Panama - o iarna fierbinte

TIPĂREȘTE

M-am hotarat sa-mi scriu povestea acestei ierni, dupa ce pe site s-au scris la nesfarsit numai rw-uri despre aceleasi destinatii, in toate formele posibile. Unde sunt afistii, care calatoreau peste mari si tari? Va invit la aceasta frumoasa si lunga calatorie, care se intinde pe toata iarna anului 2016.

Ca si pasarile calatoare, odata cu venirea frigului imi fac bagajul si plec spre tari calde, acolo unde florile sunt nemuritoare. Cu ce plec? , a fost principala mea grija, de data aceasta. Nu vroiam sa fac curse de alergari prin terminalele aeroporturilor, nu vroiam sa risc si sa transpir, pt. a prinde din zbor avionul. Asa ca am decis sa ma opresc intai in Panama, pt ca la aceasta destinatie, Air France are zbor direct din Paris. Am schimbat tot planul, plec in Panama, iar de acolo sunt langa Costa Rica, unde ajung cu autocarul. Pana la granita cu Costa Rica, din Panama City sunt 140 km.

Din acest loc a inceput lunga mea vacanta de iarna, o iarna fierbinte, ca doar ,,iarna nu-i ca vara".

Am aterizat pe aeroportul International Tocumen, pe data de 1 ian 2016, am inceput noul an pe pamantul Americii Centrale si la o temp. de 36 grade C, dupa-masa, aproape de apusul soarelui. La ora 18, aici e intuneric, ma aflam la o mica distanta de Ecuator. Eu am ajuns pe aeroport la ora 16, pe lumina, de care am beneficiat si dupa plecarea spre Panama City. Aeroportul e considerat cel mai mare aeroport din America Centrala, modern, care m-a impresionat, avand drept de criteriu de compartie aeroportul din San Jose-CR, ceva asemanator cu aeroportul Baneasa. Cand am iesit din interiorul cladirii, m-a izbit un val de caldura, dar eram fericita, am intrat repede in posesia bagajului si taxiurile curgeau prin fata iesirii. Dar cand am ajuns in dreptul primului taxi care mi-a iesit in cale, am fost refuzata, deoarece nu aveam bonul cu nr. masinii, pe care trebuia sa-l iau de la niste aparate, automate, din fata iesirii. Dar nu a durat mult, coada se micsorase, cat m-am tot invartit eu prin cladire, pe afara. Singura, cu mult bagaj, ma miscam mai greu prin aceste locuri, unde luam contact prima oara in viata mea. Dar cum nu ma pierd usor cu firea, am ajuns si eu in cele din urma intr-un taxi, i-am dat soferului adresa hotelului, pe care o aveam pregatita la indemana, inca de la plecarea din tara. Dupa ce am strabatut zona aglomerata, murdara, din aria aeroportului, am intrat pe o sosea larga, pe coasta de est a orasului, care delimita fasia de pamant de oceanul Pacific. Era amurg, luminile se aprindeau si se reflectau in apele oceanului. Um peisaj minunat, care imi umplea inima de bucurie, ca sunt acolo si vad cat de frumos e locul. Soseau se continua pe deasupra apei oceanului, pe un lung pod ridicat parca din ocean. Iesisem din cartierul cel mai nou, modern, cu blocuri zgarie-nori, cu zone verzi si aflu de la sofer, ca este o zona exclusivista, o zona de centre de bussines. Ca sa ajungem la hotel, care era plasat in partea opusa aeroportului, nu am trecut prin cartiere, le-am traversat prin aceasta ocolitoare, spectaculoasa, pe deasupra apei.

Am sa revin cu detalii asupra impartirii orasul, cel mai mare oras al tari. in cele 8 zone, cu prezentarea fiecarei zone si destinatia lor pt turist.

Intram din nou in alt cartier, dupa ce sunt invartita pe mai multe stradute, urcam in panta, apoi iar coboram, in cele din urma ajungem la hotel. La prima vedere, dupa ce trecusem pe langa multe hoteluri elegante, nu eram prea incantata unde am fost lasata cu bagaj, cu tot. Dar asta era alegerea pe care o facusem, cu mult timp in urma, de acasa. Dar ajunsa in interior, am fost intampinata de o receptionera amabila care imi scoate rezervarea si la insistentele mele imi da o camera la etaj linistita si atat de mare incat puteai sa te plimbi cu bicicleta prin interior. Pozele vorbesc singure despre confort, dotari. Urma sa ma instalez, sa ma bucur de un dus si sa intru cat mai repede in pat. Ma astepta o zi in care trebuia sa fac cunostinta cu orasul, obiective turistice, mijloace de transport, locuri unde pot manca la preturi mici si mancare buna.

Dimineata, dupa un mic dejun inclus in pretul cazarii, destul de subtire si cel mai important fara nici un fruct, ciudat pt locul unde eram, plin cu papaya, mango, banane, am coborat la receptie, pt a face rost de harta orasului, pe care urma cu insistenta sa aflu de la receptie, zonele turistice, cum ajung la mijlocul de transport care urma sa ma plaseze in mijlocul celor mai importante obiective, din care sa descopar minunata Panama, dar si cu ce efort financiar ma voi deplasa pe toata perioada de 2 sapt prin acest nou tinut in care am ajuns. Am a fac o scurta paranteza, pt a da cateva detalii despre micul dejun. Dupa cum am scris, era subtire, in sistem suedez ,,original". Pe o masa lunga, erau vase calde cu oua ochiuri sau omleta, niste carnaciori prajiti (pe care eu ii evit, mai ales dimineata) si niste clatite mici (care dupa aspect nu prea ma atrageau). Originalitatea consta in faptul ca in timp ce cercetai continutul vaselor, o fata de la serviciu statea langa tine ca sa-ti puna ea pe farfurie din ce doreai, intr-o cantitate bine stabilita, incat portia mica sa fie sigura ca o vei consuma in totalitate. Si pt ca m-am oprit numai asupra ochiurilor, refuzand orice altceva, i-am cerut sa-mi suplimenteze, pe farfurie, inca un ochi. A incercat sa ma convinga sa iau un carnacior, dar refuzand in continuare, am fost onorata cu o portie dubla de ochiuri. Dupa ce am dat tura de-a lungul mesei, am cerut fructe, ceva papaya (ca doar eram in patria lor), mi-au spus ca azi nu au fructe, dar un tinerel mai timid, tot din grupul de serviciu, mi-a promis ca maine vor aduce fructe. Dupa ce am luat mancarea, m-a intrebat daca servesc cafea (care peste tot in aceste tari e la discretie) sau ceai, deci am optat pt. ceai, nefiind bautoare de cafea. A doua zi, au schimbat, au adus oua fierte, dar in rest aceiasi carnaciori, aceleas clatite, fructe lipsa, dar dupa ce mi s-a pus pe farfurie portia, pt ce am optat, langa mine s-a apropiat tinerelul, care timid si discret mi-a intins in mana o banana. I-am multumit, dar i-am cerut urmatoarea zi ceva papaya. Urmatoarea zi disparuse, iar la micul dejun, fructele a continuat sa lipseasca. Asa ca nemultumirea a crescut in mine, in paralel cu umplerea hotelului, unde au venit multi tineri galagiosi, jucatori in cazinouri, care sositi in hotel la ore matinale, dupa o lunga noapte de munca, schimbau impresii pe holuri, despre sansele pe care le-au avut sau pe care nu le-au avut, in gura mare, m-au facut sa-mi caut pe net un alt hotel. Hotelul Ramada, asezat in partea moderna a orasului, avea o oferta f. buna, camera single cu 50 $/noapte. Am facut rezervarea, dar schimbarea am facut-o dupa ce am stat 4 nopti la Ojo del Rio si 2 nopti am plecat pe insula Tobago-in oceanul Pacific, la recomandarea biroului de turism. Dar despre toate acestea urmeaza sa le derulez, in lunga mea poveste, despre o vacanta de 2 luni in America Centrala. Dar sa revin la prima mea dimineata in Panama City.

Dupa ce am obtinut harta, o mica brosura in care orasul era prezentat pe 8 zone. Dupa ce am vazut toate aceste zone, eu as fi impartit orasul in 6 zone, 2 din ele e refereau la orasul nou, modern cu zgarie-nori, in fier si sticla, dar ultima Costa Del Este fiind considerata o zona exclusivista, cu o arhitectura desenata la cele mai inalte standarde de viata din lume, cu acces restrictiv, cu fantani arteziene, mici lacuri, o adevarata risipa de apa. Imi impart orasul si obiectivele turistice pe cele 8 zile destinate perioadei cat stau in oras si aleg pt prima zi sa cunosc zona Bella Vista, unde era amplasat hotelul, o zona comerciala, cu centre universitare si nu departe de unul din cele mai populare malluri, mall Albrook. Tot de acolo e autogara de unde pleaca curse atat in tara, plajele din apropiere, cat si in tarile vecine. Pt a ajunge in Costa Rica-San Jose (capitala), cursa facea 5 h si costa 40$. Acesta a fost un moment in care am regretat, ca de la plecarea din tara, mi-am asigurat biletele de calatorie pe tot traseul pe care l-am facut. Eu cumparasem bilete la avion, zbor cu Avianca, cu 250 $. Deci in aceasta zi am cunoscut acest cartier, locuri unde pot manca, mancare tipica, sanatosa si mi-am facut si o scurta aprovizionare pt hotel. Cu transportul m-am descurcat repede, ieftin, pt ca de la hotel am plecat cu 3 femei:bunica, mama, fiica turiste din Columbia, care erau in ultima lor zi de sedere in Panama si care m-au condus la metrou, aproape de hotel, la cca 100m, mi-au scos un metro-card, cu varianta de 5 $, pt a circula timp de 7 zile si au mers cu mine pana la mall, pt a-mi face o mica acomodare. Seara dupa ce am revenit la hotel, ne-am reantalnit, pt a ne lua ramas bun. Mi-au dat cartea lor de vizita si m-au invitat in Columbia, pt ca s-a schimbat in bine situatia politica, cat si economica, iar tara merita vizitata. Chiar o sa ma gandesc, la o vizita si in aceasta tara. Si ca sa dau acum toate detaliile, de costuri, pot spune ca in Panama viata e mai ieftina decat in Cosata Rica, atat la mancare (f. buna, un gratar de vita, care se topeste in gura, impreuna cu garnituri, pe care le alegi dupa ce ai luat bonul cu nr de asteptare, de la casa unde ai achitat gratarul ales, costa 15 $) de vita, pui, peste. La garnituri, la dicretie, poti lua salate, cartofi prajiti, sau supa zilei. Dar trebuie sa fi hotarat ce iei, pt ca a 2-a oara nu mai ai acces in aceea zona. Pretul e in functie de gratarul ales, puiul e cel mai ieftin, apoi pestele, fileul de vita e cel mai scump, costa in functie de gramaj intre 18-20$.

Atractia turistica in Panama e Canalul si partea orasului Casco Antico. Am sa va prezint intai istoria pe scurt, a primei asezari pe istmul Panama, Panama La Vieja-Orasul Vechi, de unde s-a nascut frumosul oras Panama City, dupa o poveste trista.

In anul 1508 pe istmul Panama se stabileste prima colonie, care a dus la fondarea orasului de Pedro Arias Davila, guvernator din perioada Coroanei Spaniole, pe 15 august 1519, fiind primul oras spaniol de pe coasta Pacifica a Americii Centrale. Orasul avea la aceea vreme o populatie de 10000 locuitori. In anul 1671, orasul cade prada piratului englez Sir Henry Morgan, care dupa numeroase atacuri, il incendiaza. Pana la acest moment orasul cunoscuse o perioada de prosperitate, fiind portul de unde se incarcau vapoare pt coroana Spaniola, cu aurul din Peru, banane din regiune, marfuri, care au dus multi bani pt oras. Dupa incendiu orasul a fost distrus in totalitate. Burghezii spanioli au reconstruit orasul in anul 1673, la 10 km distanta de locul initial, intr-un loc linistit, pe peninsula care margineste golful Panama, cunoscut astazi ca orasul Casco Antico. Reconstructi facuta in perioada coloniala, aduce acel aer specific perioadei, cu cladiri, albe, balcoane de lemn, lucrate ca o dantelarie, un oras modern al perioadei respective. Acest oras, este si azi atractia principala a turistilor, fiind considerat monument arheologic si inclus ca Patrimoniu al Humanitatii UNESCO. Prezentarea acestei bijuterii, o fac intr-un rw separat, pt ca aici am stat o zi intreaga, am mancat pranzul pe terasele boemice, ale unei perioade de aur, a conqistadorilor.

---

VIZUALIZĂRI: 8779 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI