ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 25.09.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucureşti
ÎNSCRIS: 19.04.13
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
AUG-2020
DURATA: 1 zile
Cuplu
PREȚ 25
incl. cost transp. (cu auto propriu)
Raport PREȚ/CALITATE: EXCELENT
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Drumeții în Masivul Rila

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Zi de neuitat printre cele 7 lacuri din Masivul Rila

TIPĂREȘTE URM de aici

Din cauza nefericitei de pandemii am hotărât ca anul acesta să ne deplasăm doar cu mașina, evitarea aglomerației să fie cuvântul de ordine, să nu ne stresăm cu condiția de testare sau altele și să putem lua decizii spontane în funcție de evoluția lucrurilor. Fără planuri, fără cazări antamate, doar din aproape în aproape.

Așa am ajuns să plecăm în august în Bulgaria pentru 8 zile. Pentru că ne era la îndemână, nu ne cerea test, am rezervat cazările la fața locului sau din mașină, în drum spre cele 3 locații, gândindu-ne că oricând nu ne convenea ceva puteam să revenim pe lângă casă.

Să drumețesc printre cele 7 lacuri din Masivul Rila a fost visul la care visam de câțiva ani.

Pentru că am citit multe articole despre această promenadă a bulgarilor și știam că în week-end traseul devine sufocant și sute/mii de oameni merg aproape umăr lângă umăr pe el, am stabilit să plecăm duminică de acasă, astfel încât să facem traseul într-o zi de luni.

Două nopți în zonă ni s-au părut suficiente, dar am luat în calcul și faptul că luni poate nu funcționează telescaunul și trebuie să prelungim sejurul cu o zi.

Ca să facem această drumeție trebuia să ajungem la poalele Masivului Rila. Citisem că cei mai mulți au ales ca bază pentru această drumeție Sapareva Banya, o stațiune termală de la poalele masivului, care se află la aproape o oră de Sofia și la 15-20 de minute de telescaunul care te duce până sus, la Cabana Lacurile Rilei, de unde începe traseul. Dar când m-am uitat pe maps am văzut că mai sus mai este o stațiune, mai răsfirată ce-i drept, mult mai aproape de telescaun, care avea câteva unități de cazare.

Drumul prin Bulgaria nu mai prezintă nici o surpriză pentru noi, atât de des i-am călcat pe frații noștri. Oricum, de fiecare dată mai remarcăm câte o schimbare, mai un drum refăcut, mai o șosea proaspătă și de unde acum niște ani de zile ne băteam copiii când trebuia să traversăm Bulgaria, acum, cu o mică bucată de drum vălurit după Pleven, spre Sofia nu am de adus un mare reproș drumurilor. Dimpotrivă, dacă până la autostrada spre Sofia drumul este cam searbăd, după aia peisajul a devenit frumos, cu tuneluri și viaducte.

Taxă pod, 14 lei, vignieta (online) pe o săptămână plus una de week-end (10,85 EUR + 7,85 EUR), pentru că depășeam 7 zile, dar ieșeam mai bine decât dacă luam una pentru o lună și…. la drum pe traseul: Ruse – Byala – după Byala este indicator la dreapta pentru Sofia și mai departe Pleven – Sofia – iar după aprox o oră am trecut prin Sapareva Banya și am ajuns la Panichishte, stațiunea din munți care ne-a găzduit pentru 2 nopți.

Schimbul valutar la sfârșitul lui august 2020 a fost 10 lei = 3,6 sau 3,8 leva și 1 EUR = 1,92 leva la granița Ruse, 1,95 la Plovdiv și 1,94 la Veliko Târnovo. Ca de fiecare dată schimbul mai bun a fost din EUR.

Benzina/motorina era între 1,75 și 1,89 leva/l depinde de unde alimentai. Pe lângă Ruse am văzut și mai ieftin, chiar 1,63 sau 1,65, iar noi am alimentat o singură dată în tot sejurul cu 1,75 leva/l (am făcut 1145 km).

În seara în care am ajuns, la știrile de la ora 19, au dat un reportaj chiar de la telescaunul cu care urma să urcăm și noi a doua zi. O mare de oameni, sute, poate mii de oameni, așezați la o coadă de 4-500 de m, pe mai multe rânduri, iar sus, pe traseu, ca pe bulevard. Aia fusese situația din week-end. Mai rău e că oamenii mergeau umăr la umăr și nici măcar unul nu avea mască. Reporterul a prezentat cu mare îngrijorare știrea.

Cum am zis, știam că e Valea Prahovei a lor și este foarte aglomerat, dar nu mi-am imaginat chiar așa. Ne-am culcat liniștiți și am zis că dacă a doua zi o să găsim o coadă de asemenea mărime la telescaun ne întoarcem, fără discuție.

Noi totuși am sperat că într-o zi de luni nu are cum să fie atâta lume și așa a fost. În plus, ne făceam griji că nu va merge telescaunul dar gazda ne-a asigurat că în sezon merge în fiecare zi, fără întrerupere, și că doar dacă nu sunt oameni suficienți va porni de la 12 în loc de 9,30. În acest interval însă sunt jeep-uri care fac același traseu, la același preț, deci ziua nu era ratată nicicum.

Din Panichishte, stațiunea unde am fost cazați, până la telescaun sunt aprox 5 km de drum cu serpentine, care tot urcă până la 1585 de m. Parcarea a costat 5 leva pentru toată ziua, fără bon, dar tipul de la barieră ne-a anunțat prin telefon la cei care ordonau mașinile. Mulți parcau la ceva distanță de barieră, gratis, dar nu merită pentru că șoseaua este în pantă și din afara barierei până la telescaun mai ai ceva de mers. 5 leva înseamnă 12-13 lei, pentru toată ziua.

Am întrebat de o hartă la casa de bilete dar ne-a spus că nu au și nu e cazul. O să vedem pe unde merge toată lumea și așa să facem și noi. Biletul pentru telescaun a costat 20 de leva de persoană, dus-întors, lungimea telescaunului are 2163 de m iar sus, altitudinea este de 2100 de m.

Programul telescaunului este de la 8,30 la 19,30 vara și de la 9,30 la 16,30 în nesezon (nu neapărat iarna, în aprilie -mai am văzut acest program).

Traseul telescaunului este destul de lung, am făcut cam 25 de minute pe sens și sus are stație la Cabana/Hotel Lacurile Rilei. Suntem în Rezervația Parcul Național Rila.

Diferența de altitudine per total a fost de 435 de m (scăzând altitudinea de top din altitudinea de la telescaun), dar în realitate a fost diferit pentru că s-a coborât și urcat pentru fiecare lac, uneori sub nivelul la care era telescaunul. Astfel că unele urcușuri au fost mai solicitante în câteva locuri. Traseul nu mi s-a părut chiar de pantofari cum spun bulgarii ci o să întâlniți și câteva porțiuni mai spre medie, sau mai degrabă care necesită atenție.

La nivelul de sus al telescaunului sunt panouri informative cu cele 7 lacuri și de la Cabana Lacurile Rilei se pornește în traseul circuit, care se poate începe pe sus sau pe jos. Noi am mers cu grămada pe sus și așa vă recomand, mi se pare cea mai bună variantă. De fapt eu nu am văzut pe nimeni care să o ia pe jos, dar ulterior ne-am întâlnit cu maxim 10 persoane care făceau traseul în sens invers.

De fapt trebuie sa vă orientați și după vreme. De sus este o panoramă superbă asupra a 4 din cele 7 lacuri, dar dacă vremea este potrivnică nu mai este nici o panoramă. Acum când știu asta, dacă aș fi prins vremea nashpa la început aș fi făcut traseul pe jos, cu speranța că până la final, peste câteva ore, vremea s-ar fi schimbat și aveam ocazia să văd lacurile la întoarcerea pe sus.

Noi am fost norocoși și de data asta. A fost o vreme superbă în prima parte a zilei și s-a înnourat și ne-a fost teamă că o să ne plouă, dar nu s-a întâmplat, spre finalul circuitului.

Cu toate că indicatoarele zic 4-6 ore, noi și pe aici am făcut 7 și aș mai fi stat mult și bine pe acolo, pe sus. Am făcut 8 ore de fapt, de când ne-am urcat în telescaun și până am ajuns din nou jos. O oră a însemnat telescaunul dus-întors și 7 ore am hălăduit pe traseu. Am luat telescaunul la ora 9,30 la dus și înapoi la 17,05. A fost una dintre cele mai spectaculoase drumeții pe care le-am făcut în viața mea.

Vremea este foarte schimbătoare pe sus. Acu se înnorează de zici că se rupe cerul, acu iese soarele, de ceață ce să mai zic, că și ea vine și trece, așa că n-ar strica să aveți pelerinele de ploaie cu voi. Noi am plecat din București la 40 de grade sau mai mult. La Panichishte am găsit 25 dar noaptea, la 1517 m, era răcoare bine, nu s-a putut fără geacă. La baza telescaunului este un panou care afișează temperatura pe ore și la urcare am avut 12 grade, iar la coborâre erau 16.

Cele 7 lacuri din Masivul Rila și altitudinile lor sunt:

Rinichiul (The Kidney) – 2282 m

Ochiul (The Eye) – 2240 m

Lacrima (The Tear) – 2465 m

Gemenii (The Twin) – 2243 m

Trifoiul (The Trefoil) – 2216 m

Peștele (The Fish Lake) – 2184 m

Lacul de Jos (The Lower) – 2095 m

Ordinea în care le vezi este cea înșirată mai sus. Nu ai cum să te rătăcești, nu ai cum să ratezi vreun lac.

Punctul cel mai de sus de unde se văd 6 din cele 7 lacuri este undeva la 2535 m și aproape la fiecare trebuie să cobori mai mult sau mai puțin și apoi să revii la traseu.

Circuitul lacurilor

Începe la Cabana Lacurile Rilei, cum spuneam și am urcat și noi pe platou după toată lumea pentru că am avut noroc de vreme frumoasă și am putut să ne bucurăm de panorama asupra lacurilor de jos.

În afară de Cabana/Hotel Lacurile Rilei, de la baza de sus a telescaunului, pe traseu se mai ajunge la 2 cabane: o cabană a Parcului Natural Rila, care nu este în circuitul turistic și la Cabana Veche 7 Lacuri. La telescaun și la Cabana Veche puteți bea/manca ceva, cealaltă este închisă publicului.

În afară de panourile informative de la baza de jos a telescaunului și de sus din jurul Cabanei Lacurile Rilei, fiecare lac este semnalizat cu un panou informativ. Pe o parte a panoului sunt generalități și poze despre toate lacurile iar pe cealaltă parte despre lacul la care ești. Informații tehnice și legende legate de nume.

Sursele de apă pe traseu – între primul și al doilea lac (Rinichiul și Ochiul) este o fântână, o țeavă, de fapt, cu apă rece ca gheața, nici n-am putut să bem. Iar la Cabana Parcului este un alt izvor cu apă la fel de rece. Aici este și un WC destul de curat și apropos de asta, singurul de pe traseu. Trebuie să știți că este cam greu cu WC-ul și mai grav este că nu prea există locuri unde să se rezolve această problemă pentru că mare parte a traseului la dus a fost pe platou, în câmp deschis. Trebuie să te abați mult pe drumuri în pantă ca să te pitești după vreo stâncă. La întoarcere este un pic mai bine pentru că este o zonă de jnepeniș. Noi am încercat să nu bem prea multă apă și am ajuns cu bine în parcare.

Să ne întoarcem la începutul circuitului, la Cabana Lacurile Rilei. Primul urcuș este destul de abrupt dar scurt. După aceea, când ajungi sus, pe platou, mergi ca pe bulevard, bucurându-te de panorame spectaculoase, până la primul lac, Rinichiul. Toate denumirile lacurilor au legătură cu forma lor.

Lacurile sunt dispuse în mai multe căldări, la diferite altitudini, iar circuitul a fost gândit astfel încât să le vezi și de sus, și de aproape, pentru că la fiecare ajungi până pe mal, mulți făcând o pasiune din a le da roată în momentul în care au ajuns lângă ele.

Primul la care ajungi este Rinichiul. Toate sunt frumoase dar ăsta din cauză că a fost primul, poate, ne-a dat pe spate. Frumos tare! Exact de forma unui rinichi.

Aici, la Rinichiul, este o intersecție. În sus mergi să vezi lacul Ochiul, după un urcuș destul de greuț și cine mai poate urcă și mai sus, la Lacrima, după care trebuie să revii la Rinichiul pentru toate celelalte 4 lacuri de jos.

Dar cel mai solicitant urcuș este de la Lacul Ochiul (sau al Dragostei) la Lacul Lacrima (al Înțelepciunii), unde este și singurul punct (2535 de m) de unde se văd 6 din cele 7 lacuri. Lacrima nu se vede cu celelalte 6 pentru că este mai jos de stânca pe care ești tu, cumva în spate, iar toate celelalte 6 lacuri sunt în față și lateral stânga.

Soțul n-a mai vrut să urce de la Ochiul la Lacrima, i s-a părut prea abrupt și cam așa era. L-am lăsat la Ochiul să facă plajă și am plecat singură. Și că tot spuneam de vremea schimbătoare, la Ochiul era un soare cu dinți, iar sus era ceață care tot venea, tot trecea…. Pe la jumătatea drumului soțul chiar m-a sunat să-mi spună să nu mai continui pentru că vârful nu se mai vede deloc de ceață și că n-o să văd nimic. M-am îmberbecit să ajung sus și am avut noroc pentru că printre vălătuci am reușit și eu câteva poze și filmulețe și am văzut toate cele 6 lacuri, imagini care sub nici o formă nu trebuie ratate.

M-am întors și eu la Ochiul, mi-am recuperat soțul și ne-am întors în intersecția de la Rinichiul, de unde am continuat circuitul spre celelalte 4 lacuri de jos.

Să nu credeți că traseul pe jos este mai ușor, așa cum am crezut și noi initial. Am mers pe poteci cu pietre, printre stânci, jnepeniș, am trecut podețe și râuri, uneori prin apă, dar a fost ceva extraordinar de frumos. Ne-am abătut pe la fiecare lac, la cascade, am trecut printr-o zonă plină de afine și am mâncat, am adunat sunătoare de un ceai-două să văd și eu cum e sunătoarea de Rila și am trecut prin zone lungi cu o floare roz protejată, foarte frumoasă.

După ce am intrat pe traseul de jos pentru cele 4 lacuri, primul a fost Lacul Gemenii (sau al Prieteniei), foarte aproape de intersecția de la Rinichiul. Am ajuns apoi la Cabana de la stația superioară a telescaunului, cu singurul WC de pe traseu și a doua fântână și la Lacul Trifoiul.

După aceea am ajuns la vechea Cabană 7 Lacuri și Lacul Peștele. De aici coborârea a fost destul de greoaie printre pietre mari, apoi se mai domolește puțin și am trecut pe podețe și prin jnepeniș.

În zona asta mi-a fost dat să văd ceva care m-a impresionat foarte mult. Imediat de la cabană, unde au fost niște pietre mai mari și coborârea a fost anevoioasă, am depășit un grup de 3 doamne (domnii lor erau mult în față), dintre care una se chinuia foarte mult, iar celelalte o susțineau și o sprijineau. Doamna care se chinuia era plinuță, mult peste normal și mergea pe poteca de pietre cu spatele, sprijinindu-se în mâini și coborând din aproape în aproape, câte o piatră. În același timp, ne-am întrebat când o ajunge la finalul traseului în ritmul ăsta, pentru că mai aveam o grămadă de mers de acolo și ne-am umplut de admirație pentru atâta voință.

Ultimul lac la care ne-am abătut a fost Lacul de Jos și am văzut că oamenii nu mai veneau până pe malul lui. L-am tot văzut de sus de pe potecă, coborând de la vechea cabană și cei mai mulți, fiind și spre finalul circuitului, probabil că nu mai aveau atâta energie să se abată. Ca să ajungem la el a trebuit să traversăm o porțiune mai mlăștinoasă, peste firișoare de apă mai mari sau mai mici, aici am găsit cea mai mare zonă de afine și o cascadă frumoasă.

După ce am închis circuitul la Cabana/Hotel Lacurile Rilei, am făcut acolo un popas preț de o bere și o ciocolată caldă, doar ca să stăm și noi pe niște șezlonguri/pat de lemn, așezate frumos spre vârfurile ascuțite ale masivului Rila.

Și nu cumva să uit. Poți ajunge sus pentru drumeția printre Lacurile Rilei exact așa cum v-am povestit eu, dar poți să nu iei telescaunul și să drumețești prin pădure, de la baza lui până sus. Dar nu văd absolut nici un rost să mergi pe jos, este o potecă pe sub telescaun, nimic senzațional. Conservă-ți energia pentru ceea ce vei găsi sus, cu mult, mult mai spectaculos.

La baza de jos a telescaunului este o hartă cu drumețiile din zonă și un afiș cu un balon cu aer cald și parapantă între lacuri, pe un platou. Nici nu vreau să mă gândesc ce peisaj ai din balon, dar nu era nici o mișcare când am fost noi.

Și încă ceva să nu uit. Pentru cele 7 lacuri recomand cazare în stațiunea Panichishte, Sapareva Banya fiind opțiunea de rezervă, după părerea mea.

De jos de la telescaun, unde sunt tarabe cu suveniruri, am cumpărat niște miere dubioasă care seamănă cu cea de rapiță a noastră, dar mi s-a spus că este dintr-o floare de sus, de pe munți, am gustat și mi-a plăcut (10 leva), un magnet cu cele 7 lacuri (3 leva) și am mâncat un porumb fiert, mare cât toate zilele (2 leva).

Revenind la cele 7 lacuri din Masivul Rila, nu uitați că se află la distanță de o oră de Sofia, este promenada bulgarilor și circuitul acesta este foarte, foarte aglomerat în week-end-uri, în sezonul de vară. Așa că vă recomand din toată inima să mergeți, dar vedeți cum vă strecurați în cursul săptămânii, cel puțin până trecem de pandemia asta.


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

O zi în paradis.

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de Aurici in 25.09.20 19:46:30
Validat / Publicat: 25.09.20 22:44:28
VIZUALIZĂRI: 370INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BULGARIA.
  • Alte destinații turistice prin care a fost: Europa, Turcia
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
22 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Aurici); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 67000 PMA (din 50 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
INFO: membrii AmFostAcolo beneficiază - in cadrul sistemului de Privilegii - de preţuri particulare pentru vacanţa în această destinaţie - negociate direct cu tour-operatorii sau cu proprietarii.
  • Verifică: solicită o ofertă personalizată

  • ECOURI la acest articol

    22 ecouri scrise, până acum

    webmasterX [25.09.20 22:43:19] »

    EXCELENTĂ recomandarea

    Mutat în rubrica "Drumeții în Masivul Rila, #DRUMEȚII" (nou-creată pe sait)​

    mishu [25.09.20 22:53:52] »

    @Aurici:  O incantare sa citesc si mai ales sa vad pozele. Absolut superb, merita tot efortul ca sa vezi asa ceva, indiferent ca urci sau cobori cu fata sau cu spatele, conteaza finalul.

    Si in mod sigr, tot un fel de Valea Prahovei din moment ce in weekend ai spus ca era cam ca la noi iar mai apoi voi ati avut parte intradevar de natura. ​

    Superba natura, felicitari, votat cu mare drag. ​

    webmaster [25.09.20 23:02:01] »

    Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

    — (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

    — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.

    Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

    (Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

    ---

    Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.​​

    Aurici [26.09.20 08:37:21] »

    @webmasterX: & @webmaster: Mulțumesc mult, zi faină, week-end plăcut!

    @mishu: Cred că vara, în week-end, este mai rău decât pe Valea Prahovei. În reportajul acela arătau o mare de oameni la coada de bilete la telescaun, nu cred că am văzut așa ceva vreodată la noi. Mă și gândeam că facem cale întoarsă, dar e clar că e promenada de week-end și cu pandemia asta care i-o fi scos și pe ei mai mult în natură, asta e, n-a trebuit mult până la aglomerația aia. Bine că a fost în week-end, de aceea ne-am și gândit la o zi de luni.

    Merită, da, toate eforturile, consider ziua aia una de vis. Încerc să nu repet lucrurile dar aș vrea să mai ajung o dată pe acolo. Am promis găștii că merg și cu ei, i-am înnebunit cu poveștile și pozele transmise de la fața locului.

    Te pup, week-end frumos.

    Dana2008scris / TELEFON [26.09.20 10:22:17] »

    @Aurici:  Ce peisaje frumoase! Felicitări pentru fotografiile minunate, pentru articol dar mai ales pentru drumeție!

    Călătorii plăcute!

    Numai bine! Sănătate! 🤗😘​​

    Mikascris / TELEFON [26.09.20 10:59:19] »

    @Aurici:  Foarte frumos! Minunat traseu, superbe poze, ce mai, am rămas fără cuvinte! Am de mult în plan sa merg la lacurile din Bulgaria și chiar sa urc pe doua din vârfurile lor, Musala și Vihren. Poate voi reuși anul viitor. Mi-plăcut mult drumeția voastră! Felicitări!  

    mprofeanu [26.09.20 14:49:29] »

    @Aurici:  Superb! Superb! O minunăție! Să vezi atâtea lacuri, ce hrană pentru suflet ați avut și m-am hrănit și eu admirând pozele! Un adevărat ghid pentru cei ce vor să ajungă acolo! 

    Aurici [27.09.20 09:03:16] »

    @Dana2008: & @Mika: & @mprofeanu:  Mulțumesc mult, fetelor, pentru cuvintele frumoase. Mika, ne dusesem și noi cu gândul și la Musala, de care eram destul de aproape, dar trebuia să ne mutăm cu cazarea și încă 2 nopți ne strica planurile următoare. Tot data viitoare...

    Hrană pentru suflet, într-adevăr, și amintiri frumoase care se tot adună.

    Numai bine, duminică frumoasă, vă pup pe toate. ​ ​

    Mika [28.09.20 10:50:57] »

    @Aurici:  Poate facem o echipă și mergem anul viitor impreună!

    Aurici [28.09.20 17:10:27] »

    @Mika:  Cum să nu, ar fi fain. Doar că mă bate un gând acu de toamnă. Mă tot uit la vreme, tot bat apropouri pe la muncă, îl tot drăgălesc pe soț...

    Mikascris / TELEFON [28.09.20 17:12:19] »

    @Aurici:  Da, ar fi frumos și toamna.  

    robert [30.09.20 08:54:19] »

    @Aurici:  super tare! Si eu tot mi-am făcut planuri cu lacurile astea și cu cele trei vârfuri de peste 2900 de metri, dar se pare că nu s-au aliniat planetele. Poate pe viitor!

    Felicitări pentru drumeția tare faină, pozele superbe si articolul frumos!

    P. S. Nu știu dacă mi se pare mie sau dacă este chiar așa, dar femeile mi se par mie mai ambițioase ca bărbații! Și cu mai multă putere! ​​

    RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
    nrs [30.09.20 09:30:23] »

    pai ce faci te dai batut fara sa lupti? pe de alta parte stii cum este: barbatii conduc lumea, dar fiecare barbat este condus de o femeie

    Mika [30.09.20 09:34:54] »

    @robert:  Abia acum ți-ai dat seama că femeile sunt mai ambițioase și mai puternice?! Așa cum spune @nrs, in spatele fiecărui conducător este o femeie puternică, dar cred că ai constat asta chiar pe  pielea ta, atunci când ai fost pe Moldoveanu

    robert [30.09.20 09:42:00] »

    @nrs:  știu, știu da mai știu un lucru sunt doar excepții!

    @mika sunt multe femei puternice si ambițioase. Poate există și o explicație, barbații sunt mai în etate și mai obosiți de... femei!

    Aurici [30.09.20 10:22:43] »

    @robert:  Ce discuții simpatice aici, numa bune să ne facem dimineața frumoasă.  

    Adevărul o fi pe undeva pe la mijloc, ca întotdeauna, dar, măi băieți, dacă nu ne-ar fi atât de drag de voi, ​ n-ar mai fi nici o excepție și nici un bărbat puternic.

    Zi ușoară și toate vârfurile de peste 2900 de m să fie atinse, Robert, și toate planurile de viitor să ne iasă tuturor.

    robertscris / TELEFON [30.09.20 10:24:07] »

    @Aurici:  ce ne-am face fără voi!? Am fi praf si pulbere!

    Aurici [30.09.20 10:29:21] »

    @robertam uitat să pun niște emoticoane și s-a dus în bălării sensul frazei.  

    Dar e valabil și pentru noi... ce ne-am face fără voi?! ​

    robertscris / TELEFON [30.09.20 10:30:49] »

    @Aurici:  voi sigur v-ati descurca mai bine. Se vede foarte clar diferența dintre un văduv si o văduvă! :-)

    Mika [30.09.20 10:32:38] »

    @robert:  Mare adevăr ai grăit!

    Floria CONS. ONORIFIC AFA / BULGARIA [25.10.20 19:10:35] »

    Citind povestirea ta, mi-am amintit peripetiile avute  in urma cu patru ani in acesta zona. Am ajuns acolo toamna, la sfarsitul lunii octombrie, cand zilele sunt scurte si reci. Am mers cu masina pana la baza telescaunului, moment in care o parte dintre prietenii cu care am plecat la drum au propus sa urcam cu telescaunul pana la cabana. Se apropia seara asa ca nu se punea problema unei drumetii la lacuri, voiau doar sa admire peisajul de sus, sa bea un ceai cald... Eu m-am opus categoric, nu vedeam rostul urcarii cu telescaunul doar ca sa ne aflam in treaba la ora aceea si am hotarat sa urce doar sotul meu, in vreme ce eu ramaneam la o cafea cu o prietena, la terasa de langa telescaun.

    Bunul nostru prieten bulgar Georgi a disparut pentru o clipa de langa noi si s-a intors cu proprietarul unei masini de teren care s-a oferit sa ne urce pana sus la cabana, pretul fiind identic cu cel al biletului de telescaun. Nu-mi plac aventurile de genul acesta, sunt fricoasa din fire, dar entuziasmul sotului si al preietenelor mele m-a facut sa cedez. O parte din grup a plecat cu telescaunul, noi cu masina... drept in sus pe peretele abrupt, inghetat pe alocuri... In naivitatea mea, crezusem ca o ia pe ocolite, pe un drum forestier, prin padure. Am fost convinsa ca acolo vom muri, am rostit in gand toate rugaciunile pe care le stiam... masina se inclina in toate partile, rotile derapau... Am ajuns cu bine la cabana, toti s-au amuzat, au mancat si au baut dar eu nu puteam rosti un cuvintel cu gandul ca va trebui sa si coboram de acolo!

    A fost o experienta pe care n-as putea s-o repet dar nici nu regret nimic. Ce as mai povesti eu acum? ​Multumesc pentru povestea ta care mi-a reamintit o vacanta frumoasa, dintr-un an normal!

    ​​​

    Aurici [29.10.20 13:10:58] »

    @Floria:  Floria, draga mea, scuză-mă pentru întârziere. Am fost plecată și am avut datele mobile închise.  

    Știu că și tu ai avut o experiență în zonă, nu mai știu dacă am citit într-un articol sau tot în vreun ecou. Oricum, rețin mare parte din poveștile tale și în legătură cu Bulgaria chiar m-am inspirat și am trecut în excelul meu cu locuri de văzut, unele pe unde ai fost tu. Și asta pentru că scrii absolut pe gustul meu, sper că ți-oi mai fi spus măcar o dată asta.

    Până la urmă a fost o aventură și pentru voi, uite ce cu drag îți aduci aminte. Și noi eram pregătiți să luăm o mașină de teren, dacă nu ar fi mers telescaunul, pentru că era o zi de luni și ne gândeam să nu fie ziua liberă. Dar fiind în telescaun, când am văzut drumul pe care mergeau jeep-urile, șleaurile și urmele de derapare, am mulțumit lui Dumnezeu că suntem acolo, în telescaun și nu prin pădure, cu jeep-ul. Ca să nu mai zic, într-adevăr, cât mi s-a părut de abruptă panta aia. În fine... am fost norocoși și noi și voi. De fapt nu am auzit de nici un incident în zonă, cred că știu ei bine ce fac acolo.

    Mulțumesc pentru ecou și mă bucur că ți-am adus aminte de o aventură a vieții tale.

    Te pup, numai bine, călătorii în siguranță. ​​

    Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

    ROG REȚINEȚI:
    • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
    • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
    • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
      (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
    SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
    NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
    EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
    Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

    NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
    Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
    VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
    6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
    Aurici, Floria, Mika, mishu, mprofeanu, robert

      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

    [C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
    pagină generată în 0.135533094406 sec
    ecranul dvs: 1 x 1