Prima data spre mareata Roma

TIPĂREȘTE

Bine v-am regasit dragii mei! Aseara tocmai ne-am desfacut bagajele din calatoria de la Roma si pana marti trebuie facute din nou pentru ca plecam spre Mykonos. Ziua de azi mi-am petrecut-o pe AFA citind review-urile voastre si inca mai am (ca mult ati mai scris in cateva zile) iar noaptea eram hotarata sa mi-o petrec dormind, pentru odihna. Spuneam ca dupa vacanta in Grecia se termina si concediu si ma intorc la servici deci nu stiu cand voi mai avea timp de scris, iar Maria55 mi-a trimis un ecou si mi-a cerut tare si raspicat sa scriu despre Roma si apoi si despre Mykonos, terminand cu propozitia: ai inteles? Am raspuns cu: am inteles, sa traiti! :) si drept rezulltat uite ce cuminte sunt si ce repede ma conformez. :)

Vreau sa va avertizez ca acest review va fi unul despre impresiile mele privind calatoria si intamplarile prin care am trecut la Roma si in drum spre Roma, in concluzie daca doriti sa cititi un review doar pentru informatiile utile cu privire la obiectivele de vizitat, atunci cu siguranta nu asta e nasul vostru.

Am petrecut 5 zile pline (patru nopti) la Roma cazati la Hotel Dina, hotel care m-a impresionat in mod placut si despre care voi scrie candva un review, cred ca merita. Rezervarile le-am facut pe data de 11 mai, pretul a fost de 736 euro pachetul (mie mi s-a parut un pret foarte bun) un citybrek cu plecare de pe Otopeni si aterizare pe Fuimicinio (Leonardo da Vinci) cu patru bagaje de mana si unul de cala si cazare cum spuneam la Hotel Dina 3 stele, patru nopti cu mic dejun, doua camere pentru patru persoane, eu, sotul si cei doi adolescenti ai mei Calin de aproape 19 ani si Malina de 17 ani si un pic. Si pentru ca avionul decola la 8 si 5 dimineata, mi-am spus ca e mai bine sa rezerv doua camere pentru noaptea de dinainte la EuroHotel International din Bucuresti, situat langa Arcul de Triumf (din 2013 si pana acum am stat de multe ori acolo, ne place si cunoastem drumul spre el)

Ne facusem planul sa plecam dimineata spre Bucuresti si sa ne petrecem o dupa amiaza draguta in Afi Palace, sa ne plimbam prin magazine, sa mancam ceva si sa vizionam un film, asa cum am mai facut cand suntem in trecere prin Bucuresti. Datele pe care le aveam cand am facut rezervarile erau cam asa: ma nascusem intr-o republica socialista si mi-am petrecut tineretea si maturitatea intr-una semi-prezidentiala. In august planurile se schimba brusc, aflu ca in data de 13 august cand trebuia sa ajung in Bucuresti, o parte a acestuia se cam inchide circulatiei, inclusiv zona Arcului de Triumf, asa ca decidem sa plecam dupa pranz, renuntam la Afi Palace, cu intentia sa ajungem in Bucuresti spre seara cand lucrurile vor intra din nou pe fagasul lor normal. Pe la ora 16 ajungem astfel pe Dealul Negru, cel dintre Vilcea si Pitesti, unde dorim sa oprim la Dedulesti pentru a servi masa, insa nu se poate, trei politisti dirijau circulatia si faceau semne masinilor sa nu opreasca sa continue drumul, ne conformam, ce puteam face? Dupa cateva sute de metri pricepem si de ce, pe sensul opus de mers masinile veneau in reluare in coloana, iar dupa alte cateva sute de metri pe sensul opus de mers erau oprite masini pe ambele benzi de circulatie existente si erau multe rau si nu se mai terminau si tot asa, m-am tot minunat si i-am compatimit sincer pe soferi si pe pasageri, intarindu-mi inca o data convingerea ca majoritatea se supune minoritatii.

Ajungem la un popas pe care nu il stiam ii spune Codrii Verzi, oprim sa mancam, comandam doua ciorbe de burta, o portie de cartofi prajiti cu doi mici si inca o portie simpla de cartofi prajiti. In restaurant mai era ocupata doar o masa, la care doua persoane discutau despre cei trei politisti care nu i-au lasat sa manance unde doreau, varsandu-si naduful si dand toata vina situatiei pe acestia. Intra apoi in vorba cu sotul meu si ii spun ceva despre politisti si despre buruienile care nu cresc, etc, sotul meu da din cap si zambeste, eu ma amuz, poate va dati seama de ce, pai tocmai ii spusesem si eu, ca uite: colegii tai nu ne lasa sa oprim! Spre deosebire de cei doi comeseni, eu imi dau seama ca oamenii isi faceau pur si simplu treaba pentru care fusesera pusi acolo, chiar nu aveau nici o vina. Bun, vin ciorbele, pe masa nu sare, nu otet, nu ulei, tragem o privire pe celelalte mese, nimic, singura masa dotata era cea ocupata. Vecinii observa si se ofera sa ne imprumute sarea, sotul meu ia solnita si o apleaca deasupra farfuriei cu ciorba si o toarna... pe toata, cu tot cu capacul care nu era bine infiletat, ne amuzam cu totii, scoate capacul, gusta ciorba, se stramba, eu ii spun sa o lase daca doreste sa-si salveze rinichii. Rugam pe ospatarita sa aduca alta ciorba, aduce, mancam, mai facem conversatie cu cei doi domni. Intre timp se mai ocupa o masa, se cauta sarea nu este, ospatarita explica ca sotul meu a consumat-o pe toata si de aia nu mai este pe mese. Va dati seama: era unica in tot restaurantul! Pleaca spre bucatarie si intr-un tarziu mai gaseste totusi un pic de sare si o aduce, ii spun sotului meu sa nu cumva sa o mai incerce si pe asta :) Ciorbele le-am mancat de mult, asteptam, nimic, nimeni in jur, afara un flacau prajea mici, iesim si ii spunem ca am comandat si noi doi mici si doua porti de cartofi prajiti, ne da cei doi mici si ne explica ca nu ne poate ajuta cu cartofii, mancam si cei doi mici. Ne tot uitam dupa ospatarita disparuse, cartofii prajiti pe nicaieri. Apare un autocar cu mai multi oameni se aseaza la mese, ospatarita apare ia comenzile, dispare, e vizibil depasita de situatie. Trece fix o ora si zece minute de cand am dat comanda, imi pierd rabdarea, ma ridic, la bar nimeni, ma duc la usa de la bucatarie, o deschid, o domnisoara spala vasele, ii spun ca vreau nota de plata si caietul cu reclamatii, imi raspunde ca nu au asa ceva. Apare o alta doamna necunoscuta, probabil bucatareasa imi zic, ii spun ca vreau nota de plata, imi raspunde ca acum se prajesc cartofii si ce sa faca cu ei daca noi plecam, ii sugerez sa-i manance dansa, se supara, spune ca am facut comanda de zece minute, de ce nu am rabdare, ma uit la ceas si vad ca trecuse exact o ora si doua zeci de minute. Dupa inca zece minute vine ospatarita cu nota de plata si ne intreaba cu zambetul pe buze daca nu ne-a adus nimeni cartofii prajiti, ii raspund ca nu si ma intreb doar retoric in sinea mea, ea fiind se pare singurul chelner de acolo care servea la mese, oare cine mai putea sau trebuia sa ni aduca? Vine si bucatareasa si ma intreaba totusi daca nu vreau sa mai astept, ca se fac imediat si ii pune la pachet, refuz categoric si plecam cu gandul ca in viata mea nu mai calc pe acolo, fiul meu amuzat ma intreaba daca nu scriu un review? Eu ma intreb daca oi fi uitat sa bag bafta in bagaj doar ne spusese Dorgo de cei 4B.

Ajungem si ne cazam la EuroHotel International, unde ne intampina o fata cunoscuta si zambitoare si servim cina pe terasa lor fara alte incidente. Cei de la receptie ne trezesc la 5 dimineata, plecam, gasim rapid aeroportul (nu va mirati ca spun asta, noi mai reusim sa ne ratacim chiar pe drum drept) In aeroport lume multa, stam la coada, trecem de formalitati, apoi cumparam 4 ape plate la jumatate de litru, ma minunez de pret 10 lei bucata! Uraaaa decolam, zbor lin si usor pana la coborare cand brusc probabil din cauza diferentei de altitudine ma ia o durere de cap cumplita (aveam si urechile infundate), imi tin capul in maini, dupa aterizare imi trece, raman cu o usoara ameteala.

Aeroportul Fuimicinio, pare mare... cand sa ajungem la iesire ne abordeaza un italian daca avem nevoie de o masina, sotul meu ii spune ca da, ne numara, se uita la bagaje, scrie pe o foaie 4 ori 25 E, ies o suta de euro, mi se pare mult, ii spun sotului sa iesim afara sa vedem pretul taxiurilor, el accepta repede zice si, si, iar italianul ne ia singurul bagaj de cala si o ia la goana, noi de-abia ne tinem de el, ajungem la subsol, acolo un alt italian cu o masina, ne deschide portierele, baga bagajele in portagaj si plecam. Ne intreaba adresa, ii spun, nu intelege ii dau vocherul cu numele hotelului, adresa si harta, se dumireste, pe drum ne arata din mers Vaticanul, o piata, ruinele Romei antice, Colosseumul si ne lasa in fata hotelului. Ii dau cei 100 de euro, el pleaca fericit, eu raman cu gandul la suta de euro, sotul si copiii lauda masina, mama... ce frumoasa era, semana cu o limuzina, era spatioasa si pe deasupra si neagra, va dati voi seama? Eu ma gandesc ca preferam un trabant, daca asa mai puteam salva ceva din suta de euro.

Hotelul, la receptie un baiat tanar mulatru, parea arab sau indian, nu stiu, dar apoi am vazut ca erau multi asa in Roma, la hoteluri, restaurante sau magazine, poate stiti voi ce erau? Ii dau vocherul si ii spun ca dorim o camera cu pat matrimonial si una cu doua paturi, imi raspunde ca pe vocher scrie doar doua camere economice si nu stie daca imi poate indeplini dorinta, se uita in calculator si zice ca da. Ne da prima camera a copiiilor cu doua paturi si ne spune ca primim si a doua camera, pentru ca normal doar de la ora 14 se fac cazarile (stiam asta, citisem) era in jur de 10 cred si pe la 12,30 ne-a dat si camera a doua. Mie si sotului ne-a placut hotelul, copiii mai pretentiosi, nu prea, o sa scriu altadata de el. Locatie e excelenta, langa Statia Termini, am achitat 64 euro taxa de sedere (stiam si de asta, citisem)

La prinz in acea zi si in urmatoarele am mancat la parterul cladirii in care era hotelul, la restaurantul Il Secchio, mancare buna, pizza de la 6 euro pana la 8 euro, paste 9 euro, supa de legume 7 euro, desert inghetata, prajitura 4- 5 euro. In jur plin de terase, toata lumea te invita, intr-o continua: mangeare, mangeare. Vanzatori ambulanti care vin pe langa mese si te acosteaza si in mers pe strada, trebuie sa spui intr-una not thank you. Si multi romanasi care canta cu dor la acordeon si apoi vin pe la mese pentru plata. In Roma mi s-a parut ca jumatate de populatie era formata din negri, mulatri si asiatici si cealalta jumatate erau romani, italieni am vazut foarte putini.

Seara am mancat tot in jurul Statie Termini de unde pleaca trenurile si autobuzele. Erau mici restaurante cu terasa care vindeau meniuri la 5-6 euro formate din hamburger/ kebab/chicken etc servit cu cartofi prajiti si suc. Se gasea si peste, calamar, creveti, salate din verdeturi cu branza, pui, peste, fructe de mare sau oua intre 3,5 si 5,50 euro. La restaurante sucurile erau cam 3 euro si apa la jumatate de litru 1 euro, berea varsata era 2 euro. La magazine gaseati si fructe de toate felurile intre 3,5 si 4,5 euro kilogramul, noi am luat banane, struguri si nectarine. Erau foarte multe tipuri de paste de cumparat de la 4 euro punga de 500 grame. Amintiri, calendare, pixuri, magneti de frigider, figurine cu colosseumul si cu alte obiective ale Romei pornind de la 1 euro, tricouri de la 5 euro, erau de toate cele pentru toate buzunarele. Mie nu mi s-a parut scumpa mancarea si alte produse cel putin din zona aceea. E adevarat ca pe masura ce te apropiai de obiectivele principale de vizitat in Roma, preturile cresteau usor.

In prima dupa amiaza am mers pana la Colosseum, l-am vazut doar in exterior, de la hotel pana la el am facut pe jos cam 20 de minute mers lejer, mai alert faceai 15 minute. Seara am vizitat Roma Antica frumos luminata: Piata Venetia, Altare della Patria, Teatro Marcello, Colonna Traiana, sunt superbe.

A doua zi am ajuns din nou la Colloseum, am fi vrut de dimineata, ca era foarte cald, insa copiii aveau ganduri de dormit, doar erau in vacanta, asa ca am ajuns pe la 14,30. Lume cat cuprinde, coada imensa si inspaimantatoare. Eu ma indrept spre ea, cu gandul de a o infrunta si ignor o doamna care intreba: tiket, tiket. Malina si sotul meu se opresc cu doamna, ii astept, nu mai vin, ma intorc, doamna le explica in engleza ca dureaza 2 ore si jumatate (din parti - comentariu meu) statul la coada si ne poate baga ea repede inauntru si inca si cu ghid, costa cam asa adulti 30 de euro, tinerii intre 18 si 26 ani 26 de euro si adolescenti sub 18 ani 18 euro. Eu le spun pe romaneste ca e cam scump si sa mergem la coada ca am observat ca merge repede. Toti trei sunt impotriva, e cald, nu stam la coada, doamna incepe sa rada si o da si ea pe romaneste, doar e romanca, ne spune ca ne-a crezut rusi, nu e prima si chelnerii de la restaurant au intrebat copiii daca sunt rusi. Luam biletele, ne mai usuram de 104 euro, in fapt chiar 105. Ghidul ne povesteste in engleza la intrare despre Colloseum ca se numea Amfiteatrul Flavian constructia a inceput in anul 72 d Hr pe timpul imparatului Vespasian si a fost terminat in anul 80 d Hr. iar statuia lui Nero inalta de 36 de metri denumita Colosus si care ulterior a fost daramata, i-a dat denumirea de Colosseum.

Intram, copiiilor li se verifica buletinele, trecem printr-un punct de control asemanator cu cel din aeroporturi, nu avem voie cu apa la noi, o bem si aruncam sticlele de plastic la gunoi (ghinionul nostru) Ghidul merge inainte cu o naframa in varf de bat, noi in alai dupa el cu buline albastre in piept, adultii una, tinerii si adolescenti doua, in grup si multi negri si mulatri. Ghidul ne mai spune cate ceva, eu nu inteleg chiar tot, mai ales ca vorbeste foarte repede, Calin imi traduce imi spune ca interiorul Colosseumului nu a fost de la inceput negru, ca a fost renovat in secolul XIX de cineva, ca la parter statea imparatul si nobilii adica consulii si senatorii, apoi la etajul urmator oamenii liberi, apoi femeile si la ultimul etaj sclavii. Ghidul isi termina repertoriul se face ora 15,10 si ne spune sa ne plimbam liberi prin Colosseum si ne arata o poarta de iesire unde ne da intalnire la ora 16,20 (probabil se intorcea sa mai castige niste banuti de la alti oameni asa ca noi) pentru a continua turul la Circo Massimo si Forumul Roman. Urcam la primul etaj, mai sus oricum nu se poate vizita, facem poze, Malina moare de sete, apa de cumparat inauntru nu este, in schimb curge apa potabila pe niste tevi, cei ce au stricle goale iau, noi le-am aruncat :(. Se face 15,30, Malina vrea afara, spune ca nu mai poate astepta pana la 16,20. Intreb copiii daca se descurca sa ajunga singuri la hotel, raspuns in cor: nuuuuuu. Sotul meu imi spune ca plecam toti, ce sa facem, eu vreau sa vad si restul, cica sunt doar ruine :(, pai normal ca da, dar sunt interesante si vreau sa le vad si am dat si 105 euro pentru jumatate de ora? Se pare ca da! Plecam spre hotel, Calin ma felicita ca nu m-am enervat (inainte de a pleca de acasa m-a pus sa promit ca nu o sa ma enervez in acest concediu, cum fac de obicei, zice el) pe drum gasim o terasa, ma duc sa cumpar apa, cei trei gladiatori ma asteapta dupa un colt de cladire la umbra, unul e pe jos cu picioarele intinse (Malina) le dau apa pretioasa si invie cat de cat. Plecam spre hotel, eu in frunte, oamenii liberi dupa mine, trecem de Santa Maria Maggiore, care e cam la o suta de metri de hotelul nostru. Ajungem in zona Statei Terminii, o vad printre stradutele de acolo, desenate ca o tabla de sah. Curios lucru nu mai stiu pe care staduta e hotelul (vorba lui fii-mio, eu care vroiam sa-i trimit singuri) toate seamana intre ele, ma intorc spre copii, ei ma informeaza ca a disparut sotul, ma uit in spate nu-i, ma mai uit inca o data, tot nu-i. Pornesc din nou, caut hotelul, intr-un final apare in fata mea sotul si ma intreba ca un ingeras unde ma duc?, ... s-a dus pe apa sambetei promisiunea ca eu nu o sa ma enervez in acest concediu. Il intreb nervoasa, unde crede ca ma duc, in timp ce el dispare ca acel urechiat in ceata, caut hotelul cu doi copii lesinati dupa mine, el imi raspunde suav ca si-a imaginat ca vrem sa mergem la magazine sa ne cumparam tricouri!? Mor, cu ultimele abtineri ii spun sa ne duca la hotel, timp in care il vad si eu, eram chiar langa el, ajung in camera noastra, cu explicatiile sotului ca a ramas la semafor pe partea cealalta si ca el mergea in paralel cu noi si ca a vazut ca noi ne uitam dupa el dar doar intr-o singura directie si ce era sa faca daca eu mergeam tot inainte, ca nu avea fluier si cum sa-si imagineze ca nu gasim hotelul, cand ne tot invarteam pe langa el. Eu ii raspund ca am nevoie de un bonus pater familias, mi se spune ca eu sunt seful (na parere) Spun ca nu vreau sa fiu sef, vreau sa merg si eu dupa cineva, sa comentez daca imi place, sa tac daca vreau, sa fluier daca am chef, sau sa ma ascund pe partea celalata a strazii si ma culc imbufnata, cu ganduri de razbunare: imi aduc aminte de o fosta colega si buna prietena care de ani de zile ma roaga sa mergem impreuna intr-o vacanta si eu zic tot pas.

A treia zi ne trezim de dimineata, noi doi, ca adolescentii viseaza frumos, luam micul dejun la hotel (paine prajita, unt, dulceata, iaurt, lapte, cereale, cornuri ceai, cafea, suc) si plecam cu gandul sa vad ce am ratat cu o zi inainte. Ajungem, sotul zice las ca le vedem la intoarcere, hai inainte, ajungem din nou la Altare della Patria, pe care il vazusem cu doua seri inainte si vedem ca intrau oameni pe poarta, fericiti si noi, la intrare ni se explica sa nu atingem exponatele si sa nu ne asezam pe nimic, promitem. Vizitam interiorul, ceva de vis mi s-a parut si nu-mi venea sa cred ca e gratuit. Vad un aparat cu apa si suc, pretul apei un euro, bag fisa, apas butonul nimic, le mai apas si pe celelalte, tot nu primesc nimic, deh, n-am fost cuminte, imi zic. Ajungem pe terasele de la etaj, acolo, hop un lift, care te poate duce sus pe terasa de pe acoperis contra cost: 7 euro de persoana. Luam doua bilete si urcam, facem poze, Roma si Colosseumul se vad superb de acolo. Altare della Patria a fost construit in onoarea primului rege al Italiei Victor Emanuel si a fost proiectat in anul 1885 de Giuseppe Sacconi. Scultura a fost realizata intre anii 1911-1935 de mai multi pictori din marmura alba de Botticino.

Ne continuam drumul sperand ca dam de Fintana di Trevi, dar nu, am tot batut Roma vreo trei ore ne-am plimbat prin multe locuri frumoase, Via Veneto, Via 4 Fontane si prin alte locuri, dar sa nu ma intrebati exact pe unde ca nu stiu. Am ajund pe la hotel dupa vreo 3 ore si jumatate, sotului meu i se umflase un deget de la picior si i se desprinsese talpa de la sanda, recunosc ca si pe mine ma durea spatele cam tare, insa mi-a trecut dupa ce m-am intins putin.

A patra zi ne-am plimbat doar prin jurul hotelului si am vazut Teatro dell Opera, am tot propus sa mergem si noi cu autobuzul semideschis oferta de panoramic open tour era de 18 euro de persoana si avea 8 statii, in care puteai cobori daca doreai si luai urmatorul autobuz, pornea din Piazza della Republica (langa Statia Termini) si oprea prima data la Santa Maria Maggiore- Piazza Vittorio - San Giovanni in Luterano - San Pietro in Vincoli, a doua oara la Colosseum - Fori Imperiale - Paltino-Arco din Constantino, a treia statie la Circo Massimo-Bocca della Verita-Tempio di Vesta-Santa Maria in Travestere-Sinagoca, a patra Piazza Venetia- Altare della Patria - Campidoglio - Teatro Marcello - Colonna Traiana - Mercati Traianei - Largo Argentina-Campo de Fiori- Pantheon, a cincea Biserica di San Pietro - Musei Vaticani -Castel Sant Angelo-Piazza Navona, a sasea Fontana di Trevi-Parlamento-Piazza di Spagna-Piazza del Popolo, a saptea Piazza Barbelini-Via Sistina- Via Veneto - Villa Borghese si din nou in Piazza della Republica. Am fost refuzata (deh, demisionasem din functia de sef), eu m-as intoarce oricand la Roma, de-abia mi s-a deschis apetitul. Ati inteles ca la fiecare statie se pot vizita obiectivele respective care sunt situate in apropriere.

La hoteluri veti primi si pliante cu tururi organizate, insa sunt scumpe de exemplu tur 1 Classical Rome: Fantana di Trevi, Pantheon, Piazza Navano, Castel San Angelo (fara vizita inauntru) si Sf Petre Basilica doar exterior 41 de euro de persoana, tur 2 Imperial Rome: Piazza Venezia, Forumul Roman si Colosseumul 58 de euro, tur 3: Varican Museum, Sistine Chapel, st Peter Basilica 64 de euro si se continua inclusiv cu insula Capri, Pompei, Sorento, Florenta la preturi astronomice pe durata a 13 ore sau chiar zile cu cazare la hoteluri.

A cincea zi am predat camerele la ora 11, am lasat bagajele la hotel, am mers si am stat pe banci in parc la umbra langa Colosseum, am mancat de prinz, ne-am intors la hotel si am plecat cu un taxi comandat de cei de la hotel, spre aeroport, ne-a costat 60 de euro.

La Roma totul se vinde fara bon fiscal, n-am primit nimic nici de la taxi, nici la restaurant, nici la magazine. Ne-am urcat in avion si am comandat si noi 4 sucuri la pretul de 2,5 euro bucata, pilotul era roman la fel si echipajul, asa ca porneau cu casa de marcat dupa ei, am primit cele 4 sucuri, am dat o hartie de 20 de euro si mi s-a dat rest una de 50 de euro, cred ca eram in spatiul aerian romanesc, mi-am spus si s-a terminat cu afacerile italienesti. Normal ca am dat inapoi hartia si domnisoara s-a bucurat, a mai scapat una de 5 euro de jos, i-am atras atentia, deci cat a fost in raza mea vizuala am avut grija de finantele firmei, mai departe, nu stiu cum s-o fi descurcat. Am aterizat la 22,25 pe Otopeni si ne-am indreptat cu o multime de oameni spre punctele de control unde un angajat al aeroportului facea ordine dand din maini si strigand tare: aloooooo domnilor..., hotarat lucru, ajunsesem acasa, recunoasteam Romania!

Ce mi-a placut in Roma? Pai cam tot ce am vazut, din pacate prea putin si chiar vreau sa ma intorc.

Ce nu mi-a placut? Mizeria de pe strazi, afacerile legalizate sau mai putin, asta nu stiu (normal ca nu te obliga nimeni sa cazi in ele).

Cam asta ar fi, Maria55 nu m-a lasat sa dorm, deci ii dedic review-ul. Daca nu v-a placut reclamatiile nu la mine, ci la ea, va rog :) (glumesc, normal)

Va las cu bine si va urez calatorii frumoase oriunde ati merge!

Webmaster recunosc ca am scris review-ul cu multe impresii si amanunte personale (mi-am varsat tot naduful) asa ca daca iti pare ceva nepotrivit sau nelalocul lui, ai acceptul meu sa tai :).

Va pup pe toti cu mult drag!

---

VIZUALIZĂRI: 4748 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI