Vila Dini, Paleokastritsa

TIPĂREȘTE

Deşi Vila Dini a făcut subiectul mai multor recenzii până acum, vreau să reiau subiectul pentru a sintetiza avantajele şi dezavantajele locaţiei, precum şi pentru a adăuga câteva sugestii de vacanţă şi fotografii.

Am locuit la Vila Dini un întreg sejur acum câţiva ani, iar în 2015 am fost în trecere pe la cunoştinţe cazate aici. Vila Dini nu este un hotel (nu are recepţie etc.), ci un spaţiu de cazare low cost, ideal pentru cei fără pretenţii deosebite. Nu vreau să comentez nici gradul de curăţenie al camerelor deoarece am văzut că opiniile diferă, unii fiind dezamăgiţi, alţii găsindu-l mulţumitor. Personal zic că este acceptabil. Plăteşti sejurul săptămânal aici cu o sumă modică de circa 100 euro, deci nu poţi avea pretenţiile ca la un hotel cu multe stele.

Vila Dini este situată în staţiunea Paleokastritsa, (probabil) cea mai frumoasă din Insula Corfu, avantaj cert. Vila Dini este o construcţie cu etaj având camerele înşirate în lungul a două terase comune. Toate camerele au vedere spre superbul Golf Platakia lângă care se găseşte portul turistic (Golful Alipa).

Din cele observate de mine, în ultimii 5-6 ani (cel puţin) Vila Dini a fost locuită în exclusivitate de către turişti români. Avantajul este că ai cu cine schimba o impresie, o bere şi de ce nu, chiar o farfurie cu mâncare pe terasa vilei, iar ghidul cu excursiile opţionale ajunge uşor aici. Dezavantajul este că poate vrei să scapi de turiştii români. Oricum, eu am văzut grupuri care s-au organizat şi simţit foarte bine aici.

Vila este situată în partea centrală a staţiunii Paleokastritsa, pe drumul principal (îngust şi întortocheat) ceea ce e un avantaj. La drum, în dreptul clădirii, este şi o staţie de autobuz de unde poţi merge (sau veni) în capitala insulei, Corfu Town cu autobuzele locale, parcă din oră în oră în sezon.

De la drum, ca să ajungi la vilă, trebuie să cobori câteva zeci de trepte, lucru care poate fi un dezavantaj. Avantajul este că faci mişcare şi mai poţi da jos din şunculiţe.

În apropiere, la câteva minute, atât la stânga, cât şi la dreapta, sunt două prăvălii cu de toate. De aici puteţi să vă aprovizionaţi cu tot ce trebuie ca să gătiţi în bucătăria camerei. Apa de izvor îmbuteliată este ieftină şi bună, fructele şi legumele cam la fel. Am cumpărat bere germană originală la cutie de aluminiu la un preţ ridicol de mic (sub 50 centi). Bucătărioara (chicineta) este bine utilită, cam cu tot ce trebuie, incluzând frigider, plită, tacâmuri, vase (vezi fotografia) şi altele. Pentru cei cărora nu le place să bucătărească, în zonă sunt mai multe taverne, frecvent cu programe culturale şi oferte speciale.

De asemenea, chiar sub vilă este o tavernă, numită Dolphin.

După cum spuneam, în lungul camerelor, înspre mare, este o miniterasă lungă, îngustă, comună, dar la capătul dinspre mare acesta este tot mare, pătrată, acoperită, perfectă pentru mese comune.

Sub Vila Dini, puţin spre est, este şi o mică plajă accesibilă coborând nişte scări. Apa este fantastic de transparentă, dar plaja cam pietrosă, bolovănoasă, aşa că după prima zi veţi vrea probabil să vă duceţi pe plaja mare, cu nisip din golful Agios Spyridon (Sf. Spiridon), cea mai importantă din staţiune. Ajungi la ea mergând pe jos vreo 5-10 minute în direcţia vest, spre Mănăstirea Paleokastritsa. Oricum, vă recomand să aveţi sandale din cauciuc/plastic, bine prinse pe picior (deci nu şlapi), cu care să intraţi în apa celor şase golfuri cu ape divers colorate din Paleokastritsa.

Despre peisajul care apare deschizând uşa camerelor sau stând la o cafea la masa de pe terasă în dreptul propriei camere, nu am ce să mai spun. E fantastic şi la acest punct toţi sunt de acord. Seara poţi auzi foşnetul mării împletindu-se cu sirtaki de la tavernele din jurul golfului. Totuşi, dacă în faţă ai marea, în spate vezi muntele şi dacă te uiţi în sus poţi ameţi, ceea ce poate fi un dezavantaj.

Obiectivele care pot fi vizitate la pas prin staţiune sunt acestea:

- Cele şase golfuri ale staţiunii, fiecare având altă nuanţă la culoarea apei. Le recomand pe cele trei din extremitatea vestică a staţiunii, mai uşor accesibile. O idee cam despre ce vă aşteaptă aici găsiţi in review-ul făcut de mine vezi impresii

În Golful Agios Spyridon care are plaja principală din staţiune (singura cu nisip), dacă intraţi în apă şi staţi liniştit, în scurt timp veţi fi ciugulit de peştii sanitari, tratament gratuit dar care se plăteşte cu bani grei în alte locuri. Senzaţia este puţin neplăcută şi surprinzătoare la început, dar vă puteţi obişnui.

- Staţiunea în sine, pe strada principală, îngustă, întortocheată şi care urmăreşte marginea mării, la înălţime, cu mai multe puncte fantastice de belvedere

- Mănăstirea Paleokastritsa, obligatoriu, la circa 30 minute, pe vârful peninsulei din capătul vestic al staţiunii. Vedeţi o biserică superbă, grădini îngrijite de călugări, multe flori, un muzeu şi multe altele. Din vârful dealului/peninsulei se deschid panorame impresionante

- croazieră cu Submarinul Galben. Admiraţi muntele şi marea şi lumea subacvatică. Îmbarcarea se face în portul turisitic din vecinătate, situat la circa 10 minute pe jos. Review-ul făcut cu acest subiect este: vezi impresii.

- Plimbare cu hidrobicicleta, cu barca, cu canoe sau cu ce se mai găseşte de închiriat în cele trei golfuri amintite. În Golful Agios Spyridon (cel cu plaja principală) ajungeţi uşor cu ambarcaţiunea în grota în care s-ar fi iubit frumoasa Nausica şi Ulise la întoarcerea acestuia spre casă (ştiţi voi, Homer, Odiseea...). Puteţi chiar intra cu ambarcaţiunea în grota parţial inundată.

- Micul tur al staţiunii, urcând pentru început şi apoi continuând pe străduţa întortocheată dar asfaltată de sub munte, paralelă cu strada principală. Aveţi linişte, privelişti nemuritoare cu muntele şi marea, păduri de măslini, pensiuni superbe cu multe flori, iar cu puţin noroc veţi putea culege lămâi şi portocale

- Marele tur al staţiunii, pe jos. Inventat şi făcut de mine. Necesită jumătate de zi, dar merită. Mergeţi pe jos sau cu autobuzul până în capătul estic al staţiunii, acolo unde este intersecţia şi continuaţi pe jos care urcă spre vest, pe coasta muntelui, în serpentine, spre satul Lakones. şi spre Bella Vista. Pe drum, de pe munte, apar puncte de belvedere copleşitoare cu staţiunea şi golfurile ei. Vizitaţi o pravălie cu produse locale. Treceţi prin Lakones, satul cu un singur drum şi acela cu sens unic. Dacă întindeţi braţele, blocaţi întreaga stradă (fără exagerare). Vă minunaţi de îngustimea străzii şi a uliţelor, toate fiind în pantă (satul se alungeşte pe coasta muntelui). După Lakones mai faceţi câţiva paşi şi ajungeţi la Bella Vista, una din cele mai impresionate panorame ale lumii. Priveliştea vă taie respiraţia.

Bella Vista aşa cum am văzut-o eu: vezi impresii

După ce vă reveniţi din uimire, vă întoarceţi în satul Lakones şi din centrul acestuia coborâţi în Paleokastritsa pe Cărarea Măgarilor (Donkey Path, semnalizată sub acest nume). La început mergeţi printre casele îngrămădite din sat, apoi intraţi în păduri cu aspect sălbatec de măslini şi spre final treceţi printre stânci. Aveţi nevoie de încălţăminte sport comodă, de o rezervă de apă, eventual şi ceva de ciugulit. Înainte de a ajunge în Paleokstritsa şi de a vă intersecta cu drumul de sub munte descris mai sus la "Micul tur al staţiunii", găsiţi suveniruri gratuite şi foarte abundente constând în cristale mari, uneori chiar plăcuţe până la 10 cm, de gips, sticlos, strălucitor.

---

VIZUALIZĂRI: 5142 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI