EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
In vino veritas: Muzeul Vinului Vothonas, Santorini
Cum Santorini este recunoscută pentru podgoriile sale întinse și vinurile care mai de care și ele mai faimoase, soțul meu a ținut neapărat să participăm la o degustare de vinuri la una dintre numeroasele vinării aflate pe insulă. Adevărul este că nu poți pleca din Santorini fără să vezi și să simți ce înseamnă un vin autohton, măcar din curiozitate. Într-o insulă uscată, arsă de soare și bătută de vânturi, este de la sine înțeles că strugurii nu pot fi decât foarte potriviți pentru vin.
Peste tot, atunci când ne deplasam, se puteau observa indicatoare către diverse vinării, și ele vestite și valoroase, însă mie îmi rămăsese în minte, tot de aici de pe AFA, muzeul de la Vothonas, ca fiind foarte sugestiv și instructiv. Am aflat ulterior că este singurul muzeu din Grecia dedicat vinului şi unul dintre primele zece de acest fel din lume.
Adresă: Vothonas, Santorini Website: santoriniwinemuseum.com E-mail: info@volcanwines. gr Tel. : +302286031322
Vothonas este un sat din centrul insulei, situat în apropiere de mai cunoscutul Pyrgos și s-a făcut remarcat în decursul anilor datorită podgoriei Koutsoyannopoulos, administrată de familia cu același nume, de peste patru generații, începând din anii 1870. În prezent, a cincea generaţie se pregăteşte să preia frâiele afacerii. Aici se produc vinurile cunoscute sub marca Volcan.
La marginea satului Vothonas, se intră, practic, în perimetrul în care se află proprietatea: curtea generoasă a muzeului, magazinul de prezentare și desfacere a diverselor tipuri de vin, recepția, și sala de degustări. Totul are dimensiuni apreciabile, totul pare foarte bine organizat.
Am intrat pe domeniu, ne-am apropiat de clădirea principală, ne uităm pe tot ce era afișat și am constatat cu plăcere că vizita cu audioghid este disponibilă și în limba română. Prețul este de 14 €/persoană și cuprinde la final și o degustare de patru soiuri de vin, de fapt se puteau cumpăra patru categorii de bilete, aceasta fiind cea mai ieftină, iar cea mai scumpă, 95 €/persoană, conținea 8 soiuri mai valoroase, însă nu era cazul de exces. După explicațiile primite despre cum decurge o vizită la muzeu pas cu pas, ni se dau audioghidurile precum și instrucțiunile de folosire ale acestora, apoi suntem invitați să purcedem în a coborî în subteran unde funcționează. Fiindcă ce alt spaţiu ar fi fost mai potrivit pentru asemenea muzeu decât o fostă pivniţă de vinuri?
Muzeul este amenajat în galeriile unei crame, la 8 metri sub pământ într-un traseu sinuos de 300 de metri lungime, de fapt văzuserăm harta acestuia pe un panou în curte, dându-ne seama cât de cât ce urma. Muzeul oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei viticulturii în Santorini, începând cu anii 1660 până în 1950, și a fost finalizat ca obiectiv turistic pe parcursul a 21 ani de eforturi asidue ale membrilor familiei spre a prezenta tuturor celor interesați detalii prețioase despre tot ce înseamnă cultura viței-de-vie și obținerea vinului în Santorini. O vizită este estimată pe durata a 40 de minute-o oră.
Istoria familiei Koutsoyannopoulos este pusă în prim plan, deși sunt convinsă că fiecare vinărie santorineză care se respectă are în spate propria poveste de familie.
Koutsoyannopoulos este numele a trei tineri frați care erau originari din Peloponez și în jurul anilor 1870 făceau comerț cu ulei de măsline și cartofi în Syros, cel mai mare port comercial din acea vreme. Într-una dintre călătoriile lor, vasul lor cu pânze a fost prins într-o puternică furtună și obligat să acosteze în Santorini, unde la acea vreme viața era destul de dură, insula fiind prea puțin ofertantă în floră, faună, precipitaţii. Tinerii negustori au avut un succes nesperat şi s-au bucurat că mărfurile lor s-au vândut imediat în Santorini, nemaiîntorcându-se în Syros, iar aceștia, cu flerul lor de comercianți înnăscuți și-au dat imediat seama că bunul cel mai de preț din Santorini, respectiv vița-de-vie, are un imens potențial economic care trebuia exploatat. De aceea, în curând s-au stabilit permanent în insulă cumpărând terenuri întregi, mai apoi dedicându-se exclusiv cultivării viței și producției de vin. Cu relaţiile pe care le aveau stabilite dinainte, comercianţi până în măduva oaselor, nu le-a fost deloc greu nici să deschidă noi piețe pentru vinul autohton, considerat o delicatesă, mai ales prin prisma dificultăților de producere.
În prezent, vinăria Koutsoyannopoulos produce o gamă de vinuri albe şi roşii, seci, demiseci, dulci și demidulci. Se utilizează o varietate de struguri indigeni, cel mai frecvent Assyrtiko și Aithani.
Cât privește podgoriile din Santorini, acestea frapează prin aspectul lor inedit, lujerii de viţă-de-vie numiţi kouloura sunt răsuciţi sub forma unui fel de coş în care cresc strugurii, feriţi astfel de vânturile foarte puternice, dar şi de soarele mult prea arzător vara. Fiindcă insula se caracterizează printr-un climat aspru şi dur, viticultorii au trebuit să-i facă faţă în cel mai ingenios fel cu putinţă, așa încât până și roua dimineții era prețioasă și adunată în „coș” .
Un lucru foarte important mai este faptul că podgoriile de aici nu au fost afectate de filoxera care a făcut ravagii în Europa la finele secolului al XIX-lea, astfel că s-au păstrat soiurile originale şi nu s-a recurs la soluţia viilor hibride, realizate prin altoirea cu alte soiuri. Dar, misterul aromei deosebite a vinurilor din Santorini se explică prin structura solului vulcanic, format din cenuşă vulcanică, lavă solidificată şi piatră ponce şi prin aerul marin sărat. Solul vulcanic este recunoscut ca fiind foarte fertil, propice pentru diverse culturi, printre care și vița-de-vie.
Există în Santorini 36 soiuri de struguri, printre care şi Assyrtiko, Athyri şi Aithani, din care se produc atât vinurile albe, cât şi vinurile roşii, apreciate pentru buchetul bogat. Vinurile roşii sunt, de regulă, dulci şi cu o aromă foarte pregnantă, iar cele albe, sunt seci, cu iz de citrice. Însă și cele roșii pot fi seci. Cel mai celebru vin roşu produs în Santorini este Vinsanto, un vin dulce de masă, realizat din struguri uscaţi în prealabil timp de două săptămâni la soare. Numele său derivă de la cuvintele „vino” și „santo” , adică „vin de Santorini” . Vinsanto a fost exportat în Rusia multă vreme şi folosit de Patriarhia Rusă drept vin de împărtăşanie. Assyrtiko şi Nykteri sunt vinuri albe seci. De regulă, vinurile sunt depozitate 2-3 ani în butoaie păstrate în kanaves (pivniţe săpate în stâncă), înainte de a fi îmbuteliate.
După așa o paranteză largă despre începuturile familiei Koutsoyannopoulos în insulă și povestea vinurilor santorineze, a venit vremea să intrăm efectiv în muzeu. Poarta hrubelor în care pătrundem se deschide și noi pășim cu emoție în labirintul galeriilor, mai cu seamă că nu ne-am mai intersectat cu alți vizitatori și atmosfera era cam lugubră. Pe măsură ce înaintam, senzorii de mișcare își făceau datoria și declanșau aprinderea iluminatului interior.
Muzeul constă, în principal, în mici incinte dispuse de-o parte și de alta a coridorului de bază, numerotate de la 1 la 24, pare-mi-se, în care, după introducerile în lumea familiei Koutsoyannopoulos, sunt ilustrate scene din întregul proces de obținere începând de la aratul în podgorii, recoltare, strivire și cântărire a strugurilor, până la cărăuşia vinului, deci, în ordine cronologică. Sunt redate metodele de cultivare si procesare a strugurilor prin scene cu personaje reprezentate de manechine semi-mobile, utilaje și instalații care au fost odată utilizate în procesul de producție. Scenele sunt prezentate cu acuratețe și uneori ai impresia că sunt atât de reale, încât te aștepți ca vreun „păpușoi” să-ți întindă o mână sau vreun strugure în semn de bun-venit sau prietenie. Prezentarea multimedia din care nu lipsesc efectele audio face turul muzeului mult mai atractiv, practic te captivează cu totul.
Porneam amândoi concomitent ghidurile audio prin tastarea numărului camerei în dreptul căreia ne aflam, iar vocea feminină, cu accent ardelenesc, ne oferea la ureche informațiile privitoare la ceea ce era exemplificat în scena respectivă și tot așa până la ultima, curiozitatea sădită în mintea noastră în scena precedentă era satisfăcută imediat ce treceam la a vedea următoarea încăpere.
Pe lângă acestea, se găsesc tot felul de utilaje, prese de struguri din diferite perioade, mașini, unelte rare de vinificație, butoaie enorme aduse de pe alte meleaguri, sticle vechi, diverse obiecte, explicații de tot felul expuse pe pereți, așa încât vizita este realmente o călătorie în timp. Printre exponate se numără unelte folosite la producţia de vinuri încă de acum 400 de ani şi un teasc de struguri vechi de 350 ani, unul dintrte cele mai bătrâne din Grecia.
Finalul traseului duce într-o deschidere mai largă în care se află vitrine cu acte şi documente contabile vechi, originale, şi tot de aici se face biroul întemeietorului cramelor, proprietarul de podgorii, Grigorios Koutsoyannopoulos, reprezentat și el de propriul manechin, biroul fiind reconstituit cu toate lucrurile sale personale, mobilierul și papetăria ce datează din anii 1880. Din aceeași deschidere, pe unul dintre pereți se poate viziona un film documentar despre istoria și formarea insulei Santorini, la pachet cu cea a familiei Koutsoyannopoulos.
În cele din urmă, calea de întoarcere la suprafață ne aduce în zona de unde am pornit, adică în sala de degustare de vinuri, evident, cea mai așteptată etapă a vizitei, căci mai aveam să participăm la procesul în care să ne desfătăm papilele gustative.
Suntem îndrumați să ne așezăm pe niște scaune înalte ca de bar, în față ni se prezintă fiecăruia câte patru pahare și cele patru soiuri de vin, în sticle frumoase, pe care vom avea plăcerea să le simțim aroma: primul Assyrtiko-vin alb sec, cel de-al doilea Assyrtiko portocaliu, la fel vin alb sec, cel de-al treilea Ambelones, un vin vechi sec roşu şi cel de-al patrulea Kamaritis, un vin roşu de desert, destul de vechi. Între gurile de vin îngurgitate, suntem invitați să neutralizăm resturile de gust cu crutoane mari, biscuiței spre a nu rămâne cu un anume gust înainte de a-l simți pe următorul. Doar înainte de vinul dulce, servit ultimul ca încununare a degustării, ni se oferă câte o ciocolățică, foarte potrivită pentru a combina savorile. Iar vinurile, curcubeu pe cerul gurii, nu alta!
Concluzie
Pot spune că această experiență a fost foarte interesantă, deşi nu prea ieftină. Chiar dacă la început eram un pic speriată şi mi-era greu să înţeleg că vom coborî singuri în subteran, că nu vom fi asistaţi de nimeni, deşi erau camere de monitorizare peste tot, pe măsură ce intram în atmosfera creată de păpuşile atât de sugestive, realizam că este un mod foarte plăcut şi convingător de a prezenta fenomenul, mult mai aproape de realitate. Am fost foarte încântaţi atât de muzeu, cât şi de degustare, deşi nu am putut cumpăra decât o sticlă de vin al cărei conţinut l-am savurat seara pe balcon. Pentru acasă n-am avut posibilitatea să luăm vreuna, neavând bagaj de cală. Dar, ne-am propus să căutăm prin magazinele de la noi vreun vin de Santorini ca să ne amintească de frumoasa experienţă de la vinăria Koutsoyannopoulos. Încă mai căutăm!
 
Vă rog, ataşaţi următorul videoclip: youtube
Trimis de irinad in 06.01.21 18:51:18
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (irinad); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@irinad: in primul rand : La multi ani! Si un an nou plin de calatorii! SANATOASE!
faine poze...
acu cu vinul... nush ce sa zic ca nu prea beau dar nici nu prea imi vine a crede ca
”Am aflat ulterior că este singurul muzeu din Grecia dedicat vinului şi unul dintre primele zece de acest fel din lume.
Asa o fi, nu te contrazic, dar mi se par mai ' ' muzeistice top ten' ' cramele din Moldova si chiar cele de la noi! Repet, nu sunt un expert in meterie de vinuri!
Un an nou, cu tot ce va doriti si sper mai sanatos!
@Nasshu: La mulţi ani tuturor AFA-iştilor! Mulţumesc mult pentru urări, cu drag le întorc către toată comunitatea! Nici mie, iniţial, nu mi-a venit să cred că ar fi singurul muzeu din Grecia dedicat vinului şi în primele zece din lume aşa cum se declară staff-ul, dar, uitându-mă un pic pe internet, pare-se că nu s-au lăudat chiar degeaba. Însă, ai mare dreptate, sunt totuşi departe de alţi producători de vinuri de pe la noi. Atâta doar că acolo strugurii se obţin ceva mai greu, viţa-de-vie are condiţii mai vitrege de "trai".
Să sperăm că anul acesta va fi unul în care să ne bucurăm mai mult de călătorii şi să fim sănătoşi, fiindcă acest lucru este cel mai important!
@irinad: Deloc lungă paranteza, isteți "Pouloșii" ăștia (scuze dar nu le rețin decât finalul numelui), inedite "coșurile", am citit cu interes pentru că îmi e groaza de vremurile in care ai mei nu se vor mai putea ocupa de vie, satul e plin de puturoși și nu am pe cine plăti ca sa muncească via, noi nu ne pricepem și nici nu suntem băutori...
Deci așa zici... vinul de Santorini Dacă găsesc pe undeva, îți fac cadou o sticlăLa mulți ani!
@krisstinna: La mulţi ani!
” Deci așa zici... vinul de Santorini Dacă găsesc pe undeva, îți fac cadou o sticlă
Oh, abia aştept! Sper să găsesc şi eu, şi atunci bem la proxima întâlnire, probabil la Miruna!
Experienţa de la muzeul acesta mi s-a părut tare interesantă şi captivantă, deşi, iniţial, nu prea credeam că-mi va plăcea. Vinurile, în schimb, sunt foarte bune, iar Vinsanto, pe care îl gustasem la masă în alte locuri, este excelent!
Ştii, în Santorini viţa-de-vie "zace" pe sol de parcă ar fi nişte vrejuri numai bune de aruncat, însă aşa îşi protejează aceasta strugurii de soare şi de vânt. Acolo, cel mai tare dă de furcă vântul uscat care bate uneori de spulberă orice.
Mulţumesc pentru vizită, ecou şi... cadou!
Mi-ai adus aminte de Santorini! Chiar la început de an! Și asta îmi aduce aminte că vedeam într-adevăr în plimbările noastre diverse indicatoare spre vinării... doar că nu știu de ce n-am mai ajuns. Ba da, știu, din lipsă de timp... știi cum e... acolo vrei să faci așa de multe!
Apoi, peste tot, vedeam vița de vie, pitică, dar și roșiile mici, atât de renumite și bune.
Am gustat la una din cine vinul Vinsanto, mi-a plăcut foarte mult!
Inedit muzeul, mie mi s-a părut foarte bine organizat, poate dacă mai erau acolo câteva persoane, era nițel mai „animat” . Frumoase și sugestive pozele.
O zi frumoasă, te pup cu drag!
La mulți ani tuturor!
@maryka: La mulți ani și toate urările de bine pentru anul ce a început! Da, voi continua cu scrieri despre Santorini, încă mai am un pic de povestit.
Știu cum stă treaba cu lipsa de timp când vrei să faci multe, dar întotdeauna e bine să lași ceva și pe seama altei vacanțe, motiv de revenire într-o zi.
Muzeul a fost chiar peste așteptări, bine pus la punct, bine amenajat, dar în pandemie cu puțini vizitatori. Vinul, după cum ai zis și tu despre Vinsanto, foarte bun.
Mulțumesc de vizită, ecou, o după-amiază plăcută îți doresc!
Să curgă vinul... și la mulți ani!
Captivant și interesant muzeul ăsta al vinului santorinez!
Cred că este prima dată când văd audio ghid în română într-un muzeu în Grecia...
Cât privește vinul noi suntem amatori. Până de curând aveam un vin de la țară... o combinație de soiuri și zaibăr... Această vie... din care se face zaibăr, tot cam așa se cultivă. Este lăsată liber în tufă și frunzele protejează strugurii...
Ce vremuri... acum nu mai avem și îi ducem dorul!!!
Un an mai bun așa cum vă doriți, sănătoși să fim!
Toate cele bune!
@ANILU: Să curgă, să curgă... că şi nouă ne place să-l savurăm din când în când! La mulţi ani sănătoşi şi plimbăcioşi să aibă toată suflarea AFA-istă şi nu numai!
”Cred că este prima dată când văd audio ghid în română într-un muzeu în Grecia...
Şi noi am fost surprinşi plăcut de audioghidul în română, de preţ mai puţin, dar, per total a fost ok! Iar explicaţiile au fost pertinente şi complete, în plus, spuse foarte frumos într-o română cu accent ardelenesc de nota 10.
Viţa-de-vie din Santorini este o ciudăţenie, te miri când o vezi aşa pitică, lipită de sol şi cam sărăcăcioasă, chiar îţi lasă impresia de nişte vrejuri inutile dacă nu ştii despre ce e vorba. Dar, te lămureşti repede de forma sa dacă prinzi o zi vântoasă care-ţi smulge imediat şapca de pe cap.
Mulţumesc de vizită, ecou şi mă bucur că ţi-a plăcut şi ţie povestea vinului şi muzeului santorinez!
@irinad: La mulți ani, un an cu multe călătorii frumoase! Am citit cu plăcere, mai ales că este vorba despre vin Muzeul semnănă mult cu o cramă din Porto pe care am vizitat-o. Nu am mai fost de mult in santorini, iar review-urile tale m-au convins că ar fi cazul să o fac.
@Mika: La mulţi ani, toate urările de bine pentru tine! La fel, îţi doresc un an plimbăcios şi multă sănătate! Îmi face plăcere să constat că articolele mele îţi amintesc de propria vacanţă pe acele plaiuri şi că muzeul vinului de la Vothonas are asemănare cu o cramă din Porto. Vinurile de Porto cum ţi s-au părut faţă de cele din Santorini?
Mulţumesc de ecou, vizită, aprecieri! Toate cele bune!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2022 Santorini – Insula ce oferă amintiri magice — scris în 21.12.22 de alinafulg din OţELU ROşU [CS] - RECOMANDĂ
- Jul.2021 Santorini 2021 — scris în 17.07.21 de alex1987sb din SIBIU - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Zece kilometri de drumeție, zece kilometri de peisaje superbe — scris în 13.01.21 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Incursiune în centrul insulei Santorini (satul Pyrgos) și pe acoperișul său (muntele Profitis Ilias) — scris în 16.12.20 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Orașul antic Thera din Santorini — scris în 18.11.20 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Odiseea mea santorineză sau calea de la extaz la agonie și viceversa — scris în 29.10.20 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Santorini, un must see — scris în 18.08.20 de princesset din BRASOV - RECOMANDĂ