Kykkos cea mai mare şi importantă mănăstire din Cipru

TIPĂREȘTE

Da, ştiu, a fost o vară atipică, în care userii au scris mai mult despre România, ceeace este foarte bine, pentru că ani de zile ţara noastră a fost o cenuşăreasă în raport cu Grecia, Turcia, Italia. S-a scris mult anul acesta despre locuri inedite din ţara noastră şi chiar eu care am postat peste 300 reviewuri din şi despre România, nu am văzut nici jumătate din locurile descrise de curând de useri. Este adevărat că în momentul în care am început să scriu pe Afa nu se mai punea problema să mai urc pe Moldovanu sau Piatra Craiului dar mă mândresc că le văzusem în tinereţe deşi pe atunci nu trăgeai decât doar câteva poze scumpe pe hârtie.

Acum, după această digresiune e momentul să revin la subiect. Câţiva useri temerari au făcut excursii frumoase vara asta în Grecia, Bulgaria, chiar timid şi cu emoţii în alte ţări iar cei răspândiţi prin lume au scris despre ţările în care locuiesc acum.

La ora actuală, conform mae.ro/node/53240 din 25 iulie 2020, românilor nu li se permite deocamdată intrarea în Cipru în interes turistic, România fiind considerată ţară ˝roşie˝, excepţie făcând cei care pot dovedi că au contracte, studii, delegaţii acolo, caz în care se cere test recent Covid, dar ˝ce e val ca valul trece˝ şi viitorul vă aparţine. Poate sunt useri amatori să vadă în viitor Ciprul, care pe lângă plaje oferă şi multe atracţii atât în partea grecească cât şi în cea turcească. Acest review are rolul să vă facă să nu rataţi mănăstirea Kykkos.

Cipru are o climă atrăgătoare în tot timpul anului, la Larnaca unde am făcut revelionul, temperatura medie în ianuarie era 17 grade ziua, în aprilie-mai 23 respectiv 27 grade iar în decembrie19 grade, deci nu sunteţi legaţi de sezonul estival. Dimpotrivă, de evitat perioada iulie-septembrie cu o medie de 35 grade, cunoaştem!

Este de reamintit că Cipru este o republică independentă care ocupă 60% din teritoriul insulei, face parte din UE şi se află în zona euro. Ciprul de nord numit oficial Republica Turcă a Ciprului de Nord ocupă 37% din suprafaţa insulei şi a rezultat în urma invaziei din 1974 a turcilor asupra Ciprului. Este recunoscută ca stat numai de Turcia. Cca. 3% din insulă este proprietate britanică şi este ocupată mai mult de baze militare.

După ce am vizitat muntele Olimp, am trecut prin apropierea radarului britanic din munţii Troodos vezi impresii, cât şi peste un pod veneţian curbat pe care în sec. XV-XVI se transportau minereuri din minele de cupru şi crom.

Mănăstirea Kykkos

Am coborât să vizităm cea mai mare mănăstire din Cipru, mrea Kykkos, aflată tot în arealul munţilor Troodos la o altitudine de 1200m (N34.59.30; E32.43.60). Mănăstirea Panagia din Kykkos a fost fondată în sec. XI în timpul împăratului bizantin Alexios I Comnenul care a adus spre veşnică cinstire şi închinăciune icoana Maicii Domnului pictată de Apostolul Luca.

Despre aducerea în mănăstire a acestei nepreţuite icoane pictată numai la 7 ani de la Învierea şi Ridicarea la cer a lui Iisus, legenda spune că în acele timpuri pe când Ciprul făcea parte din Imperiul Roman de Răsărit, guvernatorul insulei, pe nume Boutoumites a părăsit căldura Nikosiei, refugiindu-se în răcoarea munţilor Troodos. Acolo a întâlnit un pustnic Isaiia care nu i-a acordat onorurile cuvenite unui nobil. A ordonat pedepsirea călugărului dar imediat s-a îmbolnăvit de o boală grea. A visat că dacă-i va cere iertare călugărului se va tămădui şi ca semn de umilinţă va aduce de la Constantinopol icoana Maicii Domnului pictată de apostolul Luca. După ce s-a vindecat a plecat împreună cu pustnicul Isaaia la Constantinopol s-o ceară impăratului bizantin. Acesta nu a acceptat să renunţe la icoană. Abia cand s-a îmbolnăvit de aceeasi boală şi fiica lui Alexios Comnenul, împăratul a renunţat la icoană şi a dat-o lui Isaaia pentru a fi expusă într-o mănăstire nouă aflată în munţi iar fiica sa s-a însănătoşit.

Icoana a fost aşezată într-o bisericuţă de lemn în jurul căreia s-a construit mănăstirea Kykkos unde pustnicul Isaaia a devenit primul stareţ. Acesta a instituit primul cod monahal cu reguli stricte de comportament ale călugărilor.

Dealungul vremurilor mănăstirea a suferit mai multe incendii care înafară de stricăciunile zidurilor şi picturilor au distrus biblioteca şi arhivele, astfel încât astăzi dispune de mai puţine documente despre istoria mănăstirii. Mai mult, informaţiile provin în special de la pelerinii străini care au vizitat-o. Astfel în 1680, un călător olandez Cornelius van Bruyan a scris că obştea mănăstirii avea 400 vieţuitori şi acestea mergeau periodic în Rusia pentru a primi îndrumări monahale. Astăzi mai sunt doar vreo 20 de călugări cu atribuţii în administrarea mănăstirii.

Am intrat în curtea pietruită şi în pridvor singurele locuri unde ni s-a permis să fotografiem. Complexul monahal este format din mai multe clădiri administrative, stăreţia, chiliile călugărilor, biblioteca şi muzeul construite în diverse perioade. În centrul curţii se află biserica. Iniţial a fost construită din lemn, apoi în urma câtorva incendii care au distrus-o, din lemn şi piatră iar între 1700-1755 numai din piatră, la fel ca şi clădirile anexe.

Interiorul bisericii este impresionant. Altarul aurit este format din trei părţi în care în partea centrală este icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria cu Pruncul iar pe laterale figuri de apostoli şi sfinţi. Pereţii exteriori ai bisericii sunt împodobiţi cu fresce religioase mozaicate, placate cu foiţă de aur. La ele au lucrat pictori ciprioţi renumiţi dar şi pictorul roman Mihai Moroşan (d. 2018) şi fratele său. Mihai Moroşanu a fost un mare pictor de biserici, numele lui fiind înscris în pisaniile bisericilor din Israel, Liban, Grecia, Anglia, SUA, Canada şi la noi la mrea Putna. Personal eu nu apreciez stilul picturilor moderne bisericeşti în culori vii şi figuri bine conturate (prima dată amfost şocată de frescele din catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova, eu fiind învăţată cu picturi bizantine în culori pastelate afumate de secolele care au trecut peste ele). Clopotniţa a fost construită târziu în 1882 întrucât în timpul ocupaţiei otomane nu era voie să se tragă clopotele. Sunt şase clopote, cel mai mare, dăruit mănăstirii de Petru cel Mare are o greutate de 1.3t. Transcriu câteva din frescele bisericii:

Icoana Maicii Domnului Kykkotissa

Este diferită ca reprezentare de celelalte picturi din acea vreme. Ea îl ţine pe Hristos în partea dreaptă şi peste braţul Ei se odihnesc picioruşele Mântuitorului. Faptul că a fost pictată de sf. Luca, a făcut ca icoana să devină simbol al creştinătăţii în întreaga regiune, apoi în balcani şi din sec XVII în Rusia. În 1756, atât figura Mariei cât şi a Pruncului au fost acoperite cu carcase de aur, argint şi pietre preţioase, astfel că nu mai este vizibilă faţa Fecioarei.

O legendă spune că cine i-ar vedea chipul va avea parte de nenorociri. Astfel unui arab care a nesocotit porunca de a nu vedea faţa Fecioarei i-a paralizat braţul. Un braţ de bronz aflat în biserică aduce aminte de această întâmplare.

Excepţie fac perioadele de secetă când faţa Fecioarei este descoperită pentru a invoca ploaia. În restul timpului, peste ferecătura de argint, icoana este acoperită cu o catifea roşie care nu lasă să se vadă nimic din ea. În urma rugăciunilor credincioşilor, icoanei i se datorează o serie de tămăduiri atât a ciprioţilor creştini cât şi a celor de alte religii.

Muzeul mănăstirii

Funcţionează în patru încăperi cu arhitectură bizantină. Podelele muzeului sunt din marmoră colorată şi tavanele sculptate din nuc. Păstrează cărţi vechi unele din ele coborând până în sec XV dar şi câteva fragmente de scrieri din sec XI scăpate de foc. Astăzi biblioteca mănăstirii deţine peste 15000 volume tipărite şi peste 100 manuscrise greceşti. Podoabele muzeului sunt obiecte de cult (potire şi discuri) din aur, argint, email şi pietre preţioase, îmbrăcăminte de cult, mitre, toiaguri episcopale, candelabre.

Parte din manuscrisele mănăstirii Kyhhos scăpate de foc, se găsesc în Biblioteca Natională din Paris, cea a Vaticanului, biblioteca Patriarhiei din Ierusalim şi sunt încrustate, caligrafiate şi desenate conform cutumelor din Evul Mediu. Studiul lor scoate la iveală mărturii asupra evenimentelor şi personalităţilor vremii.

Pentru vizitarea mănăstirii condiţia este o îmbrăcăminte decentă, femeile să aibă capul acoperit şi să nu se facă fotografii interioare (frescele recente sunt realizate cu culori sintetice, nerezistente ca cele vechi făcute din plante), Intrarea în mănăstire este gratuită. La muzeu taxa de intrare este 5 eu dar nu l-am vizitat fiind închis pe 2 ianarie, zi liberă.

Preşedintele arhiepiscop Makarios (1913-1977)

A fost neofit al mânăstirii Kykkos şi un erou cipriot care a luptat pentru independenţa Ciprului de britanici şi în primă fază pentru alipirea Ciprului la Grecia (mişcarea enosis) după care a militat pentru un stat grecesc independent.

După terminarea studiilor de teologie şi drept şi o specializare la Boston, a ajuns arhiepiscop. Biserica autocefală cipriotă l-a avut Primat între 1950-1977. A fost preşedintele Ciprului între 1960-1974. A fost urmărit pentru a fi asasinat pentru ideile sale de autonomie şi deasemeni, când a avut loc separarea prin forţă şi invazia Ciprului de Nord de turci şi expulzarea grecilor din zonă. Makarios a fost ales din nou preşedinte din 1974-1977. A obţinut retragerea britanicilor din insulă care au păstrat numai 3% din insulă ca baze militare strategice. Mandatele lui de preşedinte au fost periculoase şi controversate.

Makarios a fost îngropat în apropierea mănăstirii Kykkos pe dealul Throni de unde se vede o privelişte superbă asupra locului natal Pano Panagia. Mormântul este străjuit non-stop de gărzi...

WEB, am ataşat reviewului zece poze de exterior făcute de mine şi nouă preluate de pe net dar mai edificator este acest clip youtube

.

Amplasată la altitudinea de 1200m în munţii Troodos şi construită în sec XII, mănăstirea este renumită datorită icoanei făcătoare e minumi a Fecioarei Maria cu Pruncul

Loc de reculegere pentru creştinii ortodoxi.

---

VIZUALIZĂRI: 2287 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI