Esentele scumpe se tin in sticlute mici!

TIPĂREȘTE

Pentru ca v-am promis ca voi scrie un articol separat despre locurile vizitate in concediul din Maramures, voi incerca, cat mai succint, sa va prezint Carlibaba, aceasta mica, dar si deosebit de pitoreasca localitate.

Trebuie sa recunosc ca am fost in 2009 in prima vizita in Carlibababa, desi auzisem de localitatea bucovineana inca din anii 60, intr-o frumoasa melodie populara cantata de Vasile Cananau

Cum la Brodina fusesem in anul 2009 (vezi impresii), era obligatoriu sa ajung si la Carlibaba. Si nu regretam atunci de loc, chiar daca drumul a fost mizerabil. Am revenit acum, in anul 2021, in drum spre Maramures, dar drumul a fost de data asta asa cum trebuie.

O scurta pauza de cateva minute in Carlibaba in drum spre Maramures a fost de ajuns pentru a-mi intari convingerea ca aceasta localitate merita un articol separat, nu numai scenetele lui Dragos Patraru. Poate veti gasi cateva minute pentru a citi aceste randuri, iar atunci cand ajungeti in Bucovina trageti o fuga si pe valea Bistritei Aurii pana in pasul Prislop. Nu veti regreta in mod sigur toata viata si veti dori sa reveniti.

Prima atestare documentara dateaza din anul 1595, dintr-o scrisoare a parcalabului Sucevei Mihaly Tolnay. Mai adaug ca prima mentiune in care este semnalata existenta acestei localitati se datoreaza unor calugari de la manastirea Putna, care scriau in 1629 despre expeditia lui Miron Barnoschi Movila pentru ocuparea tronului Moldovei. Acestia scriu ca Miron Movila a gasit tara fara domn, pradata de tatari si talhari, care au lasat Sucevita numai cu piatra, iar altii sunt la Carlibaba si manastirea sta in frica mare.

Comuna, asezata la confluenta raurilor Bistrita si Carlibaba, se compune din urmatoarele sate Valea Stanei, pana la intrarea in Carlibaba dinspre Ciocanesti, Carlibaba, Sesuri, toate situate pe DN 18, Carlibaba Noua, peste raul Bistrita, spre muntii Suhard, Ieud, situat pe valea Carlibabei, Tibau, situat pe valea raului cu acelasi nume. Comuna se intinde pe o suprafata foarte mare (circa 300 km patrati), de la valea Bistritei pana la frontiera cu Ucraina.

Comuna este traversata de la vest la est de raul Bbistrita care colecteaza pe teritoriul comunei mai multi afluenti, cum ar fi Tibau, Carlibaba, pe partea stanga sau Rusaia, Magura, Stanisoara sau Gandacu pe partea dreapta. De remarcat, pentru amatorii de pescuit, ca aceste ape sunt populate cu pastrav, lipan sau lostrita din belsug. Pestii au un defect, stau, de regula ascunsi, in apa si nu stau la mangaiat. Fiind situata intr-o zona montana, comuna are pe teritoriul sau foarte multe zone cu paduri de molid (peste 24000 ha), pasuni (4100 ha) si fanete (peste 700 ha). Prezenta acestora din urma a determinat ca pastoritul sa devina principala ocupatie a localnicilor. Daca veti merge in drumetii in imprejurimi veti intalni multe stane, evident cu paznicii lor de nadejde, cainii ciobanesti.

Si daca am pomenit de munte trebuie sa va spun ca la Carlibaba veti putea colinda pe mai multe masive muntoase. Peste Bistrita, in partea stanga a drumului spre Borsa se afla muntii Suhard, varfurile Omul si Faraoane fiind vizibile. Tot pe stanga, dupa ramificatia cu DN 17D, spre Rodna veti intalni culmile Rodnei. Pe partea dreapta, pana la raul Carlibaba ne-au insotit de la Iacobeni culmile Obcinei Mestecanisului. Intre raurile Carlibaba si Tibau veti admira culmile muntilor Tibau, iar dupa raul Tibau ne intampina culmile muntilor Maramuresului.

Cei mai accesibili munti si cei mai apropiati sunt, fara discutie, muntii Tibau. Un masiv muntos oarecum atipic, cu roci cristaline, dar cu multe cavitati specifice unor roci calcaroase. Desi inaltimea maxima este de 1651 m, in varful Tapu Mare, pe culmile acxestor munti predominante sunt pasunile si fanetele, iar padurile de molid sunt mai rare ca pe Suhard, Maramures sau pe Obcina Mestecanisului.

Un prim drum s-ar putea face pe varful Fluturica, 1345m, care este cel mai aproape si la care se ajunge de pe valaea Carlibabei. Odata ajunsi pe Fluturica se pot admira, pe langa panorama comunei si vf. Batca Tabarcii (1549 m), dar si cele mai inalte varfuri din muntii Rodnei, Ineut (2222 m) si Ineu (2279m). Daca timpul va permite puteti drumeti pe creasta Tibaului, spre vf. Iedu (1517m), apoi spre Tapu Mic (), traseu de pe care privind inapoi, fara manie, spre Carlibaba puteti vedea vf Omul (1932m) si Faraoane (1713m) din muntii Suhard. Si daca ati ajuns pe Tapu Mic, in circa o ora puteti ajunge pe Tapu Mare, cel mai inalt varf din Tibau. Din satul Iedu, pe valea Carlibabei, o poteca marcata cu cruce rosie va conduce prin valea Jurlavei, Valea Lucava, pe langa vf. Chitcaul (1431 m), herghelia Lucina, vf. Gaina (1455 m) in satul Moldova Sulita, traversand Obcina Mestecanisului. Tot din valea Carlibabei, din punctul La Buhascu porneste o poteca marcata cu banda albastra pe traseul Vf. Lucina (1588m, cel mai inalt varf din Obcina Mestecanisului), Vf. Hrobi (1507 m), vf Alunisu (1294 m (, pasul Izvor, satul Izvoarele Sucevei.

Mai aproape de Carlibaba, pana in satul Tibau, puteti vizita rezervatia naturala Piatra Tibaului, cu formatia calcaroasa de 80 m, pe care se pot face accensiuni alpine. Daca va tin picioarele puteti merge pe Suhard, din Carlibaba, puteti urca la vf. Stanisoara (1698m), iar de-acolo in circa 2 ore ajungeti la vf. Omul. Mai puteti merge cu masina pe DN 17D, pana in pasul Rotunda, de unde urmand o poteca marcata cu banda rosie veti ajunge in Poiana Rotunda, vf. Cociorbii (1593 m), vf. Omu (1932 m), cabana Pastorala (Schitul) Omu (1800 m). Pe langa aceste trasee mai puteti drumeti pe numeroasele drumuri forestiere care strabat masivele Obcina Mestecanisului, Tibau, Suhard. Tot pe drumurile forestiere puteti practica cicloturismul sau plimbari cu masini off-road.

Pentru ca masivul Suhard, mai ales, dar si Obcina Mestecanisului, sau muntii Tibau ofera foarte multe trasee de drumetii accesibile si pentru amatori sau incepatori in ale drumetiei, imi voi permite sa va descriu intr-un articol separat mai multe trasee avand ca punct de plecare Ciocanesti sau Carlibaba.

Pe cursul Bistritei se poate practica fara probleme raftingul sau plimbarea cu pluta, dar si pe Tibau si Carlibaba, in perioadele cu debite mari, mai ales dupa topirea zapezii. De pe varful Fluturica, pozitia si curentii calzi va invita la o plimbare cu parapanta.

Daca preferati odihna pasiva, pe pajistile din apropiere puteti intinde o patura si sa trageti o portie buna de bronzat, mai sanatos si mai durabil decat cel de la mare. Ne mai vorbind de aerul curat pe care il veti respira. Poate nu este acel aer puternic ozonat de la Soveja, dar aroma de brad si rasina compenseaza din plin nemultumirea legata de drumul prost pana acolo. Si daca mai tinem cont de inghesuiala si aerul parfumat cu miros de benzina si mai ales de motorina de pe valea Prahovei, aici, in liniste si aer nepoluat, nu aveti cum sa nu fiti multumiti. Din pacate pentru bucuresteni, un drum pana in Bucovina, poate parea prea lung, sau peste mana. Stiu ca pe aceia care iubesc drumetia, peisajele unde natura nu a fost inca alterata, ii va atrage mereu acest loc pe care nu voi conteni sa-l promovez de cate ori voi avea ocazia.

Nici un restaurant, de oriunde, nu poate fi, cel putin pentru mine, un loc de atractie turistica asa cum va fi totdeauna Bucovina. Pentru unii pot parea un ciudat, ca sa fiu bland cu mine, ca nu scriu despre restaurante si hoteluri, despre locuri din Strainezia. De cand ma stiu (si in turism sunt activ de mai bine de 5 decenii) am promovat permanent turismul in Romania, in special la munte. Toate excursiile pe care le-am organizat si condus au cuprins, obligatoriu, macar o zi la munte. Ca ghid, de asemenea am condus grupuri in excursii in care cel putin o zi a fost la munte. Am fost prieten cu cortul si sacul de dormit, cu priciul dintr-o cabana, cu codrul si paraiele de munte, cu izvoarele si lacurile din care beam apa atunci cand cea din termos se termina, cu ursul (si aici nu exagerez deloc) de pe Transfagarasan, timp de mai bine de 4 ani, cu pesterile prin care cautam ceva ce nu se putea gasi in afara lor, cu gentiana pentru care, in 1968, am primit de la cabanierul de la Cabana Schiori un bat pe spinare pentru ca o luasem de la locul ei. In 1983, recunosc cinstit, am abuzat de calitatea mea de colaborator (ghid) la ONT Carpati pentru a procura de la Agentia de la bd 1848, a unor bilete de 12 zile la un hotel in Venus, cu copiii si sora mai mica a sotiei. A fost singurul meu concediu la mare. Offf! Am inceput sa derapez de la subbiectul articolului. Scuze!

Daca va prinde iarna pe aceste meleaguri, aveti la dispozitie doua partii de schi una de 1.8 km, amenajata, iar una de 1 km neamenajata, dar practicabila. Se mai poate schia, de asemenea si in Poiana Rotunda. Doritorii de sanius au loc suficient in aceste partii. Pentru cei care nu au mai fost la Carlibaba, recomandarea mea de odihna si drumetii pe munte poate surprinde. Prima impresie poate fi a unei comune dintr-0 zona cel mult de podis. Daca tinem cont de faptul ca localitatea se afla la o altitudine de 950-980 m, mai mult ca la Sinaia, Busteni, Azuga, putem afirma ca ne aflam intr-o localitate de munte.

Ca obiective turistice de vizitat as recomanda Monumentul descalecarii Voievodului Bogdan, sau Monumentul Eroilor, o frumoasa biserica in centrul comunei, mai ales prin portalul unic de intrare in biserica. Veti putea admira mai multe cladiri decorate cu braie specifice locului, specifice comunei Ciocanesti. Ca evenimente culturale specifice locului as mentiona Sebarile Zapezii, in luna februarie, Zilele Carlibabei si Hramul Bisericii Ortodoxe 29 – 30 iunie, sau hramul Bisericii Catolice, 25 august. Si pentru ca am fost acolo imi permit sa atasez si cateva poze facute de noi in Carlibaba.

Cu regretul ca nu am putut merge macar spre Fluturica, sau pe valea Tibaului in 2021, inchei dorindu-va numai bine si calatorii placute!

PS. O rugaminte pentru un DJ care e de serviciu sa puna melodia cantata de Vasile Cananau Hutulca. Cu multumiri!

---

VIZUALIZĂRI: 1202 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI