GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Ganish Village, Attabad Lake, Eagle' s Nest Viewpoint
După vizita forturilor Altit și Baltit care ne-au arătat cum trăia pe vremuri crema societății am fost să vedem și cealaltă latură cum trăiau oamenii obișnuiți. Astfel am vizitat cel mai vechi sat din Valea Hunza și anume satul Ganish.
Satul Ganish este situat pe un pământ fertil deasupra râului și este păzit de un turn de veghe. Acest sat vechi de peste o mie de ani a câștigat un premiu UNESCO pentru patrimoniu.
Acces în sat am avut doar după ce am achitat o taxă simbolică și după ce a venit reprezentatul local pe post de ghid, ca să ni-l prezinte. Nu puteam intra așa liber după capul nostru.
Chiar la intrarea în sat este un rezervor de apă destul de sălcie, unde se scăldau veseli o mulțime de copii. Se spune că aici în această piscină naturală toți copiii învață să înoate, chiar sunt obligați să facă acest lucru. Până în secolul trecut băieții trebuiau să știe să înoate foarte bine, pentru a traversa râul Hunza și a ataca rivalii în caz de nevoie. Până la venirea britanicilor în 1891, oamenii din Hunza obișnuiau să țină lângă ușile lor o sabie, un pistol, un scut și o pâine (care era înlocuită la fiecare opt zile). Când tobele băteau alarma de la fortul Altit, vestind apropierea dușmanilor fiecare bărbat apuca aceste lucruri și alerga spre fort.
Satul Ganish a fost un punct important pe Drumul Mătăsii și a fost intens vizitat de călătorii și comercianții osteniți, care mergeau dus întors spre China ori India. Cea mai convingătoare dovadă în acest sens constă în inscripțiile de pe stânca Ganish, un fel de carte de oaspeți a Rutei Mătăsii.
Deosebit de interesantă este metoda prin care apa rece a ghețarului este folosită pentru a conserva alimentele. Untul este învelit în scoarța de mesteacăn și poate fi păstrat sub apă și ani de zile.
Structura și aspectul comunității sunt destul de interesante. În primul rând, are case și străzi compacte, cu uși de intrare foarte mici. Obișnuiau să-și plaseze efectivele de animale în apropierea intrărilor, pentru a menține zona interioară mai izolată în timpul iernilor aspre. Un alt motiv era că, în cazul unei invazii, animalele îi alertau pe săteni.
Există, de asemenea, mai multe moschei construite în cadrul complexului, care au doar aproximativ 200 de ani (ceea ce le face recente, în comparație cu istoria de 1000 de ani a satului). Acestea au venit din perioade ulterioare, când regiunea era condusă de conducătorii musulmani locali. Există două lucruri fascinante despre aceste moschei care le fac distincte. În primul rând, acestea au fost construite de diferiți conducători pentru că doreau să fie amintiți. Dar dimensiunile acestor moschei sunt foarte mici, ceea ce înseamnă că încap doar câțiva oameni odată. În al doilea rând, lucrarea de relief din lemn de pe arcadele din afara unora dintre structuri este excepțional de interesantă și specifică acestui sat.
Ne-am plimbat și noi printre aceste case atât de înghesuite sub ochii curioși ai copiilor din sat. Nu știu, dar mi se par atât de expresivi și de inocenți.
După vizita acestui sat străvechi a urmat plimbarea pe un lac extrem de frumos, dar format după o catastrofă naturală.
Lacul Attabad sau lacul de smarald s-a format după o alunecare de teren care a ucis 20 de persoane și a blocat curgerea râului Hunza. În urma acestui eveniment nefericit s-a format lacul Attabad lung de 21 de kilometri și adânc de 100 de metri.
Această catastrofă naturală a afectat 25 de mii de oameni din zonă, deoarece le-au blocat rutele de aprovizionare. Evident a fost afectată și autostrada Karakorum pe o lungime de 19 kilometri. În anul 2015 cu sprijinul chinejilor a fost inaugurată o nouă porțiune din autostrada Karakorum lungă de 24 kilometri și care conține cinci tuneluri lungi săpate în munte, denumite foarte sugestiv Tunelurile prieteniei Pakistan China!
În zilele noastre lacul a devenit una dintre cele mai mari atracții turistice din Gilgit-Baltistan, oferind activități precum plimbări cu barca, jet-ski, pescuit și alte activități recreativ. Evident am venit și noi aici pentru a face o plimbare cu barca. În golful unde erau o mulțime de bărci era foarte mare animație, semn că este o zonă de distracție pentru localnici și nu numai.
Lacul era extrem de curat, foarte rece și de o culoare incredibil de frumoasă, un albastru verzuliu unic. Dintre toate bărcile de-acolo noi ne-am îmbarcat pe cea mai paradită. Am navigat vreo jumătate de oră până ce motorul pe benzină al ambarcațiunii și-i dat în mod previzibil obștescul sfârșit. Astfel ne-am trezit în derivă în mijlocul lacului rece ca gheața. Am profitat de întâmplare și am trecut și eu la cârma vasului pentru câteva momente! ; -)
Căpitanul nu a putut neam să dea de cap motorului, semnal la telefon nu avea. Norocul nostru a fost că treceau multe vase prin zonă și a dat cineva până la urmă alarma. După vreo oră a apărut un alt vas rablagit care ne-a tractat până în portul ad hoc. Cam asta a fost plimbarea noastră pe lacul Attabad.
După ce am debarcat ne-am așezat la una din multele terase din zonă și am mâncat câte o pizza delicioasă. Prima mâncare europeană după atâta vreme. La final ne-am delectat cu tradiționalul ceai cu lapte în loc de cafea.
După ce ne-am pus burta la carte am plecat spre un loc tare fain care să ne încânte sufletele și privirea, respectiv Eagle' s Nest Viewpoint sau punctul de belvedere denumit cuibul vulturilor.
Până aici se urcă o porțiune cu mașina și apoi preț de vreo 15 minute pe jos. Pentru a admira un răsărit de soare sau un apus spectaculos aici este cel mai potrivit loc. Cuvintele nu pot explica priveliștea văii din acest punct în oricare moment al zilei. Frumusețea acestui loc este că va arăta diferit de fiecare dată când veți urca acolo.
De aici se vedea Valea Hunza cu forturile ei celebre Baltit și Altit, se vede vârful Rakaposhi, dar se poate admira și joncțiunea râurilor Hunza cu Nagar. Sus aici sunt mai multe formațiuni stâncoase, pe care ne-am cățărat pe rând, pentru a fi cât mai aproape de cer.
Tot aici m-am conversat cu o familie de pakistanezi mai înstăriți (el era judecător) și mai deschiși la minte. Chiar am putut face o poză cu amândoi! ; -)
A fost o zi grea, dar o zi frumoasă. Culmea este că greul abia începea. În ziua următoare urma să urcăm până aproape de 5000 de metri, dar asta-i o altă poveste.
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
a fost o zi tare faină. Am cunoscut oameni interesanți, am vizitat un sat foarte vechi, ne-am bucurat privirea cu un colorit suberb al unui lac, dar am admirat și toată valea de la înălțime.
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
am avut parte și de ceva întâmplări amuzante.
Trimis de robert in 18.08.22 12:19:46
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ASIA - ALTE LOCURI.
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (robert); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
rog https://www.youtube.com/watch?v=mPbclTnMLlc
mersi frumos!
@robert:
”Până la venirea britanicilor în 1891, oamenii din Hunza obișnuiau să țină lângă ușile lor o sabie, un pistol, un scut și o pâine (care era înlocuită la fiecare opt zile). Când tobele băteau alarma de la fortul Altit, vestind apropierea dușmanilor fiecare bărbat apuca aceste lucruri și alerga spre fort.
foarte interesant, mai ceva ca la armata . Cat despre copiii pe care ni i-ai aratat in poze, au ceva special, si iti vin ca fiecare poza sa stai si sa o studiezi mai mult sa vezi ce mai descoperi.
”Cuvintele nu pot explica priveliștea văii din acest punct în oricare moment al zilei. Frumusețea acestui loc este că va arăta diferit de fiecare dată când veți urca acolo.
Superbe privelisti intradevar, ma consider norocoasa ca ai ajuns acolo si ne povestesti si noua.
Felicitari, votat cu mare drag, astept cu nerabdare urmatoarele articole.
Ma bucur ptr tine, Robert! Ai văzut niste locuri superbe, care iti taie respiratia, parcă, de frumoase ce sunt!
Apa lacului este uimitoare, n-am mai vazut in alta parte asa un verde! Ai avut si emoții, cred, la ramasul in mijlocul lacului, dar si noroc cu remorcatul!
Te "invidiez", pentru ce-ai vazut!
@mishu:
” Cat despre copiii pe care ni i-ai aratat in poze, au ceva special, si iti vin ca fiecare poza sa stai si sa o studiezi mai mult sa vezi ce mai descoperi.
- într-adevăr au ceva au o privire tare inocentă!
”Superbe privelisti intradevar, ma consider norocoasa ca ai ajuns acolo si ne povestesti si noua
- mi-a plăcut asta! Eu ce să mai zic! Mă consider super norocos că am putut trăi pe viu această experiență fabuloasă!
Mulțumesc frumos pentru vizită și comentariu!
@doinafil:
”Apa lacului este uimitoare, n-am mai vazut in alta parte asa un verde
-apa turcoaz, dar si munții din jur, întregeau un peisaj pur și simplu fabulos!
”Ai avut si emoții, cred, la ramasul in mijlocul lacului, dar si noroc cu remorcatul!
- emoții prea mari nu au fost, doar că dacă se lungeau prea mult cu remorcatul se făcea seară și se lăsa frigul!
”Te "invidiez", pentru ce-ai vazut!
- ai tot dreptul și chiar nu am de ce mă supara pentru ca stiu că o spui la modul pozitiv!
Mulțumesc mult pentru vizită și comentariu!
@robert:
”- ai tot dreptul și chiar nu am de ce mă supara pentru ca stiu că o spui la modul pozitiv!
Cât mă bucur că ai înțeles că o spun fără, răutate. „Invidia” mea pozitivă îmi doresc să fie pentru voi toți tinerii care reușiți să vedeți locuri din lume mai puțin umblate!
Eu n-am ieșit din țară decât după 2007, când „s-a rupt lanțul” încercuirii cu vize, și de atunci încerc și eu, cu timpul care se împuținează, pentru că... deh!... nu mai am anii voștri, să recuperez ce-am pierdut în anii mai tineri!
Te felicit, încă odată, pentru tot ce-ai văzut și aștept să mă uimești, încontinuare
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2022 Ce e mai periculos: avionul ori mașina? — scris în 20.10.22 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2022 Foarte greu , dar merită — scris în 28.09.22 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2022 O părticică de natură absolut impresionantă — scris în 16.09.22 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2022 Transferul de la Karimabad la Skardu — scris în 06.09.22 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2022 Cu capul în nori la 4693 metri — scris în 02.09.22 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2022 Karimabad cu forturile sale, ALTIT și BALTIT — scris în 10.08.22 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2022 O rută de excepție — scris în 03.08.22 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ