Polonia - prima calatorie

TIPĂREȘTE

Review-ul de mai jos este scris in timpul primei mele vacante din Polonia, in urma cu aproape 20 de ani, pe un carnetel mic de buzunar cu foi de matematica, iar acum a fost transcris integral pe blog

Aceasta povestire este primul meu jurnal de calatorie la varsta de 13 ani la prima iesire din tara - o tabara in Polonia.

Luni 9 aprilie 1990

Aveam temperatura 37, 6 grade la ora 4 dimineata. N-am dormit nici un pic in aceasta noapte. Am ajuns la ora 7 in Cracovia; am luat trenul spre Wroclaw. Ne-a insotit si a ramas cu noi tot timpul o doamna in varsta care era romanca stabilita in Polonia. Am calatorit in total 5 ore. De la gara ne-au dus sa ne faca o scurta medicala in care eu nu am iesit pozitiv, nu stiu ce aparate aveau acolo. Apoi ni s-a comunicat ca vom locui intr-un hotel la 65km de oras; am mers cu autocarul 1 ora ½ iar tot timpul zilei am avut 37.3 grade ajungand acolo tare obositi. Hotelul era intre 2 mici localitati la padure iar una din localitati se numea Lodek.

Eu stau in camera cu Paul, un baiat din Giulesti. Camera este foarte confortabila 4 m /4 si avem chiuveta in camera. Am mancat bine apoi m-am culcat la ora 8 seara. Toata ziua am urmat tratamentul.

Marti 10 aprilie 1990

Masa era la ora 8 asa ca m-am sculat la 7,30 dupa o noapte in care am dormit neintors. Am fost la masa dupa care copiii au iesit la plimbare dar eu am ramas preventiv in camera avand 36,7 grade. Masa de pranz era la ora 13 asa ca pana atunci m-am plimbat prin hotel.

Aveam 8 camere la un etaj cu 2 sau 3 paturi iar hotelul are 3 etaje. Pe langa acestea avem 2 wc-uri pe palier si un club cu diferite jocuri. Aici se strang toti copiii in fiecare seara. La etajul 2 este tot asa numai ca in loc de club este sala cu tv color; prindem 2 programe tv.

Dupa masa de pranz a fost ce n-a mai fost: am iesit la iarba verde in apropiere de hotel pe langa care trece un rau. Si la iarba verde s-a incins un fotbal parca era Milan-Inter – si cum nr. 9 nu avea ce sa faca a intrat si „Van Basten” in teren sa le dea lectii. Scorul nu conteaza, conteaza ca am reusit 6 goluri si sa fac 37,7 febra. Am asteptat pana la masa de seara care era la ora 6 iar dupa m-am retras in camera. Am luat in supozitor cu paracetamol si m-am culcat la ora 9.

Miercuri 11 aprilie 1990

Ca de obicei la 7,30 se da scularea. Nu aveam temperatura iar personalul hotelului se purta cu mine ca si cum as fi fost un inger. Pe la 9 m-am dus la cabinetul medical unde mi s-a dat o vitamina si un supozitor. Copiii au plecat in excursie dar dr. De acolo mi-a zis sa raman in hotel. Administratorul mi-a montat masa de ping pong asa incat sa joc singur. Erau 2 bucatarrese, 2 asistente, 2 nu stiu cu ce se ocupau si administratorul; mai era un caine Jaba (broasca) care pazea curtea si cu care m-am imprietenit inca din prima zi.

Am mancat la pranz cu toii apoi au inceput sa ne dea cate o vitamina la masa. La 2.30 a venit autocarul sa ne ia. Am mers in munti la Pestera Ursilor lunga de 2 km. Aici este foarte multa zapada. Cand am iesit din nou afara pornise ninsoarea. La hotel nu este zapada deloc desi este tot pe munte.

Ne-am intors franti dupa traseu si ni s-a dat o ciocolata calda cu lapte. Dupa masa de seara ne-am retras la club. La club sunt jocuri ca dame, sah, fotbal, master, table, ping-pong etc. La ora 10. 00 insa se da stingerea in toata tabara. Cu noi locuieste si doamna care ne-a insotit si ne traduce tot ce ni se spune. Ea stie si romana si poloneza si alte limbi. Doamna ne-a spus ca ea are patru facultati. Organizatorii taberei stau si ei cu noi in hotel. Deja am retinut unele cuvinte in poloneza. O surpriza placuta de tot am scapat complet de febra.

Joi 12 aprilie 1990

Dupa masa de dimineata si o plimbare scurta autocarul ne-a luat sa ne duca sa vizitam pastravaria la vreo 6-7 km de hotel. Am vazut pastravi mult mai mari decat la Slanic Moldova. Unii erau de 70-80 de cm, iar cel mai mare avea 9 ani, 15 kg si 1,35 m. Nu am vazut niciodata pastravi asa. Ne-am intors de la pastravarie sa mancam de pranz si am plecat din nou, de data aceasta pe jos pana la Lodek, un sat la o ora de mers pe jos. Aici arata foarte frumos, numai constructii vechi, monumente, cladiri pictate si colorate si multe altele. Am vizitat mai intai un loc unde faceau bai oamenii si sauna. Am fost si in piata unde am ramas cu gura cascata. Bomboane si gume americane, portocale, alune, grefuri, banane, toate cele bune se aflau aici. Si nu lua nimeni, nu era nimeni la coada. Din pacate noi nu aveam nici un ban si nu am putut sa imi iau nimic.

La masa de seara ni s-a spus sa nu mergem inca la club ca ne fac o surpriza. Ne-au impartit 25. 000 de zloti de fiecare, zlotul este moneda din Polonia. Nu cred ca sunt multi bani, dar noi am fugit imediat cat mai era lumina in Radochwa, sat la 1 km de hotel. Tot felul de chestii acolo ca in Lodek. Am vazut un deodorant frumos si am vrut sa mi-l iau dar costa 13. 000 de zloti. Asta inseamna ca toti banii abia daca ajung de doua deodorante. O guma era 300 de zloti, tigari cele mai ieftine Popularne, 900 de zloti. Ne-am intors acasa fara sa cumparam nimic decat o guma americana.

Vineri 13 aprilie 1990

M-a trezit profesorul la 7.45 caci nu reusam sa ma scol. Am tinut post la masa ca asa e obiceiul pe aici. La ora 9.00 am plecat in Lodek la cumparaturi luandu-mi cu mine toti zlotii. Mai intai mi-am luat o sapca de 7500 de zloti, apoi pentru acasa am luat un pachet de cafea de 10.000 de zloti. Cu restul de 7000 de zloti mi-am luat niste alune, dar erau pline de ulei, coca cola, arahide si ciocolata. Orasul Lodek imi place foarte mult. Am fost lasati liberi doua ore sa ne plimbam si ne-a placut. Ne-am intors pe jos acasa la hotel si la pranz iarasi am tinut post.

Dupa masa am mers cu autocarul sa vizitam o sala de sport. Am avut o surpriza mare la sala, celor 10 baieti din grup ni s-a spus sa facem 2 echipe de fotbal de cate cinci persoane. Am facut echipa cu Adi, Gabi, Bogdan si Grasutu care sunt cei mai buni prieteni ai mei din tabara. Am intrat pe terenul de handbal si ni s-a dat echipament de fotbal adevarat. Tricourile echipei noastre era rosu cu negru cum are AC Milan. A trebuit sa dam o denumire echipei si i-am spus „Vulturul Bucuresti”. Iar cealalta echipa a noastra a romanilor se numea „Revolutia Bucuresti”. Sala era plina de copii in tribune. Vom juca cu niste echipe poloneze tot de copii de varsta noastra de doua ori adica tur-retur ca la fotbal. Mai intai au jucat un meci demonstrativ unii mai mari. Meciul dureaza 15 minute, iar dupa 7,5 minute la pauza schimbam portile. Apoi am urmat noi. Am intrat pe teren, emotii mari. Nu mai jucasem in fata publicului. Il bagam pe Grasutu in poarta. Inima imi bate tare de tot. Toti aveam emotii mari cred ca de aceea am pierdut primul meci. Deci meciul a fost castigat cu 7-2 (4-0) de catre polonezi. La 5-0 pentru ei am marcat cu capul, apoi a marcat Gabi, dar ei au mai marcat de doua ori. Doamna care-i romanca dar sta in Polonia a venit la noi si ne-a consolat spunandu-ne ca asa e la inceput. In celalalt meci Revolutia a pierdut cu 3-1 dupa ce la pauza era 0-0. A urmat meciul revansa dintre noi si polonezi. De data aceasta am jucat excelent. In minutul 2 al meciului conduceam deja cu 2-0. A marcat Gabi si cu mine. Apoi pana la pauza a mai marcat Adi si cu Gabi. La fiecare gol al nostru tribunele se ridicau in picioare in urale. Era tare emotionant. Dupa pauza au marcat polonezii un gol, dar am mai marcat si eu unul si Adi unul. Scor final 6-1 (4-0). De necrezut. Ne-am luat revansa. Dupa 2-7 in primul meci cine mai credea? Revansa „Revolutiei” nu a fost chiar revansa, ei pierzand si mai rau ca in primul meci. 8-2 (2-0) pentru polonezi. Apoi s-au decernat premiile. Am impartit titlul de golgeter la romani cu Gabi, fiecare cu 3 goluri, dar eu am fost ales si cel mai fair-play jucator de la romani, nu am facut nici un fault. Apoi a mai fost un concurs de sageti la care am iesit pe locul 4 cu 18 puncte. Dupa asta, fetele din sala ne-au luat adresele de acasa. Am dat adresa la multe admiratoare, la 17 fete. Dupa masa de seara am avut si program la video. Am vazut filme cu karate si ne-am culcat abia la 12 noaptea.

Sambata 14 aprilie 1990

Astazi nu am tinut post. Dimineata am fost la biserica, apoi in satul Lodek. A fost frumoasa biserica mi-a placut. Dupa masa de pranz trebuie sa mergem sa urcam pe munte, dar era ceata si am renuntat. Am avut program liber si am facut campionat de ping-pong. In sferturi l-am batut pe Stefan cu 21-3, in semifinale pe Gabi cu 22-20, iar in finala pe alt Gabi cu 21-19 si am luat locul 1. Nu prea stiu sa joace baietii. Cu locul 1 a jucat un neamt care era si el cazat in hotel si m-a batut cu 21-16. Dupa masa de seara noi baietii am inceput sa dam alarma. Primisem cadouri cate un clopotel de cristal. Si-a luat fiecare clopotul si a inceput sa sune alergand prin hotel. Teava unui aspirator s-a rupt si profesorii s-au suparat pe noi. Dupa asta am mai facut un dus si ne-am dus la culcare devreme la ora 10.00 cu gandul ca a doua zi era Pastele la catolici si trebuia sa ne sculam la 5.00 dimineata pentru a fi la ora 6. 00 la biserica la slujba in Lodek.

Duminica 15 aprilie 1990

M-am sculat la 5 dimineata. La 6. 00 eram in biserica la Lodek dupa o ora de mers pe jos in care era sa adormim in picioare. Slujba s-a terminat la ora 8. 00 Si eu si toti copiii am dormit in timplu slujbei pe bancheta. Cand am ajuns la hotel am mancat de dimineata pe la 9. 00 apoi m-am mai culcat ca nu mai puteam de somn. Restul zilei, dupa masa de pranz nu am facut nimic, am jucat iar un fotbal doar si am stat cu baietii pe la club. M-am culcat pe la 10. 30 dupa ce ne-am mai uitat la video la niste filme de care nu auzisem cu batai.

Luni 16 aprilie 1990

Dupa micul dejun am plecat in excursie. Am oprit in mai multe sate poloneze pentru a le vizita dar toate arata la fel ca Lodek. Dar Lodek e mai mare. Dupa aceea am ajuns la un munte si am urcat 630 de trepte. Atatea avea pana in varf. Ne-am plimbat vreo ora sus pe munte de acolo se vede Cehoslovacia. Am coborat apoi si am mers in alt sat de la granita cu Cehoslovacia. Satul era despartit de sarma ghimpata de alte case care nu mai erau in Polonia ci in Cehoslovacia. Am trecut granita si am intrat in Cehoslovacia. Acolo ne-am plimbat mai mult timp vreo 3 ore prin alt sat, am mancat ce aveam la pachet de la hotel si apoi am mai vizitat vreo 2-3 sate. Dupa aceea am mers pe un deal si cand am coborat am intrat din nou in Polonia. Ne-am intors pe la 7.00 acasa am mancat de seara apoi am vazut Rambo 1 si 2.

---

NA: Am mai stat o saptamana in Polonia, pana pe 23 aprilie, dar nu am mai scris deloc. Descoperisem ca putem sta impreuna toti copiii si dupa ce se da stingerea, furisandu-ne la club sau afara si ne imprietenisem foarte bine deja. Asa ca timp de scris nu mai era.

---

VIZUALIZĂRI: 2686 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI