pentru a aduce bani proprietarului.

De aici, în faţă, aveai acces într-o baie destul de îngustă, cu o cabină de duş de proporţii similare în care odată intrat apa îţi cade fix în creştet.

În lateral intrai în dormitorul spaţios dar, totuşi, fără dulap ci doar cu un suport pentru valize şi altul pentru umeraşe. În schimb, patul a fost foarte comod iar aşternuturile apretate.

Coş de gunoi nu am găsit în interior oricât am căutat, totul se scotea afară şi recicla selectiv.  

Ceva probleme am avut cu funcţionarea internetului şi sunăm la numărul de telefon din rezervare. Nefiind prin preajmă, administratorul îşi trimite pruncul să ne aducă parola care ne este înmânată scrijelită pe un bileţel  cu niscaiva ştersături. Nu e bună (culmea ar fi fost să o descifrăm pe cea exactă dintre respectivele hieroglife…).  

Aşa că o primim de la el însuşi când apare oarecum agasat că e nevoit să se deranjeze din treburile sale. Eu cu ce sunt vinovat dacă face treabă de mântuială?

Cu bune şi cu rele, am rămas, totuşi, cu frumuseţea amenajărilor exterioare şi imaginile de la apus, iar ori de câte ori îmi voi aminti de această cazare cele din urmă vor estompa alte neajunsuri sau nemulţumiri.   

---

VIZUALIZĂRI: 205 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI